1,281 matches
-
Kennedy face elogiul acestei trăsături în deciziile fratelui său. Inflexibilitatea de care se temea U Thant nu s-a produs. Au mai fost și alte elemente remarcabile ale unui proces de decizie căruia i se consacră azi tomuri întregi. În vâltoarea evenimentelor direct sesizabile, nu erau uitate relațiile SUA cu alte țări. Imediat după discursul lui Kennedy, trimișii săi se asigurau la Paris de aprobarea și solidaritatea lui De Gaulle, iar la Londra de a lui MacMillan. Grija sa de a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de c...tre conservatorii din Partid și de c...tre conduc...torii „fraților”, și prea limitat de c...tre o parte a societ...ții civile cehoslovace (intelectuali, tineri etc.), care așteptau m...suri rapide și radicale. Aceast... ner...bdare și vîltoarea ce i-a urmat i-au convins pe principalii conduc...tori din „Imperiul sovietic” - cu excepția lui Ceaușescu - s... opreasc... imediat o experient... ce putea destabiliza și pune În pericol toți sateliții. Acestea au fost condițiile În care forțele Pactului de la
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
a lucrurilor - apar aproape de suprafața comportamentelor” (1990, p. 9). Evenimentele publice s-ar Împărți În mai multe subclase: a) evenimente care modelează: acestea oferă o versiune mai simplă și mai clară a structurii sociale, de obicei mai puțin vizibilă În vâltoarea manifestărilor cotidiene (În terminologia deja consacrată de antropologie, echivalentul acestor evenimente ar fi magia, pelerinajele, riturile de trecere sau riturile de instituire); b) evenimente care prezintă: acestea sunt „declarative”, deoarece nu trimit decât la ele Însele, la propriul lor univers
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care prozatorul atestă o înzestrare deosebită: schimburile de replici sunt vii, deși nu o dată cad în verbiaj. Creator de atmosferă, D. are în vedere mai ales defectele politicianismului, așa cum se vădesc ele în lumea orașului. A scris și un roman, Vâltori (1958), subminat însă de inconsistență și de falsitatea tramei epice. A tradus, în colaborare, din scriitorii ruși L. Davâdov și Boris Galin. SCRIERI: Cum s-a despărțit tanti Veronica, Craiova, 1922; Filimon Hâncul, București, 1924; La hotarul dobrogean, Craiova, 1924
DONGOROZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
Gr. Veja, Volbură Poiană, N. G. Bogescu, Teofil Bugnariu, precum și proză de Ion Agârbiceanu (Piciorul de lemn, 2/1911 ș.u.), Liviu Rebreanu (Proștii, 3/1912, republicare din „Convorbiri critice”), Onisifor Ghibu, Ion Dragoslav, Al. Ciura, G. M. Zamfirescu (În vâltoare, 21/1922), Al. Hodoș. Se publică traduceri din Jack London și Maxim Gorki. După primul război mondial, literatura ocupă un spațiu mai întins. Cronica literară aparține lui G. Bogdan-Duică și Teofil Bugnariu, în timp ce I. Breazu semnează un studiu despre Opera
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
personale și istorice contemporane autorului. De la Heliodor (autorul grec al romanului de aventuri Etiopica), este declarat împrumutată tehnica inversiunii temporale, in medias res, folosită spre a plasa „mijlocul istoriei la început și începutul la mijloc”. Astfel, romanul pătrunde direct în vâltoarea conflictului, iar explicația lui cauzală se dă în partea a șasea. Primesc supranume alegorice nu numai persoanele, dar și lucrurile, documentele, casele, grupurile de oameni etc., cum se poate vedea la „scară”, toate inspirat substituite prin nume simbolice. Mai întâi
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
Cunoștințele sale în domeniu erau chiar mai ample, dacă ținem cont de gesturile tipic solomonărești pe care le pune pe seama vrăjitoarei Brândușa, în versiunea a doua a Țiganiadei (V, 70-76 ; cf. 94, pp. 165-167). Vrăjitoarea „cheamă cu sâla” balauri din vâltoare, le pune căpestre magice, zboară cu ei prin văzduh într-un car desenat de ea pe colb (în legătură cu acest ultim motiv, ca fiind specific legendelor solomonărești, vezi 39, p. 30 ; 12, p. 810). b) Ion Budai-Deleanu nu este singurul dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Și ți-a face-un colăcel Și ți-a da de suflețel (7, p. 363) ; sau Stai, ploaie curgătoare, Că te-ajunge Sfântu’ Soare Cu un mai, Cu un pai, C-o bucată de mălai (20, p. 120) ; sau Treci, vâltoare călătoare, Că-ți dau pâine și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Să mă sui pe Murga” - 11, pp 145-146) este, de fapt, un loc comun pentru mentalitatea magico-mitică a populațiilor arhaice. Putința de „a încăleca”, de „a pune frâul” (de „a lega”, deci) și de „a călări” pe stihia personificată („Ptiu, vâltoare călătoare,/ Ia- mă la tine-n spinare”, 40, p. 31) este un apanaj al stăpânitorilor furtunii : zeii furtunii și preoții acestora. În credințele românești, solomonarii sunt singurii care pot pune frâul și călări pe „balaurii norilor”. Conform unor ipoteze, solomonarii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
niciodată broasca, fiindcă se împiedica perpetuu de jumătatea distanței dintre ei... Creștinii știu asta. Ei au căutat broasca aproape un mileniu, neștiind că o țin în buzunar. Iată de ce, în locul vostru nu aș disprețui experiența creștină și lecțiile ei despre vâltorile Timpului. Fiindcă întîiul învățămînt al creștinismului este furia distrugătoare cu care a început atunci Omul să recupereze timpul pierdut. 4. - Nu știu la ce v-ați așteptat? La o retortă din care să distilăm Dumnezei? Metodele noastre sunt cele care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
economică și socială a zonei. Tot acum încep să apară semnele dezvoltării capitalismului timpuriu și apar sau se dezvoltă meserii și industrii ce permit creșterea producției casnice textile și obținerea unor noi surse de venit cum ar fi pivele, ștezele, vâltorile, sau dintre meserii cărbunăritul (Bucur, 1985, 2003). Momente cu o mare relevanță pentru istoria acestor locuri sunt cel de la 1859 (Unirea țărilor române), reforma agrară a lui Cuza (1864) prin care țăranii sunt împroprietăriți și se înființează comuna ca formă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au avut, după cum se știe, efecte reduse. Fie informația ajungea deja filtrată la factorii de decizie, fie aceștia nu o luau În seamă, fie hotărîseră deja un alt curs de acțiune. Printre ambasadori, găsim profesioniști, preocupați de situația României În vîltoarea schimbărilor ce zguduiau blocul comunist, dar și propagandiști care, În credința persistenței sistemului, menajau susceptibilitățile conducerii și transformau informarea În dezinformare. Cam atît despre analiza pozițiilor politice și a documentelor ce constituie corespondența externă publicată. Așteptăm Însă, cu mare interes
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
datat „1904-1905”), influențată vădit de sămănătorism, cu reminiscențe romantice, ale cărei teme sunt exaltarea trecutului glorios, liniștea vieții patriarhale, frumusețea naturii, scurgerea nemiloasă a timpului. Dintre numeroasele piese, unele reprezentate pe scenele teatrelor din Iași, Craiova, București (Rândunica, Nebunul, Camaradul Vâltoare, Datorii uitate, Dragoste cu contract, Când reînfloresc salcâmii, Migrena asiatică, S-a stins candela), altele rămase în manuscris, mai închegată, cu nerv dramatic și replici pline de miez ar fi drama Nebunul (1926), tributară și ea viziunii maniheiste a autorului
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
