25,587 matches
-
-ți faci vînt cu crengile copacilor dintr-un loc în altul. Totul părea ca-n junglă, ba chiar și mai avan. Erau fel de fel de copaci, unii mai groși, alții mai subțiri, unii înalți și umbroși, alții scorburoși și uscați ca niște schelete; vedeai uriașe sălcii plîngătoare, cu crengile întoarse pînă la pămînt, sub care puteau să-și afle adăpostul nu numai Muma pădurii, ci și rudele ei mai apropiate; întîlneai numeroase trunchiuri răsturnate ori încîlcite unele peste altele. Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fără sânge, fără creier, fără mâini, fără picioare, soamezele devenind o amintire frumoasă a speciei umane. Și până în anul 2100 temperatura va crește cu peste 5 grade Celsius. Profesorul: Oceanele, până la sfârșitul secolului vor crește cu 50 cm, luând din uscat centimetru cu centimetru până când Pământul va deceni un ocean?! Evelin: Datorită acestor schimbări din ce în ce mai dese, cu furtuni și ploi torențiale interminabile, omul va trebui să-și ia sufletul și să hoinărească prin Univers. Aurora: Și cum a fost cu asteroizii
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mici, cu petale bă tute, ca de garoafe. Căldura cade în falduri grele. Rima cade înainte de primul răcnet. Cade tăcut, între tufele înmiresmate. Prima oară se întâmplase prin toamnă. Într-un octombrie ruginiu, drapat în miros de roșcove, de roșii uscate și turte cu miere, lapte de capră și hrean. Într-o sâmbătă. Ivan veghea focul abia pâlpâind în cuptor. Era mult după ora închiderii. Dominique și Alioșa moțăiau în balansoar. Se trezise privindu-i. La început cu duioșie. Era cald
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
când ai întrebat ce-i aia flotă! ) Undeva între cină și pijamale, venea tata. Atmosfera se mohora. Tăcuți, indienii se strecurau sub plăpumi. Numai că nu adormeau întotdeauna. Nu, nu prea adormeau... L-a lăsat să plece. Cu ochii deja uscați de nesomn, cu barba nerasă, cu aerul acela aparent neinteresat, cu un la revedere identic celui adresat atâtor tineri drăguți fascinați de el, fascinați de Thule. Ce era să fi făcut? Îl pierduse, ori cum, de prea mult timp ca să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
lui stângă, din ce în ce mai umflată, părea să pulseze în ritmul inimii copilului. Așa că nimeni nu l-a judecat când s-a repezit spre Tayyib, cu ochii ca două cratere negre în care licăreau flăcărui verzi și i-a șuierat, dintr-odată, uscat și fără culoare în glas: — Găsește pe cineva care să-l boteze! L-au botezat în aceeași noapte. În zori, buzele copilului erau încă vinete, dar până la amiază, când au reușit să-i dea să bea sânge de crap, spuzeala
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
clișeu, probabil... David se lasă moale în fotoliu. Un fotoliu mare cât toată casa. David cade în el ca-ntr-un sicriu ceva mai comod. Își lasă capul pe spate. Bâjbâie după farfuriuța-cimitir. David aprinde țigara numărul cinci. — Mare sau uscat? Privirea bătrânului, de la un timp mai mereu apoasă, se ridică până la el curată de spaimele și fricile trecutului. De o săptămână Evgheni bolește de friguri și Ivan îl veghează ca pe un copil. Aceasta e prima lor conversație de când rusul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și fricile trecutului. De o săptămână Evgheni bolește de friguri și Ivan îl veghează ca pe un copil. Aceasta e prima lor conversație de când rusul i-a admi nistrat celuilalt rus chinina matinală. Cum ați spus, domnule? — Între mare și uscat, ce ai alege? — E totuna. — Crezi? Nici măcar nu ai stat să te gândești. — Da. — Da, ce? — Da. Evgheni tușește. E totuna. Evgheni tușește. Te mănâncă peștii sau te mănâncă viermii. Evgheni tușește. E totuna... E totuna, repetă Ivan, cu sprâncenele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
greutate pe care nu reuși să le descifreze. Hana pîndi un moment în care să-i poată vorbi. Tîrziu, cînd credea că puii n-or să mai obosească niciodată, se ivi prilejul. Se așezară împreună pe-un petec de pămînt uscat, la intrarea într-o vizuină părăsită. Copiii erau la cincisprezece-douăzeci de metri în spate, pe-un povîrniș; găsiseră cîteva găuri făcute de cîrtiță în pămîntul reavăn și cercetau curioși, împingîndu-se și disputîndu-și întîietatea, întreaga zonă. Nu ești în apele tale
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Clipa de încremenire durează exact atît cît să te-ntrebi, după ce dispare, dacă a fost reală sau ai trăit doar un vis iar și iar repetabil. Cînd, ca smuls din vrajă, Lupino a auzit undeva, în spate, foșnet de crengi uscate, a respirat ușurat. "Se trezește pădurea", și-a spus, știind că de-acum aveau să apară, treptat, zorii dătători de speranță. A grăbit pasul, fidel planului de a se îndepărta repede de haită. La o bucată de drum, foșnetul s-
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și amîndoi se transformaseră în două imense gogoloaie de nămol din care nu se distingeau decît rîturile. Acum, că auziseră zgomotul apropierii unui alt animal, scuturau abitir din genele scurte și rare, pentru a-și elibera ochii din strînsoarea pămîntului uscat. Pentru că ăsta era cel mai amuzant aspect toată masa de nămol adunată și suprapusă în straturi generoase pe corpurile lor se uscase, în bătaia vîntului și în căldura soarelui, și le făcea mistreților imposibilă orice altă mișcare, exceptînd-o, firește, pe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
o întrebă nimic. Știa că poate avea încredere în instinctele ei materne. Și scîncetul durerii și-al fericirii răsună dintr-o dată distinct, consolidîndu-le amîndurora încremenirea. Le trebui cîteva secunde să-și recapete suflul. Ochii căprioarei, rotunzi și calzi, străluceau. Lacrimile uscate țîșniră din nou dar cîtă fericire duceau cu ele acum! Atenție, draga mea! Nu vreau să riscăm. Lasă-mă pe mine să mă apropii și să evaluez situația. Așteaptă-mă aici și încearcă să nu-ți trădezi prezența. Căpriorul înaintă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
culcă la pămînt întreaga vegetație. Era un haos de sfîrșit de lume. Dar ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia să apară. Ar fi fost mai înțelept să-și găsească adăpost. Oricum, înaintarea era anevoioasă. Abia dacă aduna doi-trei pași avans, cînd furtuna uscată îl trîntea la pămînt cu o forță căreia nimic nu i se putea opune. Țărînă ridicată în văzduh îi intra în ochi și în gură, iar părul răvășit era îmbîcsit de scaieți. Numai ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia să apară. Și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
apară. Și, dintr-o dată, blestemul s-a prăvălit ca o avalanșă peste lume. Limbi de foc căzură pe pămînt. La o aruncătură de băț de tînărul lup, limbi de foc se înălțau acum către zări, înghițind dintr-o suflare iarbă uscată și copaci vlăguiți. Foc! Foooc! strigau vocile pădurii, reunite într-un urlet suprem. Fugiți, prăpăd, salvați-vă pielea, adunați copiii, ajutați bătrînii! O panică generală îi arunca dintr-o parte în cealaltă, nelăsîndu-le șansa de-a acționa calculat. Se împingeau
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
timp, animalul prins în mijlocul flăcărilor încetase zbaterea. Nu-i rămăsese altceva de făcut decît să strige, și Lupino îi auzea tînguirea greoaie. Totuși, nu se grăbi. Ca să reușească, trebuia să se asigure că nu-i rămîne nici un petec de blană uscat. Se înghesui mai vîrtos în firicelul de apă. Și cînd, în ciuda căldurii infernale, simți fiori reci pe șira spinării, înțelese că reușise. Se năpusti atunci, cu tot curajul lui de lup neînfricat, direct către cercul de foc. Se piti la
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Lupino. Se întîlniră la intrarea în adăpost. Nu cu lupii aceștia nefericiți veniseră ei să se confrunte. Lupino avea de descoperit ascunzătoarea mamei sale; iar el, conducătorul, avea o răfuială mai veche de dus la capăt... Îndepărtară împletitura de crengi uscate care acoperea intrarea adăpostului. Înaintară, precaut. Era beznă acolo, înăuntru. Le trebui cîteva secunde să descifreze umbrele. Și ceea ce văzură îi șocă. Încăperea le păru, la început, goală. Apoi observară că, în cel mai întunecat colț, așezate pe o blană
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
formează în septembrie sau mai, poate dăuna culturilor. Orientarea formelor de relief și culoarele de vale influențează canalizarea curenților de aer. Vânturile dominante bat din vest - nord-vest și au caracter neregulat. Iarna bate crivățul dinspre nord-est, un vânt geros și uscat. În arealele cu precipitații mai reduse deficitul anual de umiditate este de 150-180 mm și de aceea se impune compensarea lui prin extinderea irigațiilor. În Câmpia Jijiei Inferioare, din cantitatea anuală de 517 mm precipitații, 293 mm se înregistrează în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe care se urcă cei care vor să simtă din plin efectul de saună obținut prin stropirea cu apă a pietrelor încinse de pe vatră. Pentru stimularea circulației sangvine se folosește un mănunchi de rămurele de stejar sau carpen cu frunze uscate. Materialul de construcție cel mai folosit era chirpicul, urmat de lemn, iar pentru acoperiș se foloseau scândurele din lemn Ădraniță). Podelele din încăperi erau lutuite și acoperite cu dușumele de scânduri. În prezent materialele de construcție folosite sunt cărămida și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este un element (desigur, bun!), a fost verificat (de cine? - nota dactilografei) în munci de răspundere, îl cunoaștem, nu-i așa? cu toții... familie exemplară... apreciat și în cartier pentru spiritul gospodăresc... iese totdeauna primul de pe strada sa la adunatul frunzelor uscate... și asta în fiecare toamnă!”. La ultimul argument, tovarășul Lulu Chiracu a mormăit ceva tradus mai târziu (de un „purtător de cuvânt” cu ștate vechiă) și lui tovarășu' Perju: că mătură frunzele numai împins de nevastă, enervată de faptul că
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
tradus mai târziu (de un „purtător de cuvânt” cu ștate vechiă) și lui tovarășu' Perju: că mătură frunzele numai împins de nevastă, enervată de faptul că atunci când o scoate la plimbare, Muți, cățelușa, prea își murdărește „boticul” moșmăind prin frunzele uscate. Și toată lumea știe: tovarășu' Perju nu poate refuza o femeie, fie și în altă „calitate” decât aceea de soție. „Nu că sunt frizer, dar sunt galant!”, îi place să se autoironizeze cu o vorbă din Caragiale. Pentru că marele clasic este
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
se prelinsese până la încheietura mâinii. Sângerarea se opri repede, rana fiind superficială. Se întoarse în cameră pentru a dezinfecta rana. Își aminti și de juliturile de la genunchi, făcute cu o zi în urmă, când făcuse slalom printre copaci și crengile uscate căzute pe pământul umed, în disperarea de a ajunge undeva departe, nici ea știind unde anume. Doar cât mai departe de locul acela care îi amintea de el, de momentele de pasiune care se consumaseră într-un decor atât de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
razele fierbinți ale soarelui. Copilul se opri în loc speriat. Nu știa cum să reacționeze. Karina rămase întinsă pe jos incapabilă să se ridice. Lacrimile se opriseră înainte de a inunda ochii, arzându-i. Pleoapele iritau retina urcând și coborând pe ochii uscați. De ce atât de aproape și totuși de neatins? Iar ea își dorea atât de puțin. Să știe cine e și să-i simtă îmbrățișarea. Această apariție era un fel de răspuns la întrebarea lăsată în cutia poștală: „Nu vreau să
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mei? Că e timpul să-i îmblânzim pe ai tăi. - Ce vrei să spui? - Adică am vorbit destul, e timpul să te învăț să simți. Lama rece a cuțitului pe care îl mânuia cu degajare și dexteritate îi atinse buzele uscate. Tresări la impactul cu obiectul metalic dur. Ritmul inimii se accentuă, din nou. Aștepta nemișcată, cu frica cuibărită în gât, care îi consuma tot aerul. De ce era în stare acest om? Nu-i văzuse această latură, doar i-o intuise
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bine ar fi rămas ascunse, când la ultima întâlnire, pe care grotescul filosof o are cu Apolodoro, îi vorbește de erostratism 6. Puțin putem spune despre stil. Nu mai mult decât că se prezintă ca niște pete pe un ten uscat și adesea neîngrijit, că acest fel de a scrie povestirea la timpul prezent nu este decât un artificiu, care, din păcate, nu va avea succes. Ceea ce avem de notat este că, după predicile autorului prin aceste reviste și periodice pro
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Rogoz a rămas cu gura căscată, așa cum stătea să În ghită licoarea fără egal a devenirii lui, a rămas cu gura căscată de tristețe, nu de sete și nici de altceva, de o tristețe confuză, În care se amestecau iarba uscată a câmpului din Moldova lui natală, chipurile transpirate și mototolite ale țăranilor, care păreau că nu știu ce caută În aerul fierbinte de vară, drumurile prăfuite și pustii ducând spre nică ieri, soarele ca o mămăligă inaccesibilă, tristețe de foame dintr-o
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu costum de trei mii de euro. Se oprește o clipă și îl privește prin oglindă. Îi zâmbește. L-a recunoscut. Îi întoarce zâmbetul, în timp ce smulge un șervețel dintr un cub de metal de pe perete și-și șterge mâinile perfect uscate. Zâmbetul numărul patruzeci și trei. ăla care vrea să zică vai ce frumos din partea ta că te uiți la televizor, dar totuși nu-ți face iluzii dacă ești poponar, pentru că eu n am vreo atracție în zona asta. Costumul de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]