1,700 matches
-
un tăpșan nesfârșit, buruienos, pe post de teren de fotbal. În stânga se află Spitalul „Sfântul Ioan”, în dreapta sere și depozite de cauciucuri la mâna a doua. Vizavi e un uriaș lac de acumulare, amenajat de comuniști pe locul fostei Mănăstiri Văcărești, dată jos cu buldozerele. Lacul a rămas gol până în momentul de față. Pe fundul lui s-au format bălți cu stuf și papură, nagâți și rațe sălbatice. Este locul în care cetățenii din cartierele mărginașe se pot relaxa practicând pescuitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
terenul de vânătoare al lui Țiriac. 50% au cerut construirea unui circuit de Formula 1 pe aleile din jurul Pieței Chibrit, hai, merge și la Piața Matache. Restul de 9% au fost de părere că, dacă tot s-a demolat Mănăstirea Văcărești, iar în locul ei comuniștii au săpat o groapă mare, pe fundul căreia băltește apa de ploaie, crește papura și se înmulțesc broaștele, să se facă acolo Dracula Park ăla, să vină americanii, să se mânjească pe bot cu bulion, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
că e un fost ministru! ― Așa-s ăștia, șefule, zise redactorul cititor, sentențios. Când vor să răstoarne guvernul, nu mai aleg mijloacele. ― Ei, tocmai de aceea, guvernul nu poate răspunde la astfel de crime decât printr-un singur gest: la Văcărești! declară directorul marțial. Sau, dacă nu se simte în stare, atunci mai bine să se retragă și să-i lase pe demagogi să potolească mișcările pe care le-au provocat. ― De ce să-i lase, domnule?! protestă bătrânul reporter Davidescu, înfricoșat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
inteligență a universului: «Nature au coeur profond sur qui les cieux reposent / Nul n’aura comme moi si chaudement aimé».” Elena Văcărescu, după cum și numele de familie o spune, se trăgea și ea dintr-un neam celebru: acela al poeților Văcărești. Născută în anul 1866, s-a stabilit la Paris în anul 1891. Era fiica lui Iancu Văcărescu - și el poet - și nepoată a lui Alecu Văcărescu și strănepoată a lui Ienăchiță Văcărescu - și ei poeți remarcabili ai timpului lor, consemnați
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92342]
-
pe vite), și două sute de oi de goștină și optusprădzece pogoane de vii de pogonăritu. Așijdere,... cât vinu va face din viili m(ă)n(ă)stirii nici un banu vedritu să nu dea. Și să aibă a scuti și la văcăritu cindzăci de vite: vaci, boi și doudzăci de cai, iepe... Așijdere, să aibă a scuti și o pivniță aice, în târgu Iași... de toate angăriili. Osăbitu, m-am milostivitu... pentru dzece liudi (oameni), și doi vieri (lucrători la vie), și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
i să înnoiască mila”... Și vodă hotărăște ca “La vreme desetinii să scutească doao sute de stupi,... la vreme vădrăritului să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am iertat de tot birul”... ― Cu îngăduința sfinției tale, părinte, aș spune că mănăstirea Copou sau “bisericuța dintre vii” - Sfântul Atanasie - este ctitoria din 1638
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Lidia Bodea: mi-e groază să mă întreb câtă lume mai știe ce, cum și cât va fi fost surfilat, inter textuat, pastișat și parodiat la MC din arsenalul lui Bolintineanu, Alecsandri, Alexandrescu, Conachi, Heliade, Anton Pann, Eminescu, Macedonski, Coșbuc, Văcărești (bașca Barthes, Greimas, diegesis, actanți & Co), într-o ramă țintuită de Dimov, Brumaru, Foarță. Chiar: o mai fi auzit careva din adolescenții de azi de melcul lui Antim, învățăturile lui Neagoe Basarab și biblioteca stolnicului Cantacuzino? Haideți să încercăm! Ce-
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Elisabeta aveau, toate, „ieșirea prin Sărindar“. Pentru uciderea în duel a directorului ziarului de limbă franceză L’Indépendance Roumaine, George Em. Lahovary, Nicu Filipescu, fost primar al capitalei și directorul ziarului Epoca, a fost condamnat la 6 luni închisoare, la Văcărești. Lucru care nu i-a știrbit nici faima, nici cariera politică ulterioară, se pare că fără pată. Generalul Algiu a mai venit un an la Prefectura de Poliție, în 1901, primul an al secolului 20. Conu Costache a avut grijă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
lor. Nu ăștia, cu babele. Te uiți acum, cu copii.... Ce-i asta? Violatorii, mulți dintre ei o făceau ca să răzbune... o chestie d-asta. Dar acuma, ăștia, fac necesitate. Nu sunt în stare... Sunt atâtea pe „centură“, atâtea la Văcărești, în toate orașele sunt. Și ei nu sunt în stare nici măcar atâta... „Ia, băi, fato, fă-mi și mie treaba!“ Să-i dea banul și... nici măcar asta! Înainte nu puteai să vorbești nici cu părinții despre sex, despre femei, despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
unii dintre ei - necunoscuți la acea dată), cărora li se adăuga un număr de escroci, bon-viveuri excentrici și prostituate. De o jenantă notorietate a rămas activitatea filogermană a mentorului din timpul Primului Război Mondial, care i-a atras și o condamnare la Văcărești. Adversarul său constant, E. Lovinescu, îl va desființa după război într-un articol din Sburătorul literar, I, nr. 35, 13 mai 1922, p. 179-180 („Revizuiri morale. Bogdan-Pitești, N.D. Cocea și T. Arghezi, factori ai conștiinței naționale“). Atitudinile ideologice din perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ceva analize de sânge. La anii ăștia nu știi niciodată... Și dacă știi, la ce te-ajută. Stelică le știa pe toate, avea un geamantan de analize. Le păstrase încă de când fusese arestat în ’43 și-i găsiseră la Văcărești chestia aia la plămâni. S-a tratat o viață, s-a operat de nici el nu mai știa de câte ori, și la ce i-a ajutat. A avut doar noroc că a rezolvat-o acasă, repede. În nici două săptămâni și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
acestea: „Grigore Caraza este o figură marcantă a luptei Împotriva comunismului, Însumând 24 de ani de condamnare politică din care 3 ani de domiciliu obligatoriu. A executat, la zi, 21 de ani de temniță grea la Aiud, Galați, Iași, Jilava, Văcărești, Târgu-Ocna, Constanța, Bacău, Piatra-Neamț și 3 ani de domiciliu obligatoriu În Bărăgan. Numai În Penitenciarul Aiud a stat 18 ani, din care 8 ani Îngropat În Zarcă. Arestat la vârsta de 20 de ani și eliberat definitiv la 48 de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
puneau temelii zidarii. Săritori unul pentru altul. Lucrau la aceleași binale, scoteau bani frumoși. Între ei mai răsărit era Ghiula, de tocmea lucrul. Antreprenorul le dădea pâine să mănânce. Cu el munciseră și în Lipscani la case boierești, și în Văcărești, la Mandravela, în Trei-Cuțite, cu neveste cu tot, niște țigănci pătimașe de umpluseră pământul de copii. Rar îi vedeai acasă vara și primăvara. Din martie își curățau mistriile și nu-i mai zăreai până dădea zăpada. Iarna tocau paralele la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dispare. Comentariul face câteva observații deosebit de pertinente: „Descreșterea populației evreiești este un fenomen vizibil dacă ne referim la mediul urban și la anumite cercuri sociale În care evreii erau foarte prezenți. Cartiere Întregi și-au pierdut amprenta specific evreiască, precum Văcărești și xe "Dudești"Dudești la xe "București"București, sectoare Întregi economice au rămas fără evrei... Statisticile sunt deosebit de grăitoare În această privință: În 1930, evreii reprezentau 3,1% din populația țării, În timp ce În 1958 numai 0,8%, iar În xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
cu atât mai grav cu cât este știut că nimic nu vedea lumina tiparului fără aprobarea Partidului unic. În 1965, la Teatrul de Revistă din xe "București"București era pus În scenă un cuplet cu consonanțe antisemite. În cupletul „Calea Văcărești” este adus În prim-plan un negustor ambulant ce vorbește o limbă română cu un puternic accent evreiesc. Sala primea cu mult entuziasm respectivul cuplet. Mesajul antisemit era receptat din plin1. Astfel, apar În paralel, În reeditările operelor unor scriitori
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Cristea Ediția a IIa Cum citim poezia veche, ce ne spune ea astăzi? Volumul de față nu-i, avertizez de la Început, o istorie a Începuturilor poeziei române, nu-i, În sens strict, nici o culegere de studii de istorie literară despre Văcărești, Conachi, Heliade Rădulescu... Este, dacă vreți, o suită de lecturi noi a unor texte cunoscute, acelea venerate În școală și citite rar, foarte rar, cu simplă plăcere. Toți vorbesc de Însemnătatea lor culturală, puțini Însă cred În valoarea lor estetică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a lucrurilor este greu de reproșat ceva lipsitului de duh Nicolache. Important este obrazul căruia i se adresează, nu stihul care Încearcă să-l Îmblînzească. Iată cum rezumă acest gînd Nicolae, spiritul cel mai practic și cel mai ascet dintre Văcărești: „și să mă pot sluji cu dînsele cînd voi găsi altfel de vrednic obraz”. Obrazul este aflat repede, totuși Nicolae nu trimite spre el orice vers. Faptul că recurge la serviciile fratelui său este deja o dovadă de discernămînt estetic
