2,196 matches
-
Moldovei) o va îngropa la Mănăstirea Râșca (i-a supraviețuit lui - mort în 1517 - Bogdan aproape patruzeci de ani) și va pune să i se sape pe piatra de mormânt o formulă ce o valida ca Doamnă (mamă voievodală și „văduvă”): „Blagocestivul și de Hristos iubitorul Io[an] Alexandru Voevod, Domn al țării Moldovei, a înfrumusețat acest mormânt maicii sale Doamnei Anastasia, care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri și a fost îngropată aici în anul 7066 [1558], indiction 1, crugul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în viață, în a cărei casă se afla Ștefana ca sclavă, iar în urmă fu răscumpărată”. Ștefana Mihailovna a obținut totuși permisiunea să ducă în Moldova sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Gheorghe Ștefan și să-l îngroape - datorie de „văduvă” - la Mânăstirea Cașin, ctitorie a Voievodului. A plecat apoi, prin 1669, în Rusia, încercând să redeștepte interesul pe care se pare că i-l trezise țarului Alexei Mihailovici cu ocazia călătoriei lui Gheorghe Ștefan la Moscova. Visul ei de mărire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin care dona Mitropoliei din București trei moșii. în scurt timp a răposat și ea, tot în 1747, urmându-și soțul în lăcașul de veci. Ancuța, soție a postelnicului Nicolae Ruset, a murit în 1730 în Ardeal, Bălașa se declara văduvă în 1720 (dăruia o moșie bisericii Domnița Bălașa din București), iar Smaranda (Smaragda) rămăsese și ea fără bărbat pe la jumătatea anului 1744. O văduvie începută în exil Doamna Marica a venit, în 1674, între Brâncoveni și Cantacuzini (mai ales între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zonă interzisă, un loc prohibit (păzit, am văzut, cu „mână armată” - observa, pe la 1675, și De la Croix), o „lume” protejată, care își avea ierarhiile ei bine stabilite (modelul fiind tot „lumea” bărbaților), cu o „culme”, care, în cazul unei Doamne văduve, devenea absolută, lipsită de concurență. Ne-o putem imagina, de pildă, pe Elisabeta Movilă, întruchipare a asumării puterii monarhice, dirijând o Curte „mobilă”, când în Moldova, când în Polonia, la Uście. Sau pe cele trei văduve pomenite mai sus. De
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vârtos că era ghenecolatri, asculta întru céle mai multe pă doamna sa, cât să deschiseră poarta mare despre doamnă-să, ci care mergea despre poarta aceia să folosiia multu”. N-au fost deloc puține împrejurările în care Doamna - mai cu seamă văduvă (șefă, uneori, a unui centru de putere ocult) - „era datoare să se amestece, să intervină, fiind văzută slobod, vorbind, hotărând și poruncind. Anume, de câte ori soțul ei era dus, în cercetarea țării, în primblări, la hramuri, în călătorii sau în războaie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au dat-o la călugărie, de au călugărit-o”] - în care, în unele cazuri, putem bănui și o oarecare atmosferă culturală (căci unele Doamne scriau și citeau), cu cărți și icoane (rugăciunea fiind un exercițiu obligatoriu) - Doamnele (și când rămâneau văduve) erau foarte rar singure. Erau înconjurate de Domnițe (mai multe fete roiau în preajma Elenei Rareș - Stana, Maria, Ruxandra, Eufrosina - sau a Ruxandrei Lăpușneanu - Anghelina, Tudora, Cneajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; ele erau preparate spre a deveni neveste de voievozi - Ana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu precizarea că „prăvălia au fost dreaptă a bărbatî-său, iar nu vreo zestre a ei”). Ele erau târâte pe la judecăți nesfârșite (cum a fost procesul intentat, prin 1359, de capitlul din Alba Iulia „contra dominau relictam Reman Vlachi” - „împotriva doamnei văduve a lui Reman Românul”, un băieș din Zlatna), gonite câteodată de pe proprietățile moștenite (dacă - așa cum spuneam și mai sus - bărbață lor (uzând de acel „privilegiu al masculinității”) nu avuseseră înțelepciunea să le așeze sub protecția domnească ori să redacteze acte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
singure (cum se întâmplă cu Maria, fosta nevastă a lui Mareș din Băjești; într-un act din 1676 - banul Mareș murise în 1673 - i se zice „jupăneasa Maria băneasa a banului Mareș ot Pitești”), ele trebuie să fi fost, probabil, văduve. Aceste „femei în negru” își asumau o mare responsabilitate, erau obligate să o facă (fiindcă de mult ori ele trebuiau să dea seamă de administrarea averii copiilor în fața tutorilor). Prezența copiilor alături de mamele lor (o solidaritate obișnuită) nu poate schimba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
