2,509 matches
-
brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are corespondent într-un text mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului, de data aceasta aflat și el în stare critică, bătrîna
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
țară Ca un fagure de miere strâns din flori de primăvară Ape line o sărută cu blândețe de nespus Munți cu creste de arama-i țin cununa spre Apus Recitator 10: Și din brazdele mănoase se ridică sfânt belșugul Pe vâlcele arcuite de la margini de izvoare Pasc În iarba de mătase mii de turme de mioare; Recitator 11: La cosit, la plug, la sapă sau la seceriș de grâu Vezi flăcăi cu spete late, cu mijlocul strâns În brâu Recitator 12
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Galați, Ismail Șoseaua care duce de la București la Ploiești e bună și bine făcută; acest drum ajunge la Brașov și leagă Valahia și Transilvania; de la București se urcă pe nesimțite până la poalele Carpaților, fără vreun alt accident de teren decât vâlcelele Ialomiței și Prahovei, râuri vijelioase ce aleargă spre Dunăre de la nord-vest la sud-est. Această direcție este aceeași cu cea a cursurilor de apă ce străbat Principatele Unite; tot în acest sens se deschid și văile ce coboară din Transilvania; aceasta
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vânat înaripat; lebedele, gâștele sălbatice, toate palmipedele abundă aici, precum și dropia și dropia mică, cocorii, pelicanii etc. E un adăpost sigur, a cărui liniște e rareori tulburată de pușca vânătorului. Capitolul 4 De la Galați la Iași prin valea Bârladului Primele vâlcele moldovene • Tecuci • Orașul, un titlu abuziv • Un lup, semn rău • Furtună înspăimântătoare • Un fiu al lui Iacob • Bârlad și Vaslui • Porci și orătănii • Turnul Pompierilor • O locomotivă • Bieții țărani! • Panorama Iașului • Monumente, poziție admirabilă • Promenade • Moravuri • Israeliți, camătă, agiotaj, o
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lemn și chirpici; valea continuă să urce, îngustându-se; dealurile sunt mai înalte și mai puțin împădurite, pășunile sunt uscate aici, și culturile, mai rare; totul se schimbă și reînverzește în apropiere de Vaslui. Acest oraș e așezat în mijlocul unei vâlcele zâmbitoare, pe o ridicătură pe care o împodobește în forma unui amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de clopotnițe strălucitoare ce reflectă până departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează de îndată ce intrăm în ea. Aceleași construcții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
în trepte ce urcă spre Carpații Bucovinei; se văd dealurile Basarabiei și valea Prutului; dacă privirile coboară spre oraș, Iașul se desfășoară la picioarele spectatorului și pare să alunece de pe flancurile Copoului până la Bahlui; privirea îmbrățișează pajiștea verde printre cotiturile vâlcelei și, înspre dealurile din partea opusă, se adună vilele, grădinile, mănăstirile pe o depresiune imensă ale cărei gradenuri înalte sunt ornate de bolțile brazilor și ale stejarilor. Podișul Copoului e o vastă promenadă unde circulă echipajele la modă; e locul de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
unei libertăți chiar, atât de rare pentru evrei în Orient. Iașul nu poate fi vizitat fără a fi tentat să faci o excursie pe malurile Prutului; pentru a ajunge acolo, se traversează platoul Copoului, de unde se coboară deodată într-o vâlcea părăginită și aridă. Pe drum, am fost înveseliți de întâlnirea cu o patrulă de jandarmerie, comandată de un ofițer; oamenii își conduceau caii, urcând cu greu povârnișul pe jos; era o căldură dogoritoare, așa că ofițerul mergea în fruntea trupei sale
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
orașe, care nu diferă de sate decât printr-o populație mai numeroasă și o suprafață mai mare. După Bacău, valea se înfrumusețează încă și mai mult și capătă dimensiuni mai mari; lanțul Carpaților își arată piscurile; numărăm una câte una vâlcelele ce coboară dinspre ei; șoseaua e mărginită de o mulțime de arbori fructiferi, de care pietonii profită după bunul lor plac. Pământurile sunt cultivate cu grijă, cu înțelepciune; sunt traversate de drumuri bune; satele ne par mai puțin sărace, și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Nu e de mirare deci că atâția cai se prăbușesc și că surugii nu trăiesc prea mult! Iată-ne ajunși la Focșani, la hotarele Moldovei; un pârâu, Milcov, ne desparte de Valahia, și lucrul e evident, din păcate! Adio, agreabile vâlcele, munți cocheți, desișuri răcoroase, păduri imense! Iată câmpiile fără sfârșit ce merg spre Dunăre! Iată praful și mirajul. Nu vom mai regăsi nimic din Moldova, în afară de torente. Cum Focșaniul a fost ales ca reședință a fostei comisii centrale, ni-l
