1,632 matches
-
opresc ca să-și curețe-n ea vorbire și faptă, și cuget și sânge. În noapte, câțiva doar pornesc după stea. E greu să lovești cu călcâiul țepușul, Pustia sa-ți fie tovarăș mereu. Căci dosnic și greu, și pieptiș e urcușul Pe-al Golgotei munte - mormânt pentru Eu. Dar Cel ce ridica din negura firea, Ființei suflare și cuget a dat. El nu se întoarce să-și neage vestirea, Cuvântu-i e rod, iară rodu-i bogat. Ferice, El zice, de-n
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
și-a țesut din fire văzute și nevăzute o simbolistică spațio-temporală, prin care s-a comunicat pe sine cu mai multă sau mai puțină emoție și luciditate ca parte inseparabilă a unui întreg cosmic divin în extindere. Cu alte cuvinte, urcușul evolutiv de la ceea ce definim simplu drept melopee primitivă și până la variile direcții muzicale conturate de anteriorul secol XX presupune o înșiruire de linii estetice vii, semnificative, nu de puține ori însă contradictorii și așezate în anumite cadre de ermetism compozițional
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
zburau la ,, Baladă pentru Adeline ,, ! Îmi era mai ușor să-mi aduc aminte de cele două melodii interpretate, decât să-mi dau seama ce ar putea urma. Pe clapele pianului, mâinile ei dansau ca și cum ai face o tură prin toate urcușurile și coborâșurile simțurilor. Mi-aduceam aminte de această melodie cuprinsă în programul ei, auzită cândva demult pentru prima dată și care mi-a rămas la suflet. Când se întâmpla s-o reascult, mă podeau lacrimile de tristețe. Niciodată nu mi-
ODETTE, PIANISTA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350702_a_352031]
-
nu este necesară. In cele douăzeci de minute, cât am stat suspendați în scaun, la câțiva metri înălțime, ne-am dat seama că ne înșelasem, căci jumătatea de jos a corpului nostru simțea din plin asprimea gerului uscat de la munte. Urcușul se derula încet, admiram cu încântare schiorii care coborau de pe munte, alunecând în viteză și făcând tot felul de fente, până ajungeau la poalele muntelui. Cărările care duceau spre vârf, ca și pârtia de schi aveau zăpada tasată și câțiva
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
cu pași măsurați pe cărăruia ce conducea spre capătul de sus al grădinii. Lumina lunii se împuținase din pricina unor perdele de nori. Totuși era suficientă ca, odată ajuns la capătul culturii de porumb, să poată fi văzut străbătând porțiunea de urcuș până la liziera pădurii. Dar nu se sinchisea de asta. Mergea fără să se grăbească, simțea pământul umed, lutos, lipindu-i-se de striurile tălpii cizmelor. Își amintise de câte ori o luase pe coajă în copilărie, pentru că nu ținea seama de porunca
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
îl lăuda, lucru care pe el îl umplea de bucurie. Chiar dacă mama mai bodogănea oarecare vreme, doar ea era cu spălatul rufelor, nu?... Avea mâinile sângerii și crăpate din pricina clătitului lor în apa rece ca gheața a pârâului. La capătul urcușului spre liziera pădurii se oprise. Jos se auzeau voci răstite. Alfi își rărise urletele, apoi, printr-un scheunat prelung, dăduse de înțeles că fusese lovit ca să tacă. Ar mai fi vrut să tragă puțin cu urechea la glasurile aspre ce
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
este o adunătură amorfă, citită la feștanii și la pierdere de timp. Timpul pentru poet este sacru, el îi acordă, atât cât există teluric, o importanță deosebită: Că timpul trece și asprește / Cel must ce curge-n ceas șerpește / Și-urcușul întru vânătoare / Se face pe-un covor de floare / Vremelnic ceas, de neuitare / Iubire tu, cu blânde fiare ... El nu iubește ca un pământean iar femeia în el este un simbol, o inspirație și o dorință a liniștirii instinctelor. Muza
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
nici vampir, nici creatură supranaturală, dar poveștile despre cruzimea sa sunt aproape de adevăr. Castelul Bran, ridicat pe la 1300 de un cavaler teuton, cu atmosfera sumbră a coridoarelor întunecate și a numeroaselor curți interioare, cu fortificații pe mai multe niveluri, cu urcușul întunecat, strâmt al scărilor, evocă mai mult decât orice castel din România moștenirea veacului lui Dracula. Pentru a asigura ordinea în țară și a organiza cu succes apărarea ei de primejdiile externe, Contele Dracula - Vlad Țepeș - a recurs la o
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
prelucrare... Cu riscul de a-și subția baza de masă electorală (trebuincioasă doar o dată la patru ani) îl bântuia ideea să-și „îngroape” vrăjmașii, să „curețe locul decolării” spre zări mai înalte - pentru a nu-l însoți cu „vegherea” în urcușul spre culmi cu povestioare dezlânate. părtinitoare unui alt gând decât cel ce-și urma „cursul firesc al mersului spre vârfuri”. Acolo, zicea, unde nu te mai atinge decât boarea...puterii, unde te menține mult și bine, fără să te mai
