1,108 matches
-
termenul valah a fost restrîns semantic pentru desemnarea locuitorilor vechii Dacii (el nu a putut fi confundat cu etnonimele Welsh și Wallon, care au același etimon, din cauza diferențierii fonetice foarte mari și a îndepărtării geografice a popoarelor respective față de teritoriile „valahe“). Deși Valahia a denumit în Evul Mediu îndeosebi Muntenia, în multe documente și celelalte două țări romînești, Moldova și Transilvania, erau supranumite valahe (Valahia Mare și Valahia Mică, Ugrovlahia și Moldovlahia, Valahia, Cisalpina și Valahia Transalpina, Valahia Superior și Valahia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
apărut termenii vlah sau vlașin pentru „latin” și Vlahia pentru „Latia”, cu variantele lor, care au acoperit întreaga romanitate, inclusiv Italia, dar în mod deosebit Romania orientală. A se vedea și Lituania, Letonia. În consecință, Latia lingua a devenit „limba valahă”, jus Latii, „dreptul valah”, adică al popoarelor supuse Romei. În fostul spațiu tracic a apărut cu timpul opoziția vlah „latin”, adică „atârnat, dependent” de Roma - slav „liber, independent”. Această dihotomie a avut ca rezultat constituirea pe de o parte a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vlașin pentru „latin” și Vlahia pentru „Latia”, cu variantele lor, care au acoperit întreaga romanitate, inclusiv Italia, dar în mod deosebit Romania orientală. A se vedea și Lituania, Letonia. În consecință, Latia lingua a devenit „limba valahă”, jus Latii, „dreptul valah”, adică al popoarelor supuse Romei. În fostul spațiu tracic a apărut cu timpul opoziția vlah „latin”, adică „atârnat, dependent” de Roma - slav „liber, independent”. Această dihotomie a avut ca rezultat constituirea pe de o parte a romanității orientale, iar pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cultului creștin pe întreg acest spațiu a fost subminată de împărțirea imperiului între Roma și Constantinopol. În aceste condiții istorice, spațiul traco-vlah a opus procesului de divizare formula Uniei sau Huniei, care reprezenta de fapt al treilea imperiu, de esență valahă, opus celorlalte două prin compoziția sa preponderent rurală. Situația lingvistică și confesională care s-a creat în acest imperiu roman a dus la diferențierea treptată în cadrul uniei a două etnii principale: pe de o parte vlahii, care alcătuiau romanitatea orientală
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
secole în pascua Romanorum „pășunile romanilor” este cu totul alta. Din cunoscuta cronică a slavilor de răsărit și din alte documente istorice rezultă că în deceniile 7-8 ale secolului al IX-lea exista în Panonia un stat cu populație preponderent valahă peste care domnea între anii 861-873 cneazul Koțel (Slovnic II, p. 57) sau Cățel (PVL, p. 41). Împrejurări politice (după ce Rostislav, cneazul Marii Moravii, ceruse împăratului Mihail al Constantinopolului învățați pentru limba slavă, la 862) îl determină pe Cățel să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Miron Costin. Mai mult decât atât, Transilvania, vasală Apusului și practic lichidată de Dimitrie ca teritoriu romanizat inițial, este revigorată sub acest aspect prin refugiile peste munți ale romanilor extracarpatici. Din aceștia din urmă se desprinde pe parcursul istoriei și populația valahă din sudul Dunării, până la Salonic. În felul acesta Moldova este imaginată ca o nouă Romă care își lărgește treptat Latiumul. De aici decurge și titlul operei sale de sinteză: Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor, scrisă în română la cerința suveranului său
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stadiul antic traco-latin al acesteia (Cf. alb. fqinj „vecin”, it. vicino „apropiat, vecin”), ca derivat al lui vicus, de unde provin: băcan, Bâcu, Bacău, București etc. Mai departe trebuie arătat că vicus este contras dintr-o formă ca villicus „rural”. Vezi valah. FILOLOGII Wilhelm von Humboldt Întemeietor al lingvisticii moderne, Wilhelm von Humboldt (1767-1835) este primul comparatist care a apreciat din exterior limba română (dacoromână) în contextul limbilor romanice. Pornind de la ideea evoluției de la limbi „mamă” la limbi „fiice” marele lingvist scoate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în tracă elementele care alcătuiau cuvântul și exprimau raporturile păstrau o dependență mai mare de sistemul lexical al limbii. Romanizarea spațiului est european nu a fost uniformă și nici nu a evoluat uniform în direcția constituirii romanității orientale. Urmele limbii valahe, adică a autohtonilor cuprinși de romanizare, pe care le constatăm la ieșirea din evul mediu, oferă o imagine diminuată a proporțiilor teritoriale pe care a fost inițial proiectată romanizarea de-a lungul și de-a latul spațiului est european. Pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
T. Burada a cercetat toate aceste insule ale românității sudice și a consemnat existența unor vlahi nomazi, păstori și neguțători, care străbăteau sud estul continentului. Ei vindeau o brânză renumită încă de pe la sfârșitul secolului al XIII-lea, caseus vlachicus, caș valah. Acesta era atât de prețuit, încât în Ragusa a fost folosit, în paralel cu moneda, ca mijloc de plată. Caravanele de cai ale vlahilor nu cărau numai caseus vlachicus, ci și kașer peinir, altfel spus cașcavalul pe care turcii l-
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea" scriitorului și a literaturii au dezvăluit conotațiile ideologice ale noțiunii. Simțul comicului și întoarcerea la Caragiale spre absurd sunt motivate prin formație intelectuală, structură caracterială și predispoziții ereditare. "Neam de comedian valah", Caragiale a fost înzestrat cu "simțul comicului", cu aptitudinea de a imprima unui gest aleatoriu, unui incident oarecare, unei fizionomii sau intenționalități artistice semnificație comică, printr-o "răsturnare axiologică", în direcția minimalizării, ori a supralicitării valorice a insignifiantului. Asociat cu
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Louvre“. Îți scriu zilnic. Eu Nesuferitule, Eu mă plimb singură prin Paris și tu te ții de dame la București. Bă, să știi că sunt și aici dame made in România; ale dracului, se țin de chestii sofisticate, situând dama valahă Între protagonistele vieții artistice pariziene. M-am văzut cu Vera L. După ce l-a dat gata pe englezul ei, s-a mutat la Paris; stă Într-o chichineață sordidă la o mansardă din Les Halles, chiar În inima Parisului. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ca un fum, ca un puf de păpădie, ca o rază laser. Sau e invers? A orbit Coșcodar? Rămînem În ceață ca femeia, ca Ilie Neacșu, ce semnează-un editorial cam mistic pentru un plutonier. „A pogorît Dumnezeu pe pămînt valah.” Motivul pentru care-a coborît brusc Dumnezeu pe pămînt valah este legea SRI-ului. Iar În Biblie se va mai adăuga un capitol, Viața și activitatea lui Iisus. Se Înțelege așadar că Măgureanu, Ilie și Dumnezeu (cred că asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rază laser. Sau e invers? A orbit Coșcodar? Rămînem În ceață ca femeia, ca Ilie Neacșu, ce semnează-un editorial cam mistic pentru un plutonier. „A pogorît Dumnezeu pe pămînt valah.” Motivul pentru care-a coborît brusc Dumnezeu pe pămînt valah este legea SRI-ului. Iar În Biblie se va mai adăuga un capitol, Viața și activitatea lui Iisus. Se Înțelege așadar că Măgureanu, Ilie și Dumnezeu (cred că asta-i ordinea ierarhică) se găsesc Într-o relație oarecum telefonică. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de-a porni În cursă. Lucru ce i-a fost promis pe loc. După un moment de stupefacție neomenească cine-ar fi crezut că un tren german poate Întîrzia la plecare cu opt minute doar pentru a aștepta un grup valah , am izbucnit În urale latine, ne-am așezat pe locurile noastre și am privit noaptea și Rinul punctat de castelele de pe celălalt mal, minuscule, luminate În oranj. Eram pe tărîmul lui Wagner. Și-am hotărît să mîncăm ceva. Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că după mai puțin de două luni, Cupidon, copilul capricios al dragostei, avea să râdă în hohote privind la pasiunea lor? În mod cert nici unul dintre ei. Era adevărat, Smaranda călărea cu o semeție naturală ce evoca distincția unei prințese valahe. Dar lipsa calmului necesar al mâinilor și zvâcnirea ritmică a picioarelor, oboseau calul mai mult decât cel mai îndelung antrenament. Amănunte deloc neglijabile, pe care Marius încercase să le corecteze cu tot tactul necesar unei firi atât de dificile. Tensiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se întind de o parte și alta a drumului, până la linia orizontului. Miroase a grâne coapte și iarbă verde. Dialogul se încheagă rapid între tinerii ofițeri. Căpitanul vorbește o germană elevată, semn al unei instruiri deosebite. Provenea dintr-o domniță valahă, înrudită cu Doamna Maria, soția voievodului-martir Constantin Brâncoveanu, măritată prin veacul al XVII-lea cu un aristocrat austriac, ai cărui urmași in cursul vremurilor se germanizaseră complet. Luptase în faimosul DAK76 până în 1943 când fusese transferat ca atașat la Deutsches
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
redactate și înaintate curții imperiale în 1791, respectiv 1792. Autorii petițiilor au fost succesorii intelectuali ai episcopului I. Micu, grupați în ceea ce a ajuns să se numească Școala Ardeleană: Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu etc., heralzii națiunii valahe din Transilvania. Fără a fi inovative pe plan argumentativ, Supplex-urile fundamentează și mai solid temele invocate de episcopul I. Micu ca premise ale emancipării "națiunii" nerecunoscute ca atare a valahilor. Împărtășind soarta celorlalte memorii, Supplex-urile au fost respinse iar efectul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de "plebe valahă" în structurile politice ale Transilvaniei. Acest lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992) și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stăpânire pe gândirea politică a cărturarilor ardeleni care i-au urmat episcopului Klein în perioada postiosefină a restituțiilor privilegiale. Acțiunea românească este reluată un an mai târziu, prin adresarea Supplex-ului din 30 martie 1792 purtând semnăturile capilor episcopali ai națiunii valahe, Ioan Bob și Gherasim Adamovici. Reiterând argumentele istorice deja forjate ale priorității, continuității, egalității originale, precum și cele moderne ale numărului majoritar de locuitori, Suplica din 1792 combate în 17 puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice a căror uniune dădeau alcătuirea status quo-ului politic transilvănean, prin convertirea la catolicism a românilor ortodocși. Reforma protestantă, pătrunsă până în adâncul arcului carpatic, a spulberat unitatea de credință catolică ce îi solidariza pe dominatorii politici ai Transilvaniei împotriva plebei valahe alcătuită în covârșitoarea sa majoritate din iