200,946 matches
-
sau rătăcesc pe mări cu oseminte'' rănile trecutului rămân veșnic deschise, dureroase, răni pe care nici desmierdările iubitei nu le pot vindeca: ,, Cu dornice săruturi ne-ntrerupte muierea îmi desmiardă la-ntâmplare pe piept, pe brațe, rănile din lupte, crezând că urma lor nu mă mai doare''. El însuși în întregime este o rană invizibilă celorlalți, asemenea plânsului lui Ulise, iar săruturile iubitei se confundă cu cele ale morților veniți de departe, tocmai de la Troia: ,, Ci eu sunt tot o rană nevăzută
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
care orbisem, sau poate că nu vedeam încă, ci îmi reprezentam spontan, pe o retină cerebrală, lucrurile văzute cîndva și mă întreb dacă tot ce a urmat nu e doar repetarea amintirii unor lucruri văzute altcîndva, cu mult timp în urmă, mă întreb dacă nu cumva sînt orb din naștere". Prin aceste stimulări ale ambiguitățăii, în reverie, dar și cu ochii deschiși se verifică intuiția prozatorului, sprijinită pe inițiere și pe instinctul luării în posesie a ceva necunoscut. Înaintează printre stînci
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
clipele acelea ființa lui se vărsase în alt conținut?". Pe grefier îl speriase putința dedublării cu repercusiuni insesizabile. "ar fi putut fi un străin pe care-l purtase ani la rînd în cîrcă, pentru a-i înfrunta, din cele din urmă eșecurile și precaritatea...". Era o stare de excepție, un drum către transcendență, odată cu sucombarea fizică: "Uitase unde se afla, îi venea să cînte și să plîngă, suspendat în lumina năucă, explozivă a după-amiezii, în care levita cu trupul fluid - un
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
psihice, în concurență cu faimoase scrieri europene, care patrulează terenuri similare. "E sigur că printre nenumăratele vise care ne colindă de-a lungul vieții se insinuează fraudulos și anonim visul propriei noastre morți, cel care ni se va împlini la urmă de tot, iar grefierul crezu cu toată convingerea că se află în fața împlinirii acelui vis neștiut". Oamenii se lăsau dirijați de prevestiri și superstiții, de iraționalul din ei și nu puteau ordona și înfrîna revărsarea lăuntrică. "Abia acum grefierul descoperi
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
a extincției. În ultimă instanță, Povestea Marelui Brigand e un roman polițist, în care se narează uciderea unui om. Dar cartea nu respectă regulile genului. În miezul subiectului se găsește o anchetă, a fost comisă o crimă, inspectorii scotocesc după urmele asasinului. Relatarea nu e însă atît de simplă și curgătoare. Judele Ștefan conchide, că în cazul lor nu se descoperă victima, nici mobilul, nici autorii mîrșăviei. Subiectul reflectă în mare fluctuațiile anchetei, iar figurile principale, depind de aparatul judiciar: comisarul
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
temă de existență, respectă și el o logică, nu cea comună, dacă se admite premisa de declanșare. Concomintent are o determinare, o accelerare a tensiunii, inteligibilă, pînă la deznodămîntul tragic. În Povestea Marelui Brigand nu se acordă, cred, atenție la urmă rigorii vagului (asocierea termenilor nu e o contradicție). Tot ce privește conjurația, transferată pe umerii unei secte religioase, legată de Ordinul Templierilor, se menține prea difuz, încît se pierde un element al dinamicii textului. Nu știu de ce, dar ca și
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
altoit pe cel al condiției artistului: "Găsind întîmplător,/ într-o pădure tropicală,/ un elefant mort,/ un poet japonez/ a început să-și construiască/ un Turn de Fildeș./ Dar, pe măsură ce lucra,/ era tot mai nemulțumit/ de dimensiunile turnului./ În cele din urmă,/ folosind și un extras/ din frunze de palmier,/ l-a făcut/ exact cît lumea. Din prima zi, Turnul de Fildeș/ s-a dovedit a fi/ mult mai real,/ însă și mult mai amar/ decît lumea./ Se spune că,/ după șaptesprezece
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
Nottara. Aceștia sînt, în acest dans, Felix Alexa, Diana Ruxandra Ion, Răzvan Vasilescu, Ada Navrot, Cerasela Iosifescu, Alexandru Repan, Dana Dogaru, Valeriu Preda, Ilinca Goia, Alexandru Jitea, Ioana Calotă, Dragoș Bucur și, cu voia dumneavoastră, ultima dar nu cea de pe urmă, care colorează o radiografie mișcată a slăbiciunilor, muzica anilor '30.