și onestitate (răspuns d-nului Ș. Cioculescu), București, 1941; S-a stins candela, București, 1942; Povara recunoștinței, București, 1944; Poezia trupului, București, 1947. Traduceri: Edmond Rostand, Puiul vulturului, Iași, 1924. Repere bibliografice: Mihail Sorbul, „Rândunica”, „Scena”, 1914, 4; Gh. Voina, „Camaradul Vâltoare”, „Mișcarea”, 1915, 34; Ștefan George, „Nebunul”, „Gândul nostru”, 1926, 6; Em. Manoliu, „Migrena asiatică”, „Opinia”, 1927, 6133; Emil Serghie, „Când reînfloresc salcâmii”, „Lumea”, 1928, 3087; Izabela Sadoveanu, „Sfânta dreptate”, ALA, 1936, 788; Ovidiu Papadima, „Sfânta dreptate”, G, 1936, 2; Erasm
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
aici prin experiența războiului. „Mai mult poet decât ostaș” (Cântec la Odesa), cel ce scrie în carnetul său de front practică un lirism sobru, condensat. Poemele se structurează în notații lapidare, consemnând momente și stări de tensiune și spaimă: „Din vâltoarea marelui măcel/ Zvârle moartea grauri de oțel./ Proiectilele rup ceru-n bot/ (De n-aș muri cu poezii cu tot” (Atac în zori). Târziu, după mai bine de două decenii, volumul Soare scufundat (1966) deschide alte experiențe lirice, însă este
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
cu fermieri individuali... Cooperativa era convenabilă pentru adevărații reformatori agrari din două motive. Ea reprezenta un ideal social utilizabil În scopuri retorice și, În același timp, părea să simplifice problemele tehnice legate de reforma funciară și de controlul statului”. În vâltoarea anilor 1917-1921, nu erau posibile prea multe astfel de experimente, iar cele Întreprinse au eșuat, În general, lamentabil. Erau doar un fir de praf față de campania de colectivizare totală ce avea să se deruleze un deceniu mai târziu. Nereușind să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Călătoria lui Atomică, „Cultura”, 1966, 26 martie; Ion Ciocanu, Ion Vatamanu. Profil liric, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 23 septembrie; Elena Țau, „Ora păsării”, „Cultura”, 1975, 22 februarie; Nicolae Dabija, Cuvântul pulsând ca o inimă, „Moldova socialistă”, 1981, 14 aprilie; Tudor Palladi, Vâltoarea sau Adevărul iubirii, „Nistru”, 1982, 6; Mihail Ion Ciubotaru, Notă la „poemul cel mai de azi”, „Nistru”, 1983, 2; Timofei Roșca, Cărțile lui Ion Vatamanu, „Basarabia”, 1992, 1, 1993, 6; Mihai Cimpoi, Refuzul frontierei, RL, 1992, 32; Mihai Cimpoi, Cunoscătorul
Intreaga poezie a lui este o înlănţuire de idei fanteziste. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287568_a_288897]
-
nevoie (șomerii, în speță) sub fățarnice motivații, sau, în Proprietarul, comportamentul maniacal al unui „proprietar” de provincie, terorizat - până la gestul sinucigaș - de spaima că i s-ar putea risipi agoniseala. Câte o notă duioasă se strecoară în secvențele de dramatism (Vâltoarea, Muntele de zgură), așa cum sobrietatea narațiunii dă un oarecare efect viziunilor de coșmar (Noapte de cloroform). Loviți de soartă, marginalii duc o viață aspră, ei fiind oricând gata să săvârșească un act de cruzime, dar dezvăluind câteodată surprinzătoare resurse sufletești
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
narațiunea și personajele ilustrează cum nu se poate mai explicit „valorile”, „codul” educației în spirit comunist, impuse celor mici. Bunăoară, în consonanță cu lecția despre „cum am devenit stahanovist”, în Cei de la Crisanta (1960), un copil orfan, „se integrează” în vâltoarea epocii postbelice contribuind la demascarea unui legionar criminal. De proza cu finalitate moralizatoare în stilul momentului I. se îndepărtează târziu, realizând un salt vizibil prin apropierea de zona literaturii fantastice dedicate copiilor. Inventivitatea prozatoarei amintește de tehnica filmului de animație
IUTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287646_a_288975]
-
regretatului Valeriu Florin Dobrinescu, Diplomația României de la garanții la neutralitate (aprilie septembrie 1939), realizată împreună cu Ionel Sârbu, sau Ultimele luni de pace, martie-august 1939, realizată împreună cu Ion Pătroiu; Ion Calafeteanu, Diplomația Românească în sud-estul Europei 1938-1940; Livia Dandara, România în vâltoarea anului 1939; sau Viorica Moisuc, Diplomația României și problema apărării suveranității și independenței naționale în perioada martie 1938-mai 1939, reprezintă doar câteva exemple. De asemenea, relațiile bilaterale ale României cu Marea Britanie și Polonia au făcut obiectul unor lucrări valoroase 12
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
identificat-o. Este cazul autoarei Rebecca Haynes, care susține că cel în cauză ar fi fost Adrian Dumitrescu, directorul general al industriașului Malaxa. Vezi Rebecca Haynes, op. cit., p. 88-89. Pentru un alt punct de vedere, vezi Livia Dandara, România în vâltoarea anului 1939, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p. 168-170. despre faptul că un ultimatum fusese adresat României cu aproximativ 10 zile înaintea izbucnirii crizei cehoslovace, refuzat însă de către guvernul român. În ciuda dezmințirilor oficiale ale Bucureștilor, faptul că nimic nu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
foarte dispersată? Așadar, ceea ce iese la suprafață este un bloc masiv sau un arhipelag dispersat? Sanda Cordoș: Poate iese o pietricică. Cu imaginarul meu, eu nu pot să văd apele acelea Învolburate - eu văd un pârâu de munte, stai În vâltoare și atunci ce vezi dedesubt? Pietricele. Ruxandra Cesereanu: Eu văd o barieră de corali. Corin Braga: Și iată un active research! Fiecare participă cu fantasmele lui. Ovidiu Pecican: Eu chiar voiam să vă propun să trecem la jocuri - am vorbit
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
monotonă, jalonată de titluri elocvente: Destrămare, Pustiu, Suflet tulbure, Litanie, Părăsire, Amurg, Stingere, Întunecare. Dezorientarea, senzația de netăgăduit a lipsei oricărei speranțe, o egală trecere a timpului îl fac să se simtă pierdut „în frig și-n întuneric”, sorbit de „vâltorile neantului”. Deși contemplarea unor „priveliști” îi oferă prilejul evadării în exterior și al realizării unor imagini cu suficiente virtuți plastice, semn al trăirilor pozitive, ca efect al receptării frumuseții luminoase, nealterată de intruziuni, inevitabil ochiul se întoarce spre interior, „peștera
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
Ioan Bulei și Șerban Polverejan, București, 1990; Ziar de lagăr. Caracal, 1945, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian O. Ghibu, pref. Romeo Dăscălescu, București, 1991; Chemare la judecata istoriei, I-II, îngr. Octavian O. Ghibu, pref. Viorica Moisuc, București, 1992-1993; În vâltoarea revoluției rusești, îngr. și introd. Octavian O. Ghibu, București, 1993; Pagini de jurnal, I-III, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian Ghibu, introd. Romeo Dăscălescu, București, 1996-2000; Onisifor Ghibu în corespondență, I-II, îngr. și pref. Mihai O. Ghibu, București, 1998
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele Clujului. Din însemnările unui popă român. De la numărul 1/1933 până la numărul 46/1935 e publicat în foileton romanul Vâltoarea, al unui autor ce semnează Eugeniu de Herbay (probabil un pseudonim). Emil Isac colaborează cu un scurt eseu intitulat Intermezzo liric, lui Ion Breazu îi aparțin articolele Literatura contimporană din România și Viața literară românească în Ardealul de după Unire, Iosif
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]