înainte boiarilor noștri, Iliana, fata lui Moisăi, nepoata popii Micului, de a lor bunăvoi, au vândut a sa driaptă ocină și moșie, satul anume Crăești, pre Ribricea, aceasta au vândut-o preutesăi, popii Petrii, drept 100 zloți”. Preoteasa era, verosimil, văduvă. Dacă popa Petrea ar fi fost în viață, ar fi fost prezent în tranzacție ori ar fi cumpărat chiar el. Semne de întrebare - în legătură cu existența soțului și cu posibila stare de văduvie a femeii - apar și atunci când tranzacțiile comerciale au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ocină din Șendreni, partea lui David, feciorul Magdei, nepotul lui Ciocan, ce-au fost dreaptă cumpărătură mie și soțului meu, lui Ihnat Manolet, de la David, ficiorul Magdei...”) lui Gheorghe din Iași, staroste de negustor. Măriica trebuia să fi fost văduvă, fiindcă - aflăm din actul datat 8 martie 1638 - partea de ocină o cumpărase bărbatul ei („giupânu-miu”), Ignat Manoleț, cu 46 de taleri bătuți. Acum ea o vindea cu același preț. Dacă jupân Ignat ar mai fi trăit, participarea lui la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o parte din vânzători au luat banii de la Chirca comisul iar ceilalți i-au primit „de la jupânița lui Chirca comisul toți asprii, 25.000 aspri și să fie vecini”. înseamnă ori că au fost cheltuielile departajate, ori că Maria devenise văduvă. Chirca comisul nu mai exista. Văduvele mai mult vând (din pricini asupra cărora m-am oprit, în fugă, mai sus) decât cumpără și înstrăinează mai cu seamă bunuri achiziționate, nu dintre cele moștenite (așa cum a făcut preoteasa Stanca a popii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de văduve care vând (Greaca, fiica lui Rusu, Marușca, fiica lui Oancea Dolgescul, și Mușa, fiica lui Manciul, Armanca, soția lui Mihăilă Lopatinschi, Ann, sora lui Dobrul logofăt, Cerna, fiica lui Baba de la Trotuș [ultimele două vor fi fost, totuși, văduve?], Elena, soția lui Manoil Raicu, și fiicele ei, Dumșa și Zoica, Voica, fiica lui Ponici, Marușca, sora lui Andrei Dolha [văduvă?], Anușca, fiica lui Costea al lui Sărăcia, și Matei aprod, fiul ei), cumpără (Ana, sora logofătului Dobrul [văduvă?]), (uneori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mihăilă Lopatinschi, Ann, sora lui Dobrul logofăt, Cerna, fiica lui Baba de la Trotuș [ultimele două vor fi fost, totuși, văduve?], Elena, soția lui Manoil Raicu, și fiicele ei, Dumșa și Zoica, Voica, fiica lui Ponici, Marușca, sora lui Andrei Dolha [văduvă?], Anușca, fiica lui Costea al lui Sărăcia, și Matei aprod, fiul ei), cumpără (Ana, sora logofătului Dobrul [văduvă?]), (uneori chiar rudelor, așa cum a procedat Varvara, văduva agăi Strătulat - care, ajungând agă în 1640, moare curând după aceea -, vânzând lui Iordachi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
totuși, văduve?], Elena, soția lui Manoil Raicu, și fiicele ei, Dumșa și Zoica, Voica, fiica lui Ponici, Marușca, sora lui Andrei Dolha [văduvă?], Anușca, fiica lui Costea al lui Sărăcia, și Matei aprod, fiul ei), cumpără (Ana, sora logofătului Dobrul [văduvă?]), (uneori chiar rudelor, așa cum a procedat Varvara, văduva agăi Strătulat - care, ajungând agă în 1640, moare curând după aceea -, vânzând lui Iordachi, ginerele ei, jumătate din satul Futileștii de Sus din ținutul Fălciu), moștenesc și dăruiesc (rudelor sau lăcașurilor de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
printr-un hrisov datat 19 mai 1626), satul Mărăcineni, jumătate din Brănești și un sălaș de țigani (sălașul îl răscumpără, de fapt, fiindcă fusese vândut de fiicele lui Cernica); același Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului Vasile vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra mărturia „Albului și lu Vlad” „cum n-au fost rumân”) „să fie volnică cu ceastă carte a domniei méle, de să ție pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și s-or da pe uliță de vor fi de mare certare de la Domnia mea”. în 1781, la 13 decembrie, după judecata în Divan, Domnul hotărăște că reclamanții Radul Ciungul, Ion, Bârzeștii și cetașii lor, care cereau popei Costandin și văduvei Ioana diaconeasa stăpânirea a patru delnițe din moșia Bârzești, nu au dreptate (pricina se mai judecase o dată) și că toate actele și mărturiile „oamenilor bătrâni” dovedesc netemeinicia acestei pretenții, „pentru care am dat domneasca noastră carte la mâna preotului i
