1,126 matches
-
mult, nici mai puțin! Programul de sistematizare a teritoriului, elaborat În anii ’80, prevedea ca fiecărui grup de sate să-i ia locul un mic centru de tip urban (cu blocuri, firește). Se atingeau mai multe ținte: extinderea terenului agricol, „urbanizarea“ completă a României, „colectivizarea“ oamenilor, omogenizarea modului de viață. Proiectul acesta — care părea Într-adevăr operă de nebun — a stârnit proteste indignate În Occident și a contribuit În bună măsură la Încheierea lunii de miere (cam prea mult prelungită) dintre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu modificase prea mult situația). În 1956 se Înregistrează Însă un salt la 31,3%, pentru a se ajunge În 1966 la 38,2%, În 1977 la 43,6%, iar În 1992 la 54,3%. S-a petrecut și o urbanizare mai mult pe hârtie: localități modeste proclamate orașe, În beneficiul statisticii. Dar și mulți oameni de la țară, Îndeosebi tineri, au ajuns să facă „naveta“, lucrând la oraș. Multe sate s-au depopulat, au rămas doar vârstnicii. Comunismul și-a reușit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
considerabil. Peste tot, comunismul a nivelat și a omogenizat (fără să reușească pe deplin; numai utopia este perfect omogenă). România este astăzi mai românească decât ieri. Această românizare era În logica statului național, dar comunismul a accentuat-o. Industrializarea și urbanizarea au deplasat spre orașe populația predominant românească a satelor (inclusiv de la o regiune la alta, În primul rând dinspre Moldova mai puțin dezvoltată În Transilvania și Banat). În plus, emigrația a golit România de unele comunități etnice, În primul rând
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perioada 2000-2005 a fost de 1,3 (față de 1,9 În Franța și de 1,7 În Marea Britanie). țara se golește Încetul cu Încetul, iar populația rămasă Îmbătrânește; deja numărul pensionarilor Îl depășește pe cel al salariaților. După decenii de urbanizare — În condiții precare, totuși de urbanizare — curentul a Înregistrat o oprire și chiar o ușoară Întoarcere. Populația urbană a scăzut Între recensămintele din 1992 și 2002 de la 54,3% la 52,7%, urcând apoi ușor În 2005 la 54,9
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
3 (față de 1,9 În Franța și de 1,7 În Marea Britanie). țara se golește Încetul cu Încetul, iar populația rămasă Îmbătrânește; deja numărul pensionarilor Îl depășește pe cel al salariaților. După decenii de urbanizare — În condiții precare, totuși de urbanizare — curentul a Înregistrat o oprire și chiar o ușoară Întoarcere. Populația urbană a scăzut Între recensămintele din 1992 și 2002 de la 54,3% la 52,7%, urcând apoi ușor În 2005 la 54,9%. Aproximativ 45% populație rurală, iată o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
s-a insistat foarte mult asupra unității. Dar ceea ce frapează este tocmai diversitatea țării, a locurilor și a oamenilor. Nu există un peisaj românesc tip și nici un român tip. România este un caleidoscop de peisaje și de oameni. Este drept, urbanizarea și, Încă și mai mult, proiectul uniformizator al comunismului au mai redus ceva din această diversitate. Dar oricine trece, să spunem, din Muntenia În Ardeal sau invers Își dă seama că a trecut și o frontieră de civilizație. Considerabile la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cum de-aveam timp? Acum mă mir. / Pe vremea când umblam pe jos / Totul mi se părea frumos / Și n-aveam timp de tânguit..." ș.a.m.d. E-un text polemico-nostalgic care circulă pe internet (Cartenet 08) și denunță tarele urbanizării grăbite, dacă nu chiar forțate. Antiteza fiind, la rândul ei, forțată. Noua identitate, urbană, conferită unor indivizi peste noapte, i-a scos din universul rural, spre a-i transporta într-un spațiu ce nu și-l pot asimila organic până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mitologie. Mai ales În spațiul german a supraviețuit clișeul potrivit căruia evreii ar suferi de platfus. Dramaturgul elvețian Max Frisch utilizează În piesa Andora acest clișeu. Adepții explicațiilor raționaliste susțineau că această pretinsă „malformație evreiască” s-ar datora excesului de urbanizare a evreilor (citification, cum au numit-o unii comentatori) și statului prea mult În picioare În cadrul activităților comerciale pe care le practicau (o „boală profesională” deci, combinată cu una „socială”) <endnote id="(678, pp. 38-49 ; 697, p. 86)"/>. Prin urmare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduce ploaia. Așa este, numai că această constatare trebuie nuanțată. După cum vom vedea imediat, aspectele dramatice, ca și cele demonice, nu lipsesc cu totul din scenariul magic În care este implicat evreul În estul continentului. Pe de altă