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oralități slobode. Frica de a greși este aproape mistică la Ienăchiță și, sub puterea ei, poetul scrie mai sus-pomenitele Observații sau băgări de seama asupra regulelor gramaticii românești, terminate, se pare, Încă din 1780. Deschiderea Începe, dar, la primul dintre Văcărești prin Încercarea de a pune ordine În albia limbii. Nu putem zice: a crea o limbă, pentru că Ienăchiță nu se gîndește pe sine decît ca un dregător În lumea gramaticii. N-are insolența, superbia geniului care vrea să recreeze totul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sau scriitorului), recunoaște dreptul de a Încălca normele pe cale de constituire. Însă spațiul plăcerii este destul de limitat În proiectul Văcărescu. Foarte Întins este acela al datoriei. Celebrul lui testament (politic și cultural) este, În această privință, fără echivoc: „Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire: Creșterea limbei românești Ș-a patriei cinstire.” Cea dintîi datorie este, așadar, față de limbă. Credea Ienăchiță că geniul patriei se manifestă Întîi de toate În limba națională? Ar fi să cerem vel-vistiernicului Văcărescu o sensibilitate romantică și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se naște adevărul poeziei. Dar ce este acest Amoriu care nu lasă În pace pe postelnicii, logofeții și marii noștri vistiernici? Pentru cei vechi, spune același Denis de Rougemont, Erosul era un zeu, pentru moderni erosul este o problemă. Pentru Văcărești, Conachi și ceilalți poeți din prima jumătate a secolului al XIX-lea, erosul este, indiscutabil, un zeu, dar un zeu chinuitor. El face parte din categoria fatalităților. Vine nechemat, se insinuează, tulbură mințile oamenilor serioși, lovește și smintește inima indivizilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mică că lumea s-a iuțit”... Fata tînără pe patul morții este, tot așa, o „floarea matinală”, o „tînără suflare.”, o copiliță, În fine, care-și Încetează cîntecul În dimineața vieții. Se observă chiar un regres al vîrstei erotice, de la Văcărești la Bolintineanu și, În genere, la romantici. Cei dintîi cîntă femeia coaptă, ibovnica are o anumită experiență, farmecul ei este studiat. Cunoaște instrumentele seducției și școala tăcerii. Heliade aduce În poezie psihologia puberală. Fata din Sburătorul se adresează cu inocență
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
adorație. Cultul privește nurul și, din cînd În cînd, duhul femeii. Însă duhul este o Însușire care nu invită la asceză. Este doar o formă de seducție a feminității. SÎnt unele caracteristici ale eroticii trubadurești care apar și la Conachi, Văcărești și la poeții veniți după ei. Părul blond și pielea albă a femeii sînt trăsături clasice. Rassa dintr-un sirventés de Bertrand de Bon este o doamnă proaspătă și fină, grațioasă și veselă, foarte tînără; părul ei este blond, corpul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O ironie plină de mari semnificații În faptul că risipitorul fiu al lui Ienăchiță, care nu se lua În serios ca poet, moare smulgîndu-i-se condeiul din mînă?... Așa ceva se Întîmplă rar În literatura română! * apud. Al. Piru, introducere la Poeții Văcărești, „Versuri alese“, ediție de Elena Piru, E.P.L. 1961; pentru citatele din versuri am folosit aceeași ediție. * Ion Heliade Rădulescu, Critica literară, ediție, prefață, note, glosar și indice de Aurel Sasu, Minerva, 1979. Versurile sînt reproduse din Opere, I, II, ediție
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se trânti din nou pe berjeră și scoase piciorul neîncălțat de sub fuste, arătând cu mîna: scoate-mi colțul ăsta! Ca me fait un mal affreux!2 Scârbă, adăugă, suntem o forță: Hangerlii, Moruzești, Sturzești, Bibești, Brîncoveni, Cantacuzinești, Rosettești, Știrbey, Ghiculești, Văcărești, Bălșești, nu un venetic ca tine! Crucea mamii tale! . Cu o ultimă încercare, Hangerlioaica luă mașina și merse la o moșie din apropierea Capitalei pe care o poseda și care era alăturată cu alta aparținând unei rude măritate cu un aristocrat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răsuflă totuși din când în când prin articolele numitei foi, încît se vede că membrii biuroului de redacție se adapă din acest manuscris plin de descoperiri nouă. Așa de ex. d. C. Arion, despre care lumea credea că-i la Văcărești, e mort de mult - el s-au înecat. Au fost îmbrîncit în oceanul celei mai triste pieiri. Din această notiță a Românului istoria critică a viitorului va deduce: încă în anul 1876 esista, după relații acreditate din acea vreme, trei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]