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va îmbogăți pe cel întors din pribegie), răposase cu doar câteva zile înainte, dar pe Anița (fiica lui Toader Palade, cu rubedenii înalte) moartea lui Velicico (după ce l-a omorât, Vodă l-a învinuit și de corupție) a lăsat-o văduvă. Căsătoriile celor doi puse, verosimil, la cale și cu amestecul Saftei Coarteș, nepoată a lui Miron Vodă Barnovschi (sub care Iancu Costin și-a început cariera dregătorească), - văduvă, căci hatmanul murise prin 1650, în Polonia, unde fugise însoțindu-l pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mare de patriarhul Nifon al II-lea (ca un alt Agapet sau patriarh Fotie) - „[...] să cade să îndereptezi pre cei strâmbi cu judecată tare și înfricoșată și dreaptă [...] Ce să nu fățărești nici a mic, nici a mare, nici a văduvă, nici a venetic, nici pre cel sărac să nu-l miluești cu judecata, nici de cel bogat să te rușinezi și să-i fățărești...” -, unii voievozi au extins comportarea dură și asupra „femeilor în negru”: temniță, torturi, bătăi, chinuri, rapt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și nu numai boierilor făcea această strâmbătate, ci jupâneselor acestora...” -, cel care - am văzut - a trimis-o la închisoare pe văduva marelui medelnicer Gavril Bucium - acesta murea prin 1681-1682 -, fiindcă ea nu izbutea să-și plătească dările): despre „tratamentele” aplicate văduvei sărmane (întruchipare ce nu trebuie neapărat căutată doar în păturile de jos ale lumii românești) - [Mihnea al III-lea Radu] „pre jupânesele lor le muncea în tot feliul și le lua toată agoniseala” (ms. rom. nr. 4649 B.A.R.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Răducan Cantacuzino, ale celor doi frați Cantacuzini, Matei și Pârvu, ale fiilor Dudescului, mutându-i de la o închisoare la alta și pe femeile lor și pe văduvele lor și ținându-le sub strajă”. N-a scăpat de pradă nici „ticăloasa văduvă a lui Constantin Brâncoveanu” (Banul Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor); - Constantin Hangerli, pentru bani „[...] pe alții-i lega cu mâinile dindărăt și cu spatele de garduri, și-i bătea cu bicele, pre alții legați-i băga cu picioarele goale în zăpada
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu mâinile dindărăt și cu spatele de garduri, și-i bătea cu bicele, pre alții legați-i băga cu picioarele goale în zăpada geroasă, așa chinuia pe creștini, o, amar de bieții creștini, că plângea și se văeta, și săracele văduve țipa de ger, dar nu era milostivire la varvarii de slujbași...” (Dionisie Eclesiarhul, Hronograful țărei Rumânești de la 1764 până la 1815). Nevoite, la rându-le, să se împrumute (după moartea lui Dan Danilovici, Vlada - sau Vlădaia -, văduva lui, „a căzut cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prin logofătul Gavrilaș Mateiaș - și îl roagă să plătească el cei 120 de galbeni pe care îi împrumutase de la marele logofăt Toderașco Ianovici și să ia el satul zălogit) și să-și vândă pământurile (de multe ori le cumpărau Domnii), văduvele suportau agresiuni (chiar dacă aparțineau elitelor: „[...] numai munca ce au făcut femeilor lor și înmei lui Șeptilici pentru avuțiile [îl critică Miron Costin pe Alexandru Vodă Iliaș] - au fostŭ peste pravilă, că pre légea direaptă nici fecior pentru fapta tătâne-său
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru bani”. A închis-o Duca Vodă pe Ilinca, nevasta marelui comis Ștefan Brăescu (după ce acesta s-a prăpădit), fiindcă nu putea să-și plătească dările. La fel a procedat și cu soția (al cărei nume nu-l știm), rămasă văduvă, a marelui medelnicer Gavril Bucium (era o practică veche, căci și Ștefăniță Vodă, feciorul lui Vasile Lupu, a pus-o în furci - e drept, din pricini politice - pe Paraschiva Balș, soția marelui vornic Ion Prăjescu, căruia Vodă îi luase și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ancuța se va repatria mai târziu, prin 1640), întrucât le chemase Matei Basarab. Voievodul a căsătorit-o pe Ilinca, în cel mai scurt timp, cu Constantin Cantacuzino și - cum ziceam - s-a născut astfel „ramura” Cantacuzinilor din țara Românească. Uneori aceste văduve nu pregetau să facă gesturi radicale pentru recuperarea bunurilor. Astfel, soția vornicului Chiriac Sturza, rămasă văduvă, bate drumul Stanbulului pentru a-l reclama pe Dumitrașcu Cantacuzino, Domn abuziv care îi luase niște bani: „Și după ce s-au mazilit Dumitrașco-vodă, s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-o pe Ilinca, în cel mai scurt timp, cu Constantin Cantacuzino și - cum ziceam - s-a născut astfel „ramura” Cantacuzinilor din țara Românească. Uneori aceste văduve nu pregetau să facă gesturi radicale pentru recuperarea bunurilor. Astfel, soția vornicului Chiriac Sturza, rămasă văduvă, bate drumul Stanbulului pentru a-l reclama pe Dumitrașcu Cantacuzino, Domn abuziv care îi luase niște bani: „Și după ce s-au mazilit Dumitrașco-vodă, s-au dus mașteha acestor boieri, vorniceasa lui Chiriiac Sturzii, la țarigrad, de au zăbovit giumătate de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]