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
Iași, membru al Ligii Scriitorilor din România, apare antologia de poezie și proză DINCOLO DE CUVANT (confesiunea poetului, prozatorului) în care este prezentată activitatea mea scriitoricească. Iată ce spune scriitoare în cuvântul de prezentare a antologiei: Scriitorul, acest Sisif îndrăgostit de „urcușuri” pe cele mai înalte culmi ale spiritului, își ia „revanșa”, cioplind din stânca dură a gândului cuvinte pregătite a stârni și invidia zeilor. În condițiile în care criza intelectuală adâncește tot mai mult prăpastia unde se vor „rostogoli” toate trăirile
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Ziua morților - a mai căzut o frunză din bătrânul nuc. Locul I - Corneliu Traian Atanasiu cer întunecat - un cârd de ciori escorta unui porumbel Locul II - Dan Norea șosea prin deșert - mașini oprite lâng-un cactus înflorit Locul II - Valeria Tamaș Urcușul greu - din donița bătrânei coboară o stea... Locul II - Ion Rășinaru Bătrân nevoiaș - doar o perdea de țurțuri îi ține de cald Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Copii la joacă - și umbra bătrânului se dă pe gheață Etapa 63 - 2
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
mai departe. Surdă și indiferentă la durerile tuturor. În rest, numai întrebări și goana după răspunsuri care se lasă așteptate. Sau care ne vin împotrivă. De care vrem sau nu vrem, trebuie să ținem cont. Cu mai multe căderi decât urcușuri, cu întâmplări din care, e nevoie de mai multe generații, ca să fim siguri că am învățat ceva. În rest, aceleași greutăți de fiecare an: lipsa banilor, semințele, îngrășămintele din ce în ce mai scumpe, lipsa mijloacelor mecanizate, pierderea speranței în această mică proprietate, condamnată
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o «coborâre în sus»”. Așadar, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu are nevoie de campania de imagine personală și nici de CV-ul nimănui. Fiind Dumnezeu, ne cunoaște biografia în întregimea ei. Din
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
de raportare la terestru sau cosmic, naște un „limbaj” radical, pe care nu oricine îl poate „dresa”, după cum aflăm: ,,Un mare strigăt de Tăcere-i versul, doar inima Poetului are aripile frânte de dor, pașii, tulburați de Cântec sângerează zăpada urcușului, niciodată dorința de a trăi nemurirea. Și totuși, îmblânzitor neînfricat, Poetul trăiește chemarea ei precum dorința nestăvilită a ploii de a uda pământul mănos al Tăcerii - emoție unică, apăsătoare, tandră. Se va face un alt țărm la capăt de lume
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
de soartă, deveniserăm surori, fiindcă unchiul Pavăl și baba Mărgărita ne aveau nepoate și eram copiii vărului său căzut pe front, Nechifor, iar mama ne era Vitoria Scăpatu de peste deal... Se oprise iar o clipă, răsuflând ușurată ca după un urcuș anevoie printre amintiri defel uitate, încă fierbinți... Din ziua aceea, ne-am intrat, nevoite, în pielea româncuțelor mamei Vitoria, pe care n-aveam s-o cunoaștem niciodată, pentru că așa hotărâse unchiul Pavăl, luând exclusiv asupra lui soarta noastră. Și, cum
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
pe suflet. De ce?... Într-un ciob de adevăr clepsidra întoarce nisipul încă ud. Lacrimile ploii a îmbrățișat-o cu esență de gând. E noapte. Pe umerii credinței apar râuri din timpul și el umed. Mi-e drag să-i ascult urcușul. Are ceva din susurul serilor târzii ale anotimpurilor secrete. Aroma de lumină taie ramurile copacilor goi. Rămâne doar cântecul iernii din care se face liniște și nemurire. Aș fi dorit să cumpăr gustul dimineților cu un surâs. Atât aveam la
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
a ajuns să scrie acest volum ca un fapt, o misiunea duhovnicescă, după obținerea unei anumite stări de grație divină, realizată prin post, rugăciune și cu ajutorul duhovnicului personal care i-a oferit suportul și puterea de a vedea oamenii ”cu urcușurile și coborâșurile lor” de a-i accepta și iubi în lumina adevărului și numai a Adevărului. Părintele Iustin Pârvu asemeni atâtor alți mari duhovnici nu are o operă scrisă, în schimb are operă țesută cu migală și har mai întâi
SPOVEDANIA STAREŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360627_a_361956]
-