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
despre care insista că "e un copil bun", ceea ce, în mod evident, făcea și mai neașteptat vocabularul acestuia. La un moment dat, bărbatul a spus, aparent fără legătură: "Bea marea, Xantos!" Am rămas cu gura căscată. Cu cîteva zile în urmă, TVR prezentase un spectacol de teatru în care era vorba de viața de sclav a lui Esop (interpretat, îmi aduc aminte, de Corado Negreanu). Stăpînul lui (Xantos - Marian Hudac), care îi promisese în mai multe rînduri liberarea dacă îl scoate
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
fonduri, bune intenții. Dar rezultatul general rămîne cum am stabilit: zero barat. Scuza noastră cea de toate zilele - insuficiența banilor - este un voal prea subțire pentru a ascunde incompetența, lipsa de inițiativă, absența ideilor deștepte. Să luam un exemplu. În urmă cu cîțiva ani am avut ocazia să stau de vorbă, pe tema cărților, cu un director din MC (nu i-am reținut numele, dar înclin să cred că nu este cazul să mă simt vinovat). Mi-am permis să-i
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
Despre romancier, dramaturg și eseist s-a scris destul de mult, de prin anii '60 înainte, iar opera i-a fost reeditată în întregime. Nu lipsește din nici un dicționar literar. Și, totuși, nu știu cîți cititori mai are în generațiile din urmă. E subiect de teze de doctorat, dar ignorat de cei mai mulți. Nici în manuale nu-l văd. Centenarul nașterii este ocazia nimerită de a-i face oarecare popularizare unui important autor din generația lui M. Eliade, Ș. Cioculescu, Z. Stancu, Sebastian
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
probleme. Ultima vizită a președintelui Republicii Elene, dl. Konstantinos Stephanopoulos, a confirmat această cordialitate. România se află cu un picior în Balcani și cu celălalt în Europa. Din punct de vedere cultural, se consideră însă că înclină spre cea din urmă. De ce literaturile Europei de Sud-Est (și includ aici și literatura română) sunt cunoscute într-o măsură atât de mică în lumea culturală greacă, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de un deceniu de la căderea comunismului în această regiune ? Constat
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
de holograme, fostă bebelușă pe la Cîrcotași, dar și ceva sămînță diavolească semănată în drumul palicarului Șerban Huidu și în poteca prăfoasă a lui Mircea Badea, mezinul nouăzecist din familia lui Romică Țociu, îi calcă de o bucată de vreme în urme Iuliei Frățilă pe la emisiunea Camera de rîs. îi calcă în urme și în somatic, dacă ne putem exprima astfel, iar truda ei nu a rămas chiar fără efecte. Trasă la copiator în ceea ce privește înfățișarea, mai puțin măsurătorile, unde Iulia o devansează
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
semănată în drumul palicarului Șerban Huidu și în poteca prăfoasă a lui Mircea Badea, mezinul nouăzecist din familia lui Romică Țociu, îi calcă de o bucată de vreme în urme Iuliei Frățilă pe la emisiunea Camera de rîs. îi calcă în urme și în somatic, dacă ne putem exprima astfel, iar truda ei nu a rămas chiar fără efecte. Trasă la copiator în ceea ce privește înfățișarea, mai puțin măsurătorile, unde Iulia o devansează simțitor, perfect compatibilă ca nivel de inteligență, și aici nu trebuie
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
lui Iulian Crețu, adică tocmai bune pentru recruții abia respinși la examenul psihologic. Cum nu prea sunt motive de rîs în masă, nici în emisiune, și nici în prestația prezentatoarei, ba din contră, în ceea ce o privește pe cea din urmă ar cam fi ceva motive de plîns, fosta bebelușă a rîs probabil de una singură. Și cum doar două situații au ca efect sigur îngrășarea, cea care decurge din privirile stăpînului și cea care privește direct rîsul, este de bănuit
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15540_a_16865]
-
sau scenograf. Alte modalități de a citi un text, în cazul în care acesta este cunoscut. Mă refer la acea categorie de spectatori care consideră teatrul o artă și nu o prestare de serviciu aducătoare de relaxare. Pe aceștia din urmă chiar îi sfătuiesc să nu-și bată capul cu un spectacol mai special, deloc ușor, plecînd de la piesa unui austriac ciudat, Werner Schwab și pînă la tonul regizorului (tînăr din punctul de vedere al anului absolvirii facultății, clasa Cătălina Buzoianu
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