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care primește apa Cernei; de aici călătorul intră în valea Băilor; această scurtă excursie se face prin una dintre cele mai vesele ținuturi ale globului. Toate versantele Carpaților sunt admirabile, când grandioase, ca văile Oltului, Prahovei, Siretului, când grațioase precum vâlcelele Moldovei, pitorești precum albia torentelor ce le străbat. Aceste versante au fost comparate cu cele ale Alpilor elvețieni: e o comparație prea ambițioasă; Carpații amintesc mai degrabă de munții Jura, de Vosgi, mai ales: solul, stâncile, plantele, esențele arborilor, profilul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Brâncoveanu trataseră în secret cu țarul Petru. Îi dezvăluiră secretul slăbiciunii imperiului turc și lipsa lui de coeziune. Vicleanul moscovit profită de aceasta. În acest an trupele sale traversară Prutul pentru prima oară și de atunci rușii râvniră la bogatele vâlcele ale Moldovei, la rodnicele câmpii ale Valahiei, țări atât de diferite de a lor. Ocupațiile rusești se înmulțiră de atunci, din 1769 până în 1774, din 1789 până în 1791, din 1808 până în 1812... Ca urmare a celei din urmă, Basarabia (jumătate
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
copil buiac și neastâmpărat. În fund albăstresc, în curmeziș, coamele munților, crestate pe alocuri ca niște metereze uriașe... Apoi, într-un loc mai lărguț, drumul de care se sfârșește, pierzîndu-se, împreună cu pârâiașul subțiat ca un fir de argint, printre hățișurile vâlcelei. În schimb, o cale nouă începe suișul spre miazănoapte, un drum de război făcut de soldați, păzit pe la cotituri cu cruci albe, întrebătoare. Pe aici Bologa întîlnise mai des militari, unii coborând, alții urcând, și câteva căruțe trase de mârțoage
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
unor formațiuni statale românești din spațiul carpato - dunărean și două cnezate: Voievodatul lui Litovoi, care cuprinde Țara Hațegului și nordul Olteniei Voievodatul lui Seneslau, care include Țara Făgărașului și nordul Munteniei ; Cnezatul lui Farcaș, situat la sud de munți (În Vâlcea); Cnezatul lui Ioan, localizat Între Jiu și Olt, aproape de Dunăre; Cu excepția voievodatului lui Seneslau, vecin cu zona denumită Cumania, celelalte formațiuni politice menționate sunt controlate de regalitatea maghiară, prin banul de Severin. Litovoi va Încerca să anuleze acest raport de
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
era așezat în Argeș, Muscel și Dâmbovița și cuprindea și Țara Făgărașului; Seneslau era numit „voievodul românilor”; Cnezatul lui Ioan era așezat în dreapta Oltului, probabil spre sud, spre Romanați; Cnezatul lui Farcaș era așezat în dreapta Oltului, probabil spre nord, în Vâlcea. -În 1272-1275, Litovoi sau un urmaș al acestuia purtând același nume a denunțat suzeranitatea maghiară, afirmându-și autoritatea la Sud de Carpați, intrând în conflict cu aceasta (1277 1279) : Litovoi a murit; fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în diverse județe); Alba denumește un județ, două pîraie și două sate; Albești numește o movilă, două pîraie și treisprezece sate (în județe diferite); Aluniș (sau Alunișu, Alunișul) denumește nu mai puțin de optsprezece sate, o culme, două văioage, trei vîlcele și patru vîrfuri de munți sau de dealuri etc. Numele de locuri cunosc o antonimie sui generis, subsumată funcției de individualizare și identificare. Este vorba de nume care evidențiază opoziții de mărime, vechime, situare geografică etc. între topicele denumite: Obcina
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Arvăteasca, Drăghioaia, Baranca, Voineasa, Ilioara, Arnăuți, Văcăroi, Moțăței, Văcușari, Mîrșani, Dicuțari, Bădești) ori prin determinanți în nominativ, în genitiv sau în acuzativ, care exprimă posesiunea, apartenența sau alte relații sociale (Pădu rea Gigîrtu, Hanu Despinii, Bîrîca lu Ivan, Fîntîna Ivantiștilor, Vîlceaua lu Sandu, Ulița de la Nae). Formarea antroponimelor de la toponime se realizează pe baza unui singur model: toponimul plus sufixul specializat (Craioveanu, Vălenaru, Cioroiașu). Numele de locuri provenite din apelative necesită cu precădere o investigație lingvistică și geografică, pe teren și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
