1,147 matches
-
vedere și impactul negativ al acestuia asupra mediului ambiant, care constă în dispariția unor specii de flori și faună, a unor monumente ale naturii, suprasolicitarea și depășirea capacității de suport ecologic, degradarea unor terenuri agricole și forestiere, creșterea gradului de urbanizare etc.
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
celor cazați în stațiunea de bază. Câteva principii importante de urbanism în amenajarea stațiunilor montane sunt • reducerea deplasărilor schiorului și pietonului; • separarea funcțiilor (circulația schiorilor -pietonilor - vehiculelor); • expunerea la soare și protecția contra vântului; • crearea unui centru atractiv și animat; • urbanizarea în „potcoavă" în jurul recepției principale de schi, încălzită de soare, regrupând unitățile comerciale și de servicii „în terasă" spre domeniul schiabil; • legătura între diferite construcții prin galerii pietonale (în contact cu zăpada, dar la adăpost de intemperii); • circulația și staționarea
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
spațiu îngust, deja mult transformat și degradat. Trei funcții cu o creștere rapidă sunt prezentate (Cazes, Lanquar, Raynouard, 1986, p.48): • extinderea instalațiilor industriale și portuare de mare anvergură, de exemplu pe țărmurile Italiei, Spaniei, Marii Britanii, Belgiei, Olandei, Franței; • afirmarea urbanizării litorale prin expansiunea directă a localităților sau prin construirea de noi stațiuni - densitatea populației pe țărmuri depășește cu mult media națională; • practicarea turismului internațional cu o polarizare indiscutabilă pe litoral; manifestările sunt multiple: localizarea preferențială a potențialului de cazare pe
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
un mod nu doar rentabil, ci și protector față de ambianță. Cele mai vechi forme de amenajare sunt cele agricole, ele implicând în primul rând, resursele de sol și apă. În perioadele modernă și contemporană, industria, transporturile, turismul și procesul de urbanizare s-au impus mereu mai vizibil în lucrările de amenajare, antrenând modificări importante ale reliefului, apelor și solului, afectând, de asemenea, aerul, vremea sau chiar climatul. În regiunile intens umanizate sistemele naturale sunt uneori aproape complet transformate, unele componente naturale
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
principală agricultura. Dezvoltarea industriei și a serviciilor a impulsionat însă aglomerarea populației în centrele urbane, determinând fenomenul cunoscut drept explozie urbană. Aceasta se manifestă atât prin creșterea numerică a populației în orașele existente, atât pe seama exodului rural cât și prin urbanizarea unor localități rurale, fenomenul evoluînd până la formarea unor aglomerații urbane de mari dimensiuni. Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
manifestă atât prin creșterea numerică a populației în orașele existente, atât pe seama exodului rural cât și prin urbanizarea unor localități rurale, fenomenul evoluînd până la formarea unor aglomerații urbane de mari dimensiuni. Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord iar după 1950, masiv, spre America Latină, Africa și Asia. În Europa și America de Nord, urbanizarea s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de forță de muncă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Începutul s-a făcut tot în nord-vestul Europei, de unde urbanizarea s-a difuzat în valuri succesive spre restul lumii, mai întâi în estul Europei și în America de Nord iar după 1950, masiv, spre America Latină, Africa și Asia. În Europa și America de Nord, urbanizarea s-a desfășurat în conformitate cu cerințele de forță de muncă ale orașelor. În celelalte regiuni, fenomenul se desfășoară mai degrabă spontan, producând disfuncții multiple, sub impulsul creșterii excesive a populației. Consecințele exploziei demografice și ale exploziei urbane sunt multiple și se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exodului rural care a condus la depopularea unor vaste regiuni, de obicei izolate și cu resurse modeste. Cercul vicios al depopulării este dificil de întrerupt chiar dacă în ultimele decenii se poate vorbi de o "regenerare" a lumii rurale 21; c) urbanizarea necontrolată, pe fondul creșterii decalajelor social-economice dintre sat și oraș și al sărăcirii populației rurale din regiuni întinse ale Lumii a Treia; d) creșterea fără precedent a mobilității populației, impulsionată mai ales de motivații social-economice. Pe fondul adâncirii decalajelor social-economice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
schimbări se constată în special la copiii care încep un ciclu de educație instituționalizată, învățământ preșcolar sau școală primară. Viața de familie însă a suferit transformări din punct de vedere social, mai ales în secolul nostru, ca urmare a industrializării, urbanizării, informatizării și a schimbărilor din punct de vedere psihologic și pedagogic. Problema modificărilor survenite în climatul familial, ca prim factor de influențare educațională și potențarea adaptativă a copilului nu este nouă. Părinții exercită asupra copiilor influențe latente, căci există un