parte, slaba urbanizare, persistența unor relații socio -economice cvasi-feudale sau precapitaliste au făcut ca În această parte a Europei să supraviețuiască până târziu (Începutul secolului XX) importante colectivități cu mod de viață tradițional și cu mentalități premoderne. În foarte mare măsură, În cadrul acestor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spectatori la Jocurile din Paris. Și apoi: în secolul al XIX-lea industrializarea a fost o dezrădăcinare și salariatul a suferit o violență. Sportul a fost înrădăcinat în spectacolul sportiv și apoi s-a născut mișcarea sportivă. Ceea ce producția și urbanizarea a unit, pasionează. Ceilalți de asemenea, în căutare de siguranță într-o lume nouă care cunoaște puțină stabilitate trec de la uzină la stadion, de la mină la ring sau la gimnastică, calitățile cerute nu diferă deloc, centrate pe forța musculară, pe
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ofertei de formare În comparație cu cerințele pieței muncii. Soldul deja precar al pieței muncii va fi marcat de o Îmbătrânire a populației și dezechilibrelor teritoriale ce vor produce, În următorii ani, la o creștere a presiunii exercitată de migrație și o urbanizare progresivă. În cazul În care nu se introduc măsuri corective, vor persista nivelurile actuale ridicate de dispersie școlară și universitară, Într-o populație În scădere. Acestea sunt problemele reale majore cu care se confruntă piața italiană de muncă. Și pentru
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
privilegiat pentru analiza identificărilor ocupaționale. Orășenii din Moldova, Oltenia și Dobrogea manifestă cea mai redusă aderență la spațiul vieții profesionale. La polul opus, cu maximă identificare ocupațională, se situează populația urbană din București, Transilvania și Muntenia. Fenomenele de modernizare și urbanizare aduc cu ele o restrângere aspațiilor identitare. Bucureștiul, spre exemplu, nucleul de maximă concentrare urbană a țării, este locul în care se înregistrează o maximă preeminență a loialităților comunitare față de cele regionale. Cu mai mică intensitate, o loialitate comunitară superioară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grup. Referentul principal al noțiunii de toleranță/intoleranță este cel atitudinal, iar pentru „discriminare” acesta este de natură comportamentală. Altfel spus, discriminarea este o formă acțională de intoleranță manifestată prin tratarea inegală a unor persoane în baza identității lor sociale. Urbanizare - manifestare a caracteristicilor de tip urban într-un teritoriu dat, național sau regional. Conceptul desemnează atât procesul de restructurare a raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva caracteristicilor urbane, cât și gradul de manifestare a acestor caracteristici. Gradul de urbanizare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Urbanizare - manifestare a caracteristicilor de tip urban într-un teritoriu dat, național sau regional. Conceptul desemnează atât procesul de restructurare a raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva caracteristicilor urbane, cât și gradul de manifestare a acestor caracteristici. Gradul de urbanizare poate fi estimat sub aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale bazate pe anonimat/reguli formale. Creșterea gradului de urbanizare în sens social se poate referi la accentuarea oricăreia dintre caracteristicile menționate, în spațiul urban sau rural. Valoare - strategie de acțiune generalizată, dezirabilă. Cinstea, încrederea, curajul, hărnicia sunt exemple de moduri de orientare a acțiunilor umane în situații foarte diverse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să respecte standarde normale de trai sănătos În spațiul privat, dar mai ales În cel public. Eugeniștii au făcut mari eforturi pentru un mediu civilizat, În sensul unor facilități publice și al unor standarde obligatorii de construcție igienică a locuinței, urbanizare, modernizare. Au Încercat să combată câteva tare semnificative și foarte răspândite: mortalitatea infantilă, cea mai grea problemă pe atunci, mizeria, alcoolismul, bolile venerice, tuberculoza, trecând Îngrijirea medicală În sfera responsabilității statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și socialiste până la profund conservatoare 14. Grupul restrâns al adepților eugeniei din cadrul comunității științifice s-a transformat Într-o mișcare populară care milita pentru reformă socială ca răspuns la ceea ce se putea constata ca fiind efectele negative ale industrializării și urbanizării, de la standardele de viață ale clasei muncitoare, În continuă deteriorare, până la ratele scăzute ale natalității printre beneficiarii acestor procese - membrii