celulelor, când gheața le frământă mișcarea până la static. Doamne! aș putea învăța fiecare clipă a trecutului, lăsând prezentului înghețarea. un singur cod mă readuce în fiecare secundă fărâmițată de gheață, pe verticală... sublimă reîntâlnire cu frica, îmi reface umerii. reiau urcușul. piatra sau crucea, sau amândouă, îmi îmbrățișează voința. surâd, transpir... sunt eliberată în secunda topirii gheții. intru în lumină. punctul alb mă absoarbe flămând... flămândă sunt eu... creierul îmi cere să redevin izvor de viață. altă noapte, alt film se
STARE 6 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360668_a_361997]
-
zidul închisorii lor/ va crește mâine mușchiul amintirii./ Hristos a înviat, dumnezeiască vrere/ să-și dăruie mulțimii trupul-Pâine,/ și să vestească marea Înviere/ ce va cuprinde toată țara, mâine.( Hristos a înviat). Demetrius Leontieș, medicul fără de-arginți, a suit urcușul demnității Neamului, cu toiagul de aur al divinului Adevăr. Cu fiecare frângere binecuvântată, poporul a pregătit în sânul său un mugure de Voievod, pentru a pregăti calea izbăvirii. Codrul de la Dobrina a devenit Altarul jurământului de credință al Elitei creștine
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
-i explodează-n bujori sunt o fraieră să cred că doar ea știe dansa! îi întorc spatele ca imaginea să nu devină o obsesie doare... nu pot ieși din tiparul odăi urâte îngenuncheată o melodie rănuită în genunchi de chinul urcușului se plânge de sete -Bunico, primul pas de dans nu există! a murit odată cu frunza arsă de razele fierbinți ale duminicii cu neufragiul gândului de azi împletesc propria rugăciune alba surda Referință Bibliografică: Bunico, primul pas de dans nu există
BUNICO, PRIMUL PAS DE DANS NU EXISTĂ! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360756_a_362085]
-
înalță veșnic Neamul nostru la ceruri. Fiecare creștin-ortodox trebuie să mărturisească Chipul lui Hristos, frumusețea Maicii Domnului, jertfa Sfinților dacoromâni și Icoana binecuvântată al Limbii noastre sfinte! Fiecare literă poartă în meditația sa intimitatea cuvântului. Fiecare literă gătită frumos suie urcușul de lumină al cuvântului. Fiecare literă se primenește deschizându-se celeilalte cu strălucirea sa. În corul de rugă fierbinte al literelor, cuvântul serafic cântă. Numai într-o astfel de îmbrățișare, fiecare cuvânt tresaltă de bucurie. Fiecare literă trebuie să devină
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
Pare a fi doar o bună prefață, La o carte veche și vulgară! Romanul vieții tale nu-l citesc, Căci conținutul îl cunosc în parte, Pentru tine multe întrezăresc, Mergând cu o treaptă mai departe. Mă poticnesc de treapta următoare, Urcușul devine tot mai greu, Caut ceva pe fila următoare, Dar să descifrez îmi este greu! Atunci când văd cumplita-mi neștiință, Și simt că am rămas obscur, Sufletul îmi e cuprins de suferință, Durerea nu pot să o răpun! 1965 Referință
UNDE EŞTI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360062_a_361391]
-
bun și ascultător de sfaturile și de îndemnurile Lui, de la Care primește iarăși viața cea cu adevărat veșnică” (Sf. Grigorie Palama, op. cit. , cap. 39, p.449). Calea către Dumnezeu, trebuie să treacă întotdeauna prin inimă, și apoi prin minte. Spre urcușul minții ne întinde mâna Sf. Maxim Mărturisitorul: „Înfrânează iuțimea sufletului cu dragostea, veștejește partea poftitoare a lui cu înfrânarea, înaripează partea rațională a lui cu rugăciunea. Și lumina minții nu se va întuneca niciodată” (Sf. Maxim, op. cit., IV, cap.80
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
e ridicată la locul mai presus de fire, află roadele Duhului Sfânt” (Filocalia, vol.I, Despre cei ce cred că se îndreaptă din fapte, cap. 90, p.300). Prin urmare, desfășurarea întregii vieți a omului este determinată de minte, de urcușul și coborâșul mișcărilor ei: „Mintea noastră este la mijloc între două ființe, care își lucrează fiecare cele proprii, una virtutea, cealaltă răutatea; adică între înger și drac. Dar ea are libertatea și puterea să urmeze sau să se împotrivească cui
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
sub mantia cărora descoperim expresia unor sensibilități ce se continuă în textul fiecărei nuvele. Acestea înglobează un amestec subtil de inteligență și facondă, de lirism și introspecție. Întreaga carte pare a se închega într-un roman despre efluviile vieții, cu urcușurile și coborâșurile acesteia. Încă din titlul volumului autoarea, o bună cunoscătoare a pshiologiei umane, pune în antiteză două stări minerale: mierea care înseamnă lichidul galben și dulce, reprezentând aici starea de fericire, și cenușa care exprimă rezidurile ce rămân după
VOICHIŢA PĂLĂCEAN-VEREŞ- MIERE PESTE CENUŞA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359846_a_361175]