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
și câmpurile devin din ce în ce mai omogene, speciile indigene sălbatice sunt sub stres sever multiplu. Ex., circa 40% din păsările Europei (în special păsări de pădure și din zonele rurale) au intrat într-un declin populațional; puține specii s-au adaptat la urbanizare și au prosperat (coțofana, mierla, pițigoiul, pescărușul ș.a.). Din cele 172 de specii de vertebrate, circa 1/3 sunt amenințate în majoritatea țărilor. Cocorul și stârcul cenușiu s-au extins în bună măsură. Datorită programului Natura 2000 și programului paralel
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
De asemenea, globalizarea comerțului și apariția sistemelor moderne de comunicare și management (internet, sateliți, drone), au facilitat gestionarea bazelor de date prin estimarea gradului de insecuritate alimentară și construirea de rapoarte periodice și utile adresate tuturor beneficiarilor din sectorul agroalimentar. Urbanizarea foarte rapidă a țărilor în curs de dezvoltare influențează, de asemenea, securitatea alimentară, prin concentrarea vulnerabilităților la nivel urban. În același timp, dezvoltarea tehnologiilor informaționale a condus la o descentralizare a deciziei și a facilitat comunicarea între diferiții actori în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
este important să cunoaștem contextul apariției noilor modele de dezvoltare agricolă pornind de la definiția agriculturii durabile care caracterizează secolul XXI. Sistemele agrare se înscriu într-un meta-sistem teritorial, ceea ce generează noi provocări la care agricultura durabilă trebuie să facă față: urbanizarea, valorificarea terenurilor agricole pentru generarea de bioenergie etc. Performanța diferitelor sisteme trebuie să se raporteze continuu la nivel global, deoarece agro-economia devine complementară cu geo-economia în acest context globalizat. ■ Agricultură durabilă vs. teritorii hibride În ultima perioadă, numeroase schimbări s-
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
nivel rural, ceea ce a condus la o reconsiderare a spațiului în relație cu funcțiile sale agricole. Spațiul rural s-a reconfigurat prin raportare la o serie de factori: dezvoltarea tehnologiilor în domeniu, schimbarea metodelor chimice de intervenție în agricultură, creșterea urbanizării sau riscul crescut al deșertificării generat de schimbările climatice. Cercetătorii aduc în discuție, în acest context, noțiunea de relocare a agriculturii în noua eră a schimbărilor majore la nivel socio-geo-economic, unde teritoriile hibride nasc noi modele agricole. Fig. 2. Prezentare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în mediul rural. Creșterea prețurilor la alimentele de bază, începând cu sfârșitul anului 2007 până în prezent, au provocat și o criză agro-economică cu efect ce domină și în sectorul agroalimentar, mai ales în țările în curs de dezvoltare, ca România. Urbanizarea a schimbat modul de viață al consumatorului. Astfel, creșterea veniturilor la nivel urban se asociază cu creșterea nevoilor, mai ales alimentare, ceea ce creează o presiune asupra surselor de hrană, care sunt furnizate în cea mai mare parte de fermele mari
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alimentară din perspectiva provocărilor nutriționale și dreptul omului la hrană. De asemenea, ultimele accidente sanitare și epidemiile de origine alimentară au ridicat problema fezabilității sistemelor de control alimentar în vigoare și pertinența reglementărilor în acest sens. Prin urmare, creșterea populației, urbanizarea și noile tehnologii exercită o influență inedită asupra producției alimentare ceea ce implică o atenție crescută asupra actorilor din lanțul alimentar: producătorii și consumatorii. Toate aceste dezvoltări au contribuit la apariția unor noi nevoi juridice, în special în ceea ce privește necesitatea de a
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
27 de 8,8% în 201361. Vulnerabilitatea vis-a-vis de disponibilitatea terenurilor agricole ar putea influența producția agroalimentară, acest risc al împiedicării utilizării terenurilor fiind generată și de liberalizarea pieței funciare (ianuarie 2014), degradarea solului, schimbările climatice și creșterea efectului de urbanizare prin convertirea terenurilor arabile în terenuri intravilane. Consumul intermediar, ca simbol al utilității alimentare, care are o valoare de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda - 8369 euro/ha, Belgia - 3987 euro/ha, Danemarca - 2843 euro/ha, înregistrează diferențe majore de la
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
doar un mit ideologic, nostalgic și foarte conservator. În sfârșit, în întreaga Europă occidentală și, tot mai mult și centrală, țăranul se transformă în fermier, iar ponderea sa socială se micșorează progresiv. populația se deplasează în orașe. Satele se depopulează. Urbanizarea este în plină și ireversibilă desfășurare. Este un fenomen obiectiv, de dimensiuni continentale, propriu economiei de piață urbane, care mai devreme sau mai târziu va pătrunde și va deveni dominant și în România. Semnele se întrevăd de altfel de pe acum