Și asta, tocmai cînd prietenul Patapievici, între alții, mi-a recomandat să mă fac scriitor, să las critica literară și să-mi scriu viața... Ce se poate spune despre noul LA&I în raport cu cel pe care l-ați lăsat în urmă, acum cinci ani? Pînă la un punct, noul LA&I e la fel cu cel vechi. În sensul că rămîne la fel de imprevizibil, va rămîne la fel de deschis către toate generațiile, către toate vocile, indiferent de lobby-uri, de tabere, de trendurile
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
64, cu o scrisoare-răspuns la o anchetă: "Cît de singur vă simțiți?/ Ce vreți să faceți în viață?". Eu am spus că sînt foarte singur, că vreau să devin ziarist și că îmi place foarte mult muzica lui Adamo. Pe urmă, la o săptămînă sau două, le-am trimis un articol despre găștile de pe Șoseaua Giurgiului, care acționau la cinematograful Flamura. Am făcut deci primul reportaj din viața mea, la 11 ani, în '64, și am primit cadou de la ei un
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
le-am trimis un articol despre găștile de pe Șoseaua Giurgiului, care acționau la cinematograful Flamura. Am făcut deci primul reportaj din viața mea, la 11 ani, în '64, și am primit cadou de la ei un stilou și un pix. Pe urmă, am debutat în '69, în anul I de liceu. Eram la liceul 39 unde George Șovu m-a pus secretar de redacție la revista "Pe-un picior de plai". De acolo cea mai simpatică amintire a faptului că, prin anii
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
doi ani în carantină, timp în care dl Gabriel Dimisianu de la "România literară" nu-mi dădea - tot ca să mă încerce - decît cronici la cărți de Tina Ionescu Demetrian, Alecu Ivan Ghilia, Silvia Zabarcencu și alte nume de acest gen. Pe urmă, am trecut în istoria literară, am revenit la ziaristică, m-am apucat de Cioran, m-am apucat de Ionesco, să-l traduc, de Jean-François Revel, de televiziune - ceea ce vrea să spună că m-am apucat de orice, numai ca să nu
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
casă - am inventariat toate numele proprii din opera și din biografia lui Caragiale, toți ziariștii, berarii, avocații, scriitorii, toți oamenii care au apărut în viața și în opera lui, să fac un fel de dicționar, dicționarul lumii lui Caragiale. Pe urmă, am vrut să fac o carte despre teatrul poetic la români; despre proza poeților; despre poezia prozatorilor; am vrut să fac un Eminescu abordat prin cele 7-8 instrumentare critice importante ale secolului XX - un Eminescu prin Bachelard, prin Jean Pierre
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
douăzeci de exemplare etc. etc. Elitist am devenit în timp, nu vreau să spun că după întîlnirea cu doamna maior Coliban, care mi-a demonstrat, extrem de gentil, de altfel, că nu e cazul să avem forme organizate clandestin acasă. Pe urmă, doamna Bușulenga m-a pus la "Revista de istorie și teorie literară" ca să mă vindece de aceste chestii deocheate, cum ar veni. Cînd eram mic, eram deci mai degrabă colectivist, funcționam ca liant, multă lume considera că eram un factor
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
e prezent în toate antologiile respectivului critic). Este, implicit, client fidel al publicațiilor Media Pro. Autorul își menționează într-o scurtă autobiografie contribuția la revista Playboy. "Uită" de colaborările cu ProTV Magazin. Deja, autorul își cenzurează biobibliografia. în această din urmă publicație (cu tiraj mare, cu cititori foarte fideli), Horia Gîrbea a încercat un foileton. Nu cum a ieșit textul contează, ci ideea în sine, de a face foiletonistică, pentru captarea unui cititor dificil, foarte dificil pentru un scriitor care vine
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
se referă, cu articolul din "Jurnalul de dimineață", datat 1 aprilie 1946, " În care zi anume, am uitat, dar era în aprilie... Atunci am aflat - dintr-o telegramă de ziar - că Traian Demetrescu a murit la Craiova." Tot așa, pe urmele Corespondenței, din "Cronica", 20 decembrie 1915, depistează momentul atribuirii de către Gala Galaction a pseudonimului Perpessicius și, înaintând pe firul publicației, găsește și poemul Ad provinciales, meum in Gretchen amorem, semnat pentru prima oară cu pseudonimul care avea să-l consacre
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
lui Slavici: Hanul ciorilor, alegere pe deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor, motiv pentru care au rămas obscure. Sunt menționate chiar
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]