646 matches
-
e o lungă și penibilă tăcere, ci sursa miraculoasă a unei alte istorii, mai profundă, care e aceea a muncii și a creației. Într-o asemenea istorie, ne spune Pârvan cu dreptate, "viața cea de toate zilele cu luptele, necazurile, urâțeniile și frumusețile ei" (op. cit., 576). Lipsa documentului scris într-un anumit segment cronotopic nu probează lipsa vieții atunci și acolo. Lucrul acesta îl știa bine Cantemir, de vreme ce recomanda ca istoricul să caute și dincolo de document, căci "tăcerea nici pune, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
exterioară. Poate exprima ideile de autoritate (cel ce visează trebuie să se afirme, să se facă auzit, să își dirijeze viața sa sau pe a altora) și de sancțiune (în acest caz, metoda dură trebuie preferată excesului de blândețe). Frumusețe, urâțenie În plan simbolic, frumusețea și urâțenia nu se raportează la înfățișarea persoanei ori la estetismul unui obiect sau al unui peisaj, ci la puritatea sufletului. Astfel, un suflet de o mare frumusețe reprezintă dorința de înălțare, evoluția interioară reală a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
cel ce visează trebuie să se afirme, să se facă auzit, să își dirijeze viața sa sau pe a altora) și de sancțiune (în acest caz, metoda dură trebuie preferată excesului de blândețe). Frumusețe, urâțenie În plan simbolic, frumusețea și urâțenia nu se raportează la înfățișarea persoanei ori la estetismul unui obiect sau al unui peisaj, ci la puritatea sufletului. Astfel, un suflet de o mare frumusețe reprezintă dorința de înălțare, evoluția interioară reală a subiectului; la polul opus, o ființă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
reală a subiectului; la polul opus, o ființă urâtă exprimă tendințele inferioare cărora li se abandonează persoana în cauză. Interpretarea este cu atât mai exactă cu cât este însoțită de sentimente de frică și de teroare pe care le inspiră urâțenia unui personaj sau a mediului înconjurător. Ca urmare, toate activitățile de înfrumusețare (a fi într-un salon de frumusețe, a se da cu cremă, a se machia etc.) semnifică nevoia de a se îmbunătăți, de a se purifica, de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
În orice caz, n-am spune că Deutero-Isaia îndeamnă în mod direct la misiune, dar că universalismul pe care îl proclamă face această misiune nu doar posibilă, ci și recomandabilă. Ba mai mult, este plauzibil ca mulți păgâni, obosiți de urâțenia care se ascundea în spatele idolatriei să se fi apropiat spontan de ebraism. 7.4. Mărturisirea monoteistă a lui Israel Din acel moment monoteismul a devenit componenta distinctivă a ebraismului întrucât le condiționa pe toate celelalte. Tocmai datorită acestei convingeri în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de înțelegere. Din nefericire pentru Cantor, nu toată lumea avea aceeași viziune despre Dumnezeu. Leopold Kronecker, un profesor eminent al Universității din Berlin, s-a numărat și printre dascălii lui Cantor. Kronecker credea că Dumnezeu nu va permite niciodată existența unei urâțenii atât de mari precum cea a numerelor iraționale și, cu atât mai puțin, a unui șir aflat într-un necontenit proces de dezvoltare, de infinite Matrioști. Numerele întregi reprezentau puritatea lui Dumnezeu, în timp ce iraționalele și alte mulțimi bizare de numere
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
prilej de a înfiera cinematografic regimul fascist antonescian. Acum suntem în plină derusificare dublată de emancipare românofilă, operațiuni începute de regimul Dej odată cu plecarea trupelor sovietice din România (1958) și care vor fi continuate de Ceaușescu. Poate că replicile privind „urâțenia” Rusiei ar fi putut să treacă, dar faptul că Bologa, auzind că va fi mutat pe frontul românesc, e gata să dezerteze la ruși, peste poate. Lumina, nici măcar a reflectorului, nu mai venea de la Răsărit. Ce se taie, nu se
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