impresia unor tautologii toponimice, cum au fost ele numite (Balta Jezerului, Apa Hududoiului, Drumu Colnicului, Dealu Piscului, Balta Lacului, Balta Ochiului, Coasta Cucii, Gîrla Gîldăului) sau a unor îmbinări ilogice din perspectiva limbii comune (Valea lu Scaun, Cioaca lu Gărgălie, Vîlceaua cu Ioana, Vîlceaua cu Pătru). Condensarea lexico-semantică onimizantă rezultă din intersectarea conversiunii și a combinării cu particularizatorii lexicogramaticali. Exemple de toponime apărute prin condensarea lexico semantică onimizantă: Larga, Scurta, Adînca, Strîmba, Roșia, Săratu, Borborosu, Vechea, Mănosu, Leordoasa, Romîneasca. Structura în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimice, cum au fost ele numite (Balta Jezerului, Apa Hududoiului, Drumu Colnicului, Dealu Piscului, Balta Lacului, Balta Ochiului, Coasta Cucii, Gîrla Gîldăului) sau a unor îmbinări ilogice din perspectiva limbii comune (Valea lu Scaun, Cioaca lu Gărgălie, Vîlceaua cu Ioana, Vîlceaua cu Pătru). Condensarea lexico-semantică onimizantă rezultă din intersectarea conversiunii și a combinării cu particularizatorii lexicogramaticali. Exemple de toponime apărute prin condensarea lexico semantică onimizantă: Larga, Scurta, Adînca, Strîmba, Roșia, Săratu, Borborosu, Vechea, Mănosu, Leordoasa, Romîneasca. Structura în care funcționează aceste
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta al Băișoarei), Almăj (sat în județul Dolj), Almăjel (sat în județul Dolj), Depresiunea Almăjului (în Munții Banatului), Munții Almăjului (în Banat), Țara Almăjului (în Banat), Hălmagiu (sat în județul Arad), Hălmașu („vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Ilișua), Hălmăcioaia (sat în județul Bacău), Hălmăgel (pîrîu, afluent de stînga al Băneștilor și sat în județul Arad), Hălmăjanu (deal pe lîngă Cărand). Apelativul maghiar alma („măr“) explică, direct sau indirect, toate aceste toponime. Alma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al Timișului, al unui pîrîu, afluent de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia Bîrzavei (parte a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de stînga al Mureșului, al unei culmi din Depresiunea Ciucului și a două sate din județele Arad și Harghita. Prin polarizare au fost create toponimele Bîrzăvița (culme în Munții Zarandului; rezervație în Munții Semenicului; „vîlcea“, afluent de stînga al Bîrzavei; „vîlcea“, afluent de dreapta al pîrîului Miniș) și Cîmpia Bîrzavei (parte a Cîmpiei Banatului). Unii specialiști consideră că numele rîului continuă anticul Berzovia, Berzobis, atestat în Tabula Peutingeriană și în alte documente antice, dar nu au reușit să reconstituie un radical
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
persoane cu rezonanță creștină explicită etimologic sunt foarte răspîndite la romîni (în evidențele de acum cîțiva ani existau în Romînia 4726 de astfel de nume de familie). „Sinonime“ ale toponimelor din grupul Botez, Botiz, Botiza sunt numele de locuri Iordana (vîlcea în Cîmpia Burnazului), Ardan din Bistrița-Năsăud, (atestat ca Iordanfalva), Gîrdani din județul Sălaj (atestat ca Ardanfalwa, Hardanfalva, Kardanfalva, Gerdanfalva etc.). De menționat că în multe părți ale țării sărbătoarea Botezului Domnului, Boboteaza, se mai numește și Iordan (așa cum s-a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
însemna, se pare, „frumos“. Antroponimul (încă folosit în onomasti conul romînesc ca nume de familie sau chiar de botez) și poate, uneori, apelativul originar se regăsesc în numeroase alte toponime: Bucur (culme în Podișul Covurluiului), Bucura (loc în Munții Retezatului, „vîlcea“ care se varsă în Arieșul Mare și sat în județul Mehedinți), Bucureasa (sat în județul Gorj), Bucurel (deal în Podișul Hîrtibaciului), Bucuroaia (sat în județul Bihor), Bucuru („vîlcea“ care se varsă în Pîrîul Cheia). N. Drăganu a identificat în documentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
alte toponime: Bucur (culme în Podișul Covurluiului), Bucura (loc în Munții Retezatului, „vîlcea“ care se varsă în Arieșul Mare și sat în județul Mehedinți), Bucureasa (sat în județul Gorj), Bucurel (deal în Podișul Hîrtibaciului), Bucuroaia (sat în județul Bihor), Bucuru („vîlcea“ care se varsă în Pîrîul Cheia). N. Drăganu a identificat în documentele medievale nume de persoane grafiate Bokor, Bocorel, Bukurel etc. sau de sate (Bokorfal va) și în afara teritoriului romînesc, dovadă a vechimii și răspîndirii modelului. Deși ambii formanți ai
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]