clasei de mijloc. O particularitate a mișcării din Anglia o constituia popularitatea printre adepții eugeniei a conceptului mendelian de ereditate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În legătură cu efectele secundare periculoase care Însoțeau preluarea instituțiilor și stilului de viață occidentale și, o dată cu acestea, a admirației necondiționate pentru progresul material 68. Eugeniștii din Vest Își dezvoltaseră aptitudini În a corecta dezastrele produse de procesele masive de industrializare și urbanizare care avuseseră loc În secolul XX. La rândul lor, eugeniștii români susțineau că ar putea Învăța din experiența occidentală cum trebuie regândite aceste procese și cum ar putea fi reorganizate prioritățile de dezvoltare și modernizare 69. Eugeniștii nu pledau pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
cale, biopolitica" Prima sinteză publicată de Moldovan a fost o broșură intitulată Igiena națiunii (1925), urmată la scurt timp de lucrarea Biopolitica (1926). Igiena națiunii descria măsuri eugenice imperative, pe care Moldovan le propunea ca răspuns la problemele industrializării și urbanizării. Analiza lui Moldovan nu respingea aceste procese per se, ci excesele pe care le generau. În viziunea autorului, astfel de abordări individualiste și materialiste deturnaseră progresul științific și tehnologic de la direcția sa naturală, transformând industrializarea Într-un fenomen disgenic. Astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
rassistă prezintă rassa proprie ca pe cea mai distinsă din lume, În cazul dat, rassa nordică, blondă, Înaltă, dolichocefală... distanțându-se disprețuitor de celelalte rasse sau popoare inferioare... Va fi școncepția rassistă capabilăț să refacă forțele biologice epuizate prin industrializare, urbanizare, civilizație materială avansată? Nu este momentul să o cercetăm și nici nu este pretenția și căderea noastră de a ne amesteca În stabilirea concepției de viață după care se conduc alte neamuri. Însă este sigur că acea doctrină nu se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
segregarea În lagăre de muncă, pedeapsa cu moartea pentru infractori care recidivau În infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea să Își poată Îndeplini rolurile eugenice de soții și mame84. Făcăoaru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
rol domestic. Adepții ideilor eugeniste adăugau Însă acestui rol o nouă dimensiune legală, clar exprimată, care se suprapunea responsabilităților vagi atribuite femeilor și limitărilor impuse comportamentului lor, În sfera privată și În cea publică. Eugeniștii erau preocupați și de problema urbanizării și a impactului disgenic al orașului asupra relațiilor sociale și asupra sănătății generațiilor viitoare ale națiunii. Problema „autenticității” era, de asemenea, În centrul Încercării de a defini relațiile din societatea eugenică. Doar acei indivizi cărora li se putea dovedi românitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
natural al vitalității biologice”, urmau să rămână Însă doar atât: o sursă de selecție eugenică, administrată de sus și o masă de recipienți ai programelor eugenice. Un alt aspect al analizelor eugenice ale vieții satului se referea la tendințele de urbanizare, recente În acea perioadă. În ansamblu, eugeniștii erau foarte alarmați de acest fenomen ca proces disgenic, pentru că tindea să corupă valorile țăranilor și sănătatea generală a populației rurale. Orașul le oferea țăranilor migranți perspectiva unei vieți de muncă În condiții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
atât de direct și de extensiv comportamentul individual 38. Mai mult, majoritatea eugeniștilor recunoșteau că industrializarea și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre pozițiile cele mai explicite În acest sens Îi aparține lui Sabin Manuilă, care În 1929 a publicat o lucrare intitulată Evoluția demografică a orașelor și minoritățile etnice din Transilvania. În această lucrare, el numește populația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
această lucrare, el numește populația orașelor „element de progres, element de producție”, incarnare a ideilor modernizatoare 39. Locuitorii urbani reprezentau vârful potențialului creativ al națiunii, sursa sa de „bogăție umană și deci viitorul națiunii”40. După ce prezintă aspectele pozitive ale urbanizării, Manuilă dezvoltă Însă o discuție În culori mult mai Întunecate a efectelor disgenice ale vieții urbane, accentuând asupra natalității În descreștere printre clasele superioare ale orașelor, iar În Transilvania, asupra pericolului de a avea o populație a cărei majoritate nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]