odată să fie vrednic de avere”183. Naratoarea se dovedește plină de imaginație, inteligență, spirit critic și umor propunând, în a șasea zi, prin intermediul personajului Michele Scalza - „un hâtru bun de glumă”184, o povestire ce încearcă să elucideze cauza urâțeniei baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o supremație masculină (reprezentată prin violul cavalerului), pentru ca apoi să se impună cea feminină (ghicitoarea propusă de femeile de la curte, salvarea oferită de bătrâna care se va transforma într-o tânără ispititoare). Alte elemente antagonice: tinerețea și senectutea, frumusețea și urâțenia, originea nobilă și cea umilă, care implică bogăția și sărăcia.442 Satisfacția naratoarei nu poate fi tăgăduită. și-a luat revanșa în spațiul ficțiunii, deoarece l-a subjugat pe cavalerul libertin și, astfel, pe toți din tagma lui, având posibilitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aruncă; sînt Începutul unui piedestal”. * „Orice virtute Își are viciile ei și orice viciu Își are virtuțile sale.” (M. Codreanu) Iată cîteva explicații ale acestui paradox: „E cu putință oare să concepem virtutea fără vicii, iubirea fără ură, frumusețea fără urîțenie?...Suprimați un viciu, și virtutea corespunzătoare va dispărea cu dînsul” (A. France). „Nu există virtute utilă, care să nu fie În aliaj cu viciul, și nu există nici un viciu, sau mai nici unul, care să nu comporte și o picătură de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necesară contribuția semantică a altor elemente contextuale, enunțurile imediat anterioare sau posterioare celui supus interpretării. Dezambiguizarea enunțului produs de A este asigurată, parțial, de expresia ce urmează lui urât: pentru ce ați scris. Ea elimină posibilitatea ca urât să Însemne urâțenie fizică, deoarece introduce o cauză, accidentală, a stării de a fi urât ce intră În contradicție cu urâțenia fizică, aceasta presupunând, de regulă, o stare de durată care nu este controlată de factori exteriori. Contextul propozițional, Însă, nu dezambiguizează total
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de A este asigurată, parțial, de expresia ce urmează lui urât: pentru ce ați scris. Ea elimină posibilitatea ca urât să Însemne urâțenie fizică, deoarece introduce o cauză, accidentală, a stării de a fi urât ce intră În contradicție cu urâțenia fizică, aceasta presupunând, de regulă, o stare de durată care nu este controlată de factori exteriori. Contextul propozițional, Însă, nu dezambiguizează total enunțul. Mai rămân două posibilități: urât poate fi interpretat atât ca adjectiv predicativ cu semnificația de urâțenie morală
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cu urâțenia fizică, aceasta presupunând, de regulă, o stare de durată care nu este controlată de factori exteriori. Contextul propozițional, Însă, nu dezambiguizează total enunțul. Mai rămân două posibilități: urât poate fi interpretat atât ca adjectiv predicativ cu semnificația de urâțenie morală/interioară, ca un sentiment temporar, generat printr-o reacție de feed back la ceea ce B a scris, cât și ca verb cu semnificația V-ați simțit urât de cineva pentru ceea ce ați scris? Dezambiguizarea completă este asigurată de existența
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să-mi cumpăr papucii ăia oribili de cauciuc, care arătau mai mult a galoși și care zile întregi mă făcuseră să mă întreb la ce folosesc, trecând pe lângă tarabele unde erau vânduți, și de ce s-ar încălța cineva cu asemenea urâțenii. Mă lămurise Giulia că făceau toți banii, chiar neatractivi cum erau, pentru că te apărau nu numai de colțurile tăioase de pietre, din belșug pe fundul apei, dar și de aricii de mare aflați în zonă, numai buni să te trimită
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
tumori, maligne sau benigne, ale lumii în care trăim. Dă seamă, cu o excelentă privire critică, atât de frumusețea uitată a lumii, de nesfârșita iubire maternă, de extazul lecturii sau de omenia unor semeni, cât și, în egală măsură, de urâțenia aspră, iritantă a societății contemporane și a oamenilor care îi otrăvesc viața, urâțenie pe care o cauterizează exemplar cu fierul înroșit al verbului și cu ploaia acidă a ironiei. Ceea ce e fascinant în acest univers personal, instituit și livrat on-line
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
excelentă privire critică, atât de frumusețea uitată a lumii, de nesfârșita iubire maternă, de extazul lecturii sau de omenia unor semeni, cât și, în egală măsură, de urâțenia aspră, iritantă a societății contemporane și a oamenilor care îi otrăvesc viața, urâțenie pe care o cauterizează exemplar cu fierul înroșit al verbului și cu ploaia acidă a ironiei. Ceea ce e fascinant în acest univers personal, instituit și livrat on-line cu o franchețe câteodată derutantă, e stilistica directă, fără ocolișuri și, cum am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pantofi vechi, aliniați pe rafuri, așteptându-și stăpânii, care par imposibili. Ori celelalte sute de pantofi, puși grămadă unii peste alții În