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Neamul românesc literar”), Simion Mehedinți („Convorbiri literare”), Ovid Densusianu („Vieața nouă”), Mihail Dragomirescu („Convorbiri critice”), E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru („Noua revistă română”), N. D. Cocea („Facla” și „Viitorul social”). Aceștia îi imputau poporanismul și „țărănismul”, respingerea modernismului, a „intelectualizării” și „urbanizării” literaturii române, dar acuzau concomitent „americanismul” sau „mercantilismul” (plata colaborărilor). Apogeul manifestării lui polemice în V.r. se înregistrează în reprimanda aplicată lui Duiliu Zamfirescu pentru opiniile din discursul de recepție la Academia Română. Contribuțiile lui G. Ibrăileanu, foarte substanțiale, în
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
cucul și barza albă. Rândunica (Hirundo rustica) este desemnată de S.O.R. drept Pasărea Anului 2006. În ultimii ani s-a înregistrat un ușor declin al speciei la nivelul Europei datorită reducerii locurilor de cuibărit ca urmare a creșterii urbanizării. Scopul proiectului: sensibilizarea și informarea populației asupra importanței protejării păsărilor și a spațiilor verzi din oraș. Pe plan național, informarea și conștientizarea cetățenilor pe problematica protecției mediului și dezvoltării durabile este o prioritate, înscriindu-se în Planul Național de Acțiune
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
la un teribil fiasco. Industrializarea URSS, apoi a democrațiilor populare și, în sfârșit, a Chinei asigură modernizarea acestor țări prin reducerea ponderii agriculturii și creșterea sectoarelor industrial și administrativ, dar și prin factori caracteristici ai modernizării seculare a societăților occidentale: urbanizare considerabilă, crearea unor centre de formație tehnică și universitară, lichidarea analfabetismului. Totuși, înfăptuită în cea mai mare dezordine și într-un ritm excesiv, această modernizare se caracterizează prin slaba calitate a produselor, prin risipa de resurse umane, financiare și materiale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și, punându-i-se în loc situri industriale gigantice, se creează „clasa muncitoare”, din care se va naște „omul nou”. Pretutindeni, apariția acestei societăți se realizează „cu forcepsul”, într-o atmosferă de tulburări și confuzie generalizate, despre care mărturisește o puternică urbanizare, cu atât mai însemnată, cu cât aceste țări fuseseră ruinate de război. Trebuie reconstruite orașe - cum e cazul Varșoviei, distrusă în proporție de 75%, în 1945 -, însă și create din nimic ansambluri urbane în apropierea unor centre industriale în construcție
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la 600 000 la 1 900 000, iar Belgradul, de la 600 000 la 1 500 000 de locuitori. Numeroase orașe medii - Plovdiv și Varna, în Bulgaria, Constanța și Timișoara, în România - depășesc 500 000 de locuitori. Peste tot, indicii de urbanizare cresc, antrenând hibridarea culturilor rurale și urbane, susținută de un efort de educație considerabil. Studenții polonezi erau 220 000 în anii 1930 și sunt de opt ori mai numeroși în 1980. în același interval, numărul lor se dublează în Cehoslovacia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ansamblu, trebuia studiată mai Întâi problema disfuncțiilor specifice. Ideea „dezorganizării” sa va afla În centrul acestei probleme. Prin dezorganizare trebuie să Înțelegem slăbirea controalelor sociale, exercitate mai Înainte de instanțele primare (familie, vecini, comunitatea locală sau religioasă etc.) asupra indivizilor. Proaspăta urbanizare și imigrarea recentă Înspre marile orașe industriale nu au permis refacerea unor legături strânse și spontane așa cum existau În mediile de origine ale noilor populații urbane, În societățile țărănești sau rurale. „Din acest punct de vedere”, scrie Robert Park În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dominantă. Întrebările contemporane Primele formulări sociologice legate de integrare și excludere au fost elaborate, așa cum am văzut, În anumite contexte socio-istorice: În cel al edificării statelor-națiuni În Europa sfârșitului de secol XIX sau În cel al imigrației masive și al urbanizării rapide a societății americane din prima parte a secolului XX. O vreme, Întrebările și chestiunile apărute au fost considerate caracteristice unor societăți În căutare de instrumente care să asigure tranziția de la formele tradiționale de reglementare la niște forme moderne. Întrebările
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din Școala de la Chicago. Într-adevăr, Începând cu anii ’50, o serie de studii au pus În evidență legăturile dintre marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă În acest oraș. Cercetătorii au arătat că urbanizarea permite o mai mare libertate, care stimulează exprimarea specificităților, dar că ea duce, În același timp, la suprapopulare, la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]