642 matches
-
romantică, în latură hiperioniană, orgolios astrală, detașată de contingent" (Eugen Simion) sau chiar despre "întâiul efect notabil în lirica românească de după Al Doilea Război Mondial al acelui Eminescu plutonic pe care I. Negoițescu l-a dezgropat din postume" (Nicolae Manolescu). Uvertura Călătoriei de seară este asigurată de altfel de un poem care, practic, recuperează integral experiența acestei mitologii romantice, trecând-o însă prin filtrul unei sensibilități simboliste, marcate prin apelul la motivele cunoscute (pietre prețioase, alcooluri, stupefiante și alte paradisuri artificiale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fapt evident inclusiv din fasonarea nu foarte atentă a influențelor livrești, așa cum se întâmplă, spre exemplu, într-o Declarație de muțenie VII (o viziune maternă) mult prea nichitastănesciană), 55 de poeme marchează începutul unei clarificări necesare. Încă din textul de uvertură al cărții, poeta se arată chiar cu mult mai sigură de rezultatul finit al trudei sale poietice: invocat în maniera specifică izvoadelor și hrisoavelor din zorii literaturii noastre, cititorul este provocat când teatral, când aproape agresiv la un festin ce
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Clinica de metafore (Princeps Edit Multimedia, Iași, 2013). Mai mult decât atât, în fiecare dintre cărțile Mariei Mănucă există cel puțin câte o artă poetică articulată pe principiul complementarității dintre cele două arte. Deloc întâmplător, poemul cu funcția de uvertură a cărții care urmărește, programatic, nașterea acestei noi alterități creatoare (cu pași rezumați în textul care se numește chiar După vernisaj: "Tablourile s-au tras în umbră./ Au intrat zeii./ Cineva jubilează în lumina împlinirii./ Altcineva cunoaște tristețea îndoielii./ Cineva
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Al. Cistelecan). Bine cunoscutul, des comentatul Post scriptum. Transversaliile mari sau cele patru estetici. Poezie pe care a scris-o magistrul Ursachi pe când se credea pelican este cea mai bună dovadă în acest sens. Niciuna dintre cheile hermeneutice anunțate de uvertura peritextuală nu se regăsește în aparență cel puțin în cele două versuri din care este constituit textul propriu-zis, constatare ironică asupra gratuității sensului și a demersului hermeneutic: "Un om din Tecuci avea un motor/ dar nu i-a folosit la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nu doar un ciclu calendaristic, ci o întreagă epocă de tristă memorie. Convorbiri literare, ed. specială, 12/ dec. 1989, p. 2 DIALOG ȘI RECONSTRUCȚIE Dacă revista Dialog a fost, până acum, prin titlu, mai mult o promisiune, o voință de uvertură tinerească spre orizonturile lumii, ea poate deveni de aici înainte un veritabil instrument al dezbaterii publice și prin aceasta al creerii unei societăți civile. Privind atâta timp cu nedreaptă suspiciune, blocat în aspirațiile lui cele mai scumpe, tineretul universitar poate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
problemele epocii. Înfăptuirea României Mari trebuia să fie un moment de bilanț care să ne îndrepte spre noi înșine, să pună deci la lucru energiile descătușate, să le concerteze în cadrul unei vaste creații colective ori, din contra, să determine marea uvertură intelectuală către lume? Disjuncție abuzivă, deoarece deschiderea spre lume nu este incompatibilă cu extensia cunoașterii de sine, ci un element de necesară și stimulativă complementaritate. O lămurire mai precisă a disponibilităților proprii necesită prezența unui factor obiectivant dinafară, ca acea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
studențimii și făcând să clameze pe străzi: Noi muncim, nu gândim!" Gândul (și cine era să-l întruchipeze mai deplin, mai simbolic, decât studenții?) devenea primejdios pentru un regim care conta mai mult pe vechile reflexe totalitare decât pe promisa uvertură liberalizantă. Să fi înțeles atunci dăscălimea, după tragedia de la idele lui iunie, că locul său nu putea fi lângă bâta distrugătoare de valori? Va fi trăit ea salutarul frison, capabil a-i înlesni regăsirea vechii demnități profesionale? Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
urmă în fața mormântului abia deschis la Ruginoasa, Kogălniceanu a ținut să spună: "Și cât va avea țara asta o istorie, cea mai frumoasă pagină (...) va fi cea a lui Alexandru Ioan I". Desigur, istoria noastră se afla atunci în plină uvertură și alte pagini, la fel de glorioase i se vor adăuga. Pagina deschisă la 24 Ianuarie 1859, a cărei valoare se cuvine estimată în perspectiva întregii noastre durate, ca națiune, rămâne o pagină care merită să ne rețină mereu gândul, prin entuziasmul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ne-am ghidat și la care trimitem pentru analize infinit mai profunde ale perioadei în cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis care asigură uvertura naționalismului românesc sponsorizat statal este, fără îndoială, unirea principatelor danubiene din 1859. Prin aceasta, revendicarea naționalistă a programului revoluționar al pașoptismului își găsește o primă materializare. Cascada de reforme lansate de Cuza, prin care a semănat "schimbarea la față a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acelor cari au fost și nu mai sunt de cât țărână și oase. Aceasta este partea determinantă și hotărîtoare a Patriei (Delevrancea, 192-, pp. 8-9). Elevând religia ancestrală la rangul de stigmat identitar și marcă distinctivă a naționalității, Delavrancea asigură uvertura ortodoxismului al cărui concert ideologic avea să inunde sonor filarmonica culturală a interbelicului românesc, în special sub bagheta doctrinară a lui Nichifor Crainic. Patria nu e, așadar, doar pământul pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna individualismului civic, alegerea misticismului fanatic împotriva sobrietății raționale și pentru răsăritul ortodox în defavoarea occidentului secular au fost alegerile care au îmboldit glisarea societății românești înspre epoca dictaturilor, a cărei uvertură politică a fost regimul autoritar al lui Carol al II-lea, inaugurată în 1938. A urmat scurtul, dar tragicul - prin anvergura pierderilor umane provocate de cel de-al Doilea Război Mondial - act al dictaturii militare a lui Ion Antonescu. Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică românească. Cel de-al treilea și ultimul stadiu al procesului, care urmează uverturii pure și actului secund al poluării, este purificarea politică și restaurarea purității. Întemeierea statalității în secolul al XIII-lea de către figura mitică a lui "Radu I. Negru", creditat a fi capul dinastic al basarabilor, simbolizează epoca istorică etichetată drept "România
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întrucât scopul final urmărit de țăranii români "nu a fost restaurarea vechii ordini, ci crearea uneia noi în cadrul unei singure țări unificată etnic" (Verdery, 1991, p. 227, subl. n.). Mai mult, sub fertilizarea ideatică a protocronismului, revoluția lui Horea constituia uvertura epocii moderne în Europa, anticipând cu cinci ani Revoluția franceză din 1789, care este astfel retrogradată la statutul de replică întârziată a seismului social-național românesc. Miza ideologică a acestei conversii de la social la național era, desigur, aceea de legitimare politică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
n.): • Epoca străveche - de la apariția omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) - circa 80 î.e.n.- aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie - sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fapte abominabile săvârșite de americani și conducătorii lor fără suflet și conștiință. Ele au continuat mereu. Din 1950 și până în anul de grație 2012 nu există un moment de pace pentru administrația de la Washington. Războiul din Coreea (1950-1953) a fost uvertura marilor conflicte sângeroase provocate și întreținute de acești jandarmi ai lumii. Început în perioada „războiului rece”, printr-o confruntare, între cele două sisteme politice s-a transformat într-o adevărată operă de sfârtecare a Peninsulei Coreea. Poporul coreean, greu încercat
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
indian; L.van Beethoven: Sonata Lunii. → Stimulare R. Wagner: Marele marș din opera Tanhäuser; Finalul din opera Maeștrii cântăreți din Nürnberg; G. Verdi: Marșul din opera Aida; C.F. Gounod: Actul V din opera Faust. → Echilibru și armonie interioară R. Wagner: Uvertura la opera Parsifal; F. Chopin: Nocturnele; C. Debussy: Clar de lună; Dansuri sacre și profane; J.S. Bach: Cvartetul italian; W.A. Mozart: Concertul pentru flaut și harfă nr. 2. → Înlăturarea surmenajului intelectual J.S. Bach: Fugile; E. Grieg: Dimineața; B. Smentana
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
timp ca să se regăsească pe sine, regăsindu-și eroul (acum cu un sfert de veac mai bătrân) din nou acasă, la Fălticeni, acolo unde lui însuși îi plăcea să-și petreacă vacanțele, la adăpostul casei părintești. Capitolul final îngână astfel uvertura "romanului", interpretată de data aceasta mult mai firesc, fără complicatele dialoguri dintre autor, personaj și "dublurile" lor imaginare. Identic în linii mari, scenariul e totuși mult simplificat, cu minime elemente de decor, și ele menite a surprinde tendențios (în spiritul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și scăderile sale care trădează procedee de compoziție moștenite de la școlile literare burgheze (?). Momentul inițial al nuvelei, bunăoară - acela În care pescarii sunt tulburați mereu de mieunatul pisicii ascunse a lui Condrat, - este prea prelungit, dând mai degrabă impresia unei uverturi metafizice care anunță o nuvelă presărată pe alocuri cu părți umbrite». (Ă). Mai multe aberații nici nu puteau Încăpea În atât de puține fraze! Dacă Într-adevăr autorul nuvelei «a reușit să ne ofere frumoase descrieri ale interiorului unei locuințe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și nu talentului considerat „În sine”, artei cuvântului considerate „În sine”. De la conținutul nuvelei, de la confruntarea acesteia cu viața trebuie să pornească recenzentul și nu de la «ni se pare». Cu procedee impresioniste și formaliste nu se face știință. Cât privește «uvertura metafizică», mai bine să nu vorbim; este limpede că asemenea impresie de uvertură metafizică lasă recenzia lui Aurel Martin - nu nuvela În discuție. Trebuie Însă Întrebat criticul pentru cine a scris această recenzie? Astfel de „Îndrumări” merită scriitorii noștri? De
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nuvelei, de la confruntarea acesteia cu viața trebuie să pornească recenzentul și nu de la «ni se pare». Cu procedee impresioniste și formaliste nu se face știință. Cât privește «uvertura metafizică», mai bine să nu vorbim; este limpede că asemenea impresie de uvertură metafizică lasă recenzia lui Aurel Martin - nu nuvela În discuție. Trebuie Însă Întrebat criticul pentru cine a scris această recenzie? Astfel de „Îndrumări” merită scriitorii noștri? De temeinicia și cinstea cu care va medita Aurel Martin asupra acestor Întrebări depinde
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anume reținere în a intra în sală. Stupidă, la urma urmei, în fața unei voci de prestigiul colosal al celei de pe afiș. Am intrat. Și am asistat, să recunosc, pentru prima dată în cele aproape patru decenii de meloman, la o "uvertură" ieșită din comun. Solista, cu alura ei de "regină din Saba", pătrunde în scenă, întîmpinată de tumultul sălii. Își ia de pe pian partitura primei piese anunțate și, pășind majestuos în forscenă, e gata să înceapă. Dar nu. Cuprinde, cu un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în cînd, cu schimă de Mefisto, după ce-și copleșea orchestra rasata orchestră cu teribilul lui duh al priceperii muzicii, își oferea sălii profilul, ne oferea linia zîmbetului său himeric. Înfricoșîndu-ne, amuzîndu-ne. A început cu Wagner, scoțînd din pulberea vremii Uvertura la "Rienzi" și oferindu-ne-o fraged-alegră. L-a conturnat pe metodicul Goiți la propria-i viziune faustică despre Liszt, Concertul nr. 1 sunînd ca în febra primă a compunerii. (Nu mi-am putut reprima insidioasa suspiciune și, în pauză
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Repede nr. 5, sector 6 4 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 504 Stan Dumitru București Str. Cetățuia nr. 4, bl. M22, 5 sc. 5, ap. 324, sector 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 505 Munteanu Florica București, Str. Mărgelelor nr. 117, bl. GIGC, ap. 46, sector 6 7 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── București, B-dul Uverturii nr. 91, sc. 1, 506 Gruia Nicu etj. 6, ap. 38, sector 6 10 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 507 Stoian Constantin București, Str. Șold. Lățea Gheorghe Florin nr. 18, bl. C37, sc. A, ap. 36, sector 6 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 508 Nicolae Pipercu București str. Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
conjunctură creatoare a unei monstruozități cu chip uman) s-ar dori drumul de la mistificare spre autenticitate, de la umilință spre demnitate, de la a fi oricum spre a fi tu însuți. Constantin Popa Mașina de vînt Referințe critice Măștile absurdului După o "uvertură" în tonuri prețios-poematice (per parcurs mai pîlpîie inflexiuni de lirism oarecum artificios), sugerînd un eteric ceremonial al iubirii, în piesa " Mașina de vînt" sîntem conduși, printr-o suită de replici zvîcnite, surescitate în intimitatea unei căsnicii intrate, ireversibil, în derivă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]