633 matches
-
frumoasă, în așa fel frumoasă cât să nu lase loc criticului să uneltească savant împotriva ei, cum lasă să se înțeleagă și postfațatorul. Pe când poetul, asistat cu iubire, riscă aproximând, în ecou, " Cea mai subtilă frumusețe/ este Obsesia,/ este Ratarea/ Urâțenia desăvârșită/ este Împlinirea poemelor mele", adăugând în final un distih restitutiv, pe care nu-l mai trec aici, ca să las loc unei terține de invidiat: "Copilul meu este o tigroaică/ ce alăptează întreaga mea teamă/ Delicat cu mâinile țineam laptele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14318_a_15643]
-
preîntâmpinat...Vom scrie într'însul, dar dânsul. ... NOTĂ: Spre deosebire de ortografia din 1904, adoptată și de Dicționarul Academiei, nu vom scrie î, ci â, în derivatele verbelor cu infinitivul în -rî, deci: amărât, chiorâș, coborâre, hotărîtor, mohorât, pîrît, posomorât, tăbărâse, târâtor, urâțenie... c) în toate celelalte cazuri se scrie, în corpul cuvintelor, â: bând, cînd, făcînd, gât, mormânt, râu, român, sfânt, vânt... ... București, 19 decembrie 1991. ----------
HOTĂRÂRE din 19 decembrie 1991 privind unele măsuri tranzitorii referitoare la ortografia limbii române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199236_a_200565]
-
mai bine să-ți citesc poemul meu din Beyond the Dance... . Este un poem despre un trib care își circumcide femeile. În comunitatea lor, există o cascadă foarte frumoasă numită Sippi Falls. Am meditat despre frumusețea acestei cascade, suprapusa peste urâțenia circumciziei. M-am gandit la o fată de cinsprezece ani care tocmai pășește pe calea feminității adulte, care începe să cunoască simțurile femeii, care se deșteaptă atât fizic, cât și cognitiv, în noua ei ipostază de femeie, incepand să fie
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
exemplu excepțional de viață umană și creștină, exemplu care se va imprima în profunzime în sufletul său. În anul 1824, tânărul Ioan vede prefigurat într-un "vis" misiunea sa, aceea de ajutorare a tinerilor. El va înțelege încă de mic urâțenia păcatului și se va ocupa de ajutorarea celor de-o seamă cu el. Va învăța să devina acrobat, prestidigitator, cântăreț, clovn, pentru a putea atrage la sine pe colegii săi și a-i ține departe de păcat. Dacă sunt împreună cu
Giovanni Bosco () [Corola-website/Science/298565_a_299894]
-
discursurile sale aparent naive și glumețe ascund cea mai mare profunzime. Figura lui Socrate nu putea să nu-i scandalizeze pe atenieni, întrucât pentru ei frumusețea fizică era simbolul frumuseții lăuntrice și nimic nu părea a fi mai incompatibil decât urâțenia lui Socrate și puritatea sa morală. Există precizarea făcută de Aristotel, în Metafizica sa, că Socrate a introdus în gândirea filosofică „raționamentele inductive" și „definițiile genera-le". Prin „raționamentele inductive" Stagiritul exprimă faptul că maestrul pornea de la realitățile vieții, de la
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
noile clase sociale și poluarea mediului determină un răspuns negativ la urbanizare și industrializare, fapt ce îi determină pe poeți să redescopere frumusețea și valoarea naturii. Planeta mamă, Pământul este văzut ca unică sursă de înțelepciune, ca unică soluție împotriva urâțeniei cauzate de mașină. Superioritatea naturii și a instinctului asupra civilizației a fost propovăduită de către Jean Jacques Rousseau iar mesajul său a fost preluat de către aproape toți poeții europeni. Primii asemenea poeți în Anglia au fost poeții lacului, un mic grup
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
la transplanturile de organe în era modernă, la regenerarea țesuturilor, amintindu-ne de problemele morale ridicate de medicina din zilele noastre. Totuși creatura Frankenstein este incredibil de romantică. Deși "monstrul" este inteligent, bun și iubitor este ascuns ochilor tuturor datorită urâțeniei și diformității lui, iar disperarea ce rezultă din excluderea din societate îl transformă într-o mașină de ucis ce în final își ucide propriul creator. Probabil că John Keats nu împărtășea ideile extrem de revoluționare ale lui Byron si Shelley, dar
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
most prominent feature"” („"trăsătura mea principală"”). Despre fața sa, Nathaniel Hawthorne a scris : „[Thoreau] e urât ca păcatul, cu nasul lung, gura strâmbă, și cu maniere necizelate și rustice, deși politicos în felul său, maniere care corespund înfățișării sale. Dar urâțenia sa este una onestă și într-un fel agreabilă, care i se potrivește mai bine decât ar face-o frumusețea.” Thoreau a studiat la Harvard între 1833 și 1837. A trăit în Hollis Hall și a urmat cursuri de retorică
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
selecție. Anii 1849 și 1850 îi petrece la Ornans. Lucrează la compoziția "O înmormântare la Ornans", dedicată amintirii bunicului său, decedat cu un an în urmă. Tabloul expus la Salon provoacă scandal. Courbet este declarat pictor socialist căruia îi place urâțenia. După trei ani, ținta atacurilor criticii este un alt tablou, "Baigneuses". Apare însă un tânăr colecționar, Alfred Bruyas, care descoperă cu entuziasm picturile lui Courbet și decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia din Montpellier
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
păr lung și negru; avea nasul încovoiat, barba scurta și căruntă; sub sprâncene groase, ochi negri cu privirea gânditoare și întunecată. Liutprand, episcopul din Cremona, care a venit ca ambasadorla curtea lui, a spus despre el că era de o urâțenie rară, "negru la pile ca un arap, că ar speria pe oricine l-ar întâlni noaptea" Pe lângă acestea era un om sever și aspru, melancolic ca temperamentși tăcut. După ce-și pierduse soția și un accident nenorocit îi răpise unicul
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
adăugat mai târziu epopeii homerice. Louis Gernet a văzut în Dolon un simbol al sacrificărilor de vieți omenești (farmakòs, φαρμακός) sau al jefuirii cadavrelor, ambele acțiuni abominabile în accepția elenilor. El este și singurul personaj troian căruia Homer îi atribuie urâțenie fizică. Un fiu al lui Dolon, Eumenide, a fost conform lui Vergiliu însoțitorul lui Enea în Italia și a luptat cu vitejie alături de acesta împotriva regelui Latium-ului, Turnus. Vergiliu contrastează curajul în luptă al fiului cu lașitatea tatălui, condamnând îndeosebi
Dolon () [Corola-website/Science/305528_a_306857]
-
pentru râsul lui infecțios. Soția lui Lois, care are un accent similar este casnică, ocazional oferă meditații la pian, membră a familiei de bogătani Pewterschmidt. Peter și Lois au trei copii: adolescenta Meg Griffin, care este de obicei batjocorită pentru urâțenia ei; adolescentul prostănac Chris Griffin; și bebelușul malefic Stewie Griffin pus pe dominație mondială și moartea mamei sale. Stewie vorbește fluent și elocvent, cu un accent de aristocrat englez. Deși familia îi poate auzi planul de cucerire a lumii, Stewie
Familia mea dementă () [Corola-website/Science/305833_a_307162]
-
a unora din faptele sale se poate găsi în cronica curteanului său, Philippe de Commines. În 1464, la o lună după nașterea fiicei sale, Ioana de Franța, (1464-1505), aflând că pruncul era handicapat (ea urma să devină și de o urâțenie proverbială) a hotărât de îndată să o mărite cu vărul îndepărtat Ludovic de Orléans, fiul poetului Charles de Orléans (1394 - 1365), sperând ca perechea să rămană stearpă și astfel să obțină stingerea acelei ramuri rivale a Capețienilor. Însă Ludovic de
Ludovic al XI-lea al Franței () [Corola-website/Science/314774_a_316103]
-
fier curat prinzi rădăcină Și îl străpungi fără scăpare. Cu fierul roșu în carne vie, Te joci și râzi și timpul trece. Te înfiori de bucurie, Iar fieru-l scoți doar când e rece. Te crezi stăpână și ești tare, Căci urâțenia îți dă putere. Dar nu mă frângi, căci am răbdare Aleasă armă ce nu piere. Cu pas încet dar hotărât, Și cu voință de granit Calc peste tot, de este urât, Și te alung în infinit. Ca o himeră m-
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
recitator, având un farmec irezistibil care îl face râvnit de femei. De cealaltă parte, scrisorile, jurnalul și operele kafkiene dezvăluie o fobie incapacitantă și angoasantă față de oameni, o teamă constantă că aceștia l-ar putea respinge pentru ceea ce el considera urâțenia sa fizică și spirituală. « Sunt cel mai costeliv om pe care îl cunosc » îi va spune Kafka Felicei Bauer. Aici, puținătatea trupească invocată de scriitor nu denotă doar complexul fizic, ci însăși mentalitatea lui de a se micșora, de a
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
real și robotul deghizat, dar realizează că adevărata "față palida" o dezgusta. Pentru a nu da înapoi, ea îi pune pe cei doi pretendenți să se lupte; în timpul confruntării, carcasa metalică a robotului iese la iveală și, comparând-o cu urâțenia "fetei palide", prințesa renunța la dorința ei excentrică. Povestea se încheie că orice basm cu prințesa și cavalerul trăind fericiți până la adânci bătrânețe. Majoritatea textelor povestesc despre modul în care Trurl și Clapauțius își folosesc extraordinarul talent tehnologic pentru a
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
trebuia să folosesc droguri tot timpul. Nu am fost niciodată vinovat - am fost întotdeauna foarte mândru să fiu dependent", a spus John. John credea că drogurile sunt singurul mod de a "te asigura că menții contactul cu frumosul, în loc să lași urâțenia lumii să iți corupă sufletul". Primul său album solo," Niandra Lades and Usually Just a T-Shirt", a fost lansat în 1994. Un Frusciante vizibil afectat de dependență afirmă că a fost scris pentru a crea "muzică interesantă", despre care simțea
John Frusciante () [Corola-website/Science/319297_a_320626]
-
icoane pe sticlă fusese cel mai ușor și mai ieftin mijloc de răspândire a iconografiei ortodoxe în mediile românești sărace și analfabete, vitraliul avea o altă misiune: filtrarea veritabila a luminii solare printr-un ecleraj conceput sa abata privirea de la urâțenia lumii materiale, sa amplifice senzația de mister, de inexplicabil. Arta vitraliului s-a impus și din necesitatea de a asigura o stabilitate mai mare deschiderilor prin rețele de plumb fixate în cadre metalice cu traverse, rectangulate în interiorul ferestrelor ogivale și
Arte decorative () [Corola-website/Science/316236_a_317565]
-
Rainer. Dar Gheorghe Ghițescu nu a fost însă atras de patologia anatomiei, ci de dimensiunea sa estetică, de arta anatomiei și de anatomia în artă. Bolnavul nu a reprezentat pentru el decât o substanță biologică efemeră, măcinată de suferință și urâțenie, în timp ce dimensiunea artistică a anatomiei va rămâne un simbol al permanenței. Gheorghe Ghițescu se reîntoarce, deci, către arta pe care a ales să o trăiască, într-un mod particular, ca profesor de anatomie artistică. De data aceasta, destinul îi rezervă
Gheorghe Ghițescu () [Corola-website/Science/328350_a_329679]
-
că trebuie să-l elogieze pe Kafur, care în ochii săi nu era altceva decât un fost sclav fără nici un fel de moștenire regalistă. În cei cinci ani petrecuți în Egipt, Mutunabbi s-a axat pe opere satirice vizând rasa, urâțenia și originile sclavagiste ale patronului său. În această perioadă Mutanabbi deținea titlul de maestru în cadrul școlii de poezie și avea numeroase cercuri de admiratori care, sub îndrumarea sa, îi discutau, adnotau și prezervau operele. Unul dintre cei mai devotați studenți
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
o serie de cinci iambi, în care fiecare iamb este urmat de o silabă. Forma sonetului a existat de secole, iar atunci când este combinată cu o dicție arhaică, naratorul încearcă să arate frumusețea formelor vechi ca un contrast structural față de urâțenia realităților științifice. În ciuda mesajului aparent al sonetului, unele detalii din "„Sonet — Către știință”" ar putea servi pentru subminarea cuvintelor poetului. El personifică ironic știința în primul vers, ceea ce ar putea sugera că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
invitația mult dorită, Ada acceptă trimiterea prințului la Leysins. Amânat de mai multe ori din diferite motive, concertul este programat definitiv pentru data de 16 aprilie. În acest timp, aflat în ascensiune socială, Lică se simte tot mai rușinat de urâțenia și mojicia Siei și începe s-o evite, iar, ca un gest de răzbunare, fata acceptă avansurile nerușinate ale profesorului Rim. Alungată din casă de Lina, Sia este găzduită de gemenii degenerați Hallipa care profită și ei de biata fată
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
unul mare (înspre răsărit) și altul mic (înspre apus), satul era populat de răzeși de viță veche, sărăciți de vremurile vitrege care se abătuseră asupra Basarabiei. Într-una din zilele de primăvară, poposește în Ciutura „oarecum abătută, întristată de marile urâțenii ale acestei lumi” o fiară mitică, considerată a fi Marele Apărător al câmpiei trimis de Dumnezeu pentru a-i apăra pe oamenii acelor locuri de haitele sălbatice de lupi. Dulăul se stabilește în ograda lui Onache Cărăbuș. Țăran hâtru și
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
parte a volumului Radiografia unei zile de mai, ed Cartea Romaneasca 2012), pe care mi-ați trimis-o acum, are un subiect original - viața copiilor străzii în canale - și este scrisă admirabil. Dv. identicați ceva frumos într-un spațiu al urâțeniei (spre deosebire de alți contemporani ai noștri care văd în orice, chiar și în frumusețea însăși, ceva urât). Aștept cu interes să citesc întreaga carte. Alex Ștefănescu, www.alexstefanescu.ro, 16 decembrie 2012 Cristian Meleșteu practică o proză solid ancorată în calitățile
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
Troiei. Nu există dovezi concludente asupra acestui comportament. Chiar Polybius ne spune că aceeași comparație îi venise spontan în minte lui Scipio Amelianus în fața Cartaginei arse la sfârșitul celui de-al treilea război punic. Suetonius spune: „Pretinzându-se ofensat de urâțenia vechilor edificii, de îngustimea și întortocherea stăzilor, a dat foc orașului. Autorul antic mai adaugă niște detalii demne de ficțiune: Nero ar fi pus să fie distruse cu mașini de război niște depozite de grâu al căror teren dorea să
Împăratul Nero și incendierea Romei - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102264_a_103556]