lagărele de exterminare fasciste. - Ce ciudat, a comentat Markovic. Întotdeauna am crezut că pictorii Înfrumusețează lumea. Că Îndulcesc urâțenia. Faulques n-a răspuns. Totul depindea, gândea el, de ce avea privitorul În minte În vreme ce se uita ori de ce Îi băga pictorul În minte. Pantofi ori mere. Până și cea mai inocentă dintre aceste imagini putea să sugereze un labirint, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fi Însurat și care se transforma, după despărțirile mele, În plăcerea de a nu mai fi; melancolia de a trăi Într-o țară a decadenței și care se transforma În plăcerea de a te bucura de atâtea rămășițe cruțate de urâțenia veacului; melancolia de a nu fi pictor sau poet și care se transforma În plăcerea de a mă Îndopa cu istorie; melancolia de a nu fi politician și care se transforma În plăcerea de a scrie câteva pagini libere. Cufundat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
că-l disprețuiesc pe Isus, ceea ce e mai bine decât a-l urî. Această umanitate nu mai e la Înălțimea neantului. Căzut dincolo de orice limită a rezonabilului, el mai face mărturisirea Înfricoșătoare că numai frumusețea morții Îl poate răscumpăra pentru urâțenia felului În care a trăit. Urâțenie provenită și dintr-o rea cunoaștere a spiritului germanic. Nu vorbește nici limba germană, iar elecțiunile afective ale spiritului său l-ar fi Îndreptat mai degrabă spre englezi și spre americani, decât spre acești
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
e mai bine decât a-l urî. Această umanitate nu mai e la Înălțimea neantului. Căzut dincolo de orice limită a rezonabilului, el mai face mărturisirea Înfricoșătoare că numai frumusețea morții Îl poate răscumpăra pentru urâțenia felului În care a trăit. Urâțenie provenită și dintr-o rea cunoaștere a spiritului germanic. Nu vorbește nici limba germană, iar elecțiunile afective ale spiritului său l-ar fi Îndreptat mai degrabă spre englezi și spre americani, decât spre acești barbari nordici. Dar aici e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ca pe un ciliciu, ci și-a provocat-o și cultivat-o cu osîrdie, a fost cea de limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic impulsiv, cîrcotaș, leneș, excesiv, părtinitor, logoreic și fatalist, și-a încredințat îndiguirea lavei incandescente unei limbi de adopție, parfumată, frivolă și strictă precum o cămașă de forță
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
îl hrănește, îl miluiește, îl dăruiește, prilej de jeluire, tânguire și smerire, de sfadă și de pricină. De la el vin dojana, căznirea, muncirea, obijduirea, prigoana, hula, gonirea, izbirea, răzbirea, zdrobirea, strivirea, prăpădirea, smintirea, belirea. Amestecul pripit de rase duce la urâțenia neamului și multe din cuvintele noi arată infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literare și a intenției satirice. Este vorba de ceea ce s-ar putea numi o cenzură a bunului-simț, aplicată cu detașare „teatrului social al epocii” de cetățeanul simplu, de pe stradă. Sub ochiul lui atent și pătrunzător, tarele societății apar în toată urâțenia lor, după cum insul social este dezgolit de veșminte și măști, iar râsul devine astfel, voluntar sau involuntar, un mijloc de consemnare activă, de protest. La fel sunt urmărite și scăderile vieții literare: veleitarismul (aici se află sursa ranchiunei lui C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
consumă un trivial adulter, un amor clandestin între doi necunoscuți ce încearcă să-și ascundă identitatea reală sub niște nume de împrumut (Gică și Geta). Contrastul sugerează, vădit, imposibilitatea "comunicării" dintre "vis" și "realitate" ("trase storul ca să nu mai vadă urâțenia peisajului și se adânci în propriul lui trecut"). De altfel, tot sub o identitate onomastică falsă (Ida Schwartz) i se prezentase și lui, la început, Veronica, femeia pe care "divanul" amicilor vienezi i-o sortise în faimosul "giudeț" de la începutul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în general apare tot mai încețoșată, confuză și deprimantă. Cine mai poate ști cum va arată ziua de mâine? (Pentru care am luptat o viață, iar alții secole) Personal, mi se pare foarte departe lumina care ar putea arde tristețea, urâțenia și sărăcia vremii noastre. Alexa Visarion nu poate fi comparat decât cu el însuși. El face parte din cei puțini și aleși. Mare artist, mare regizor, mare profesor, mare prieten, mare om. Mulți au învățat de la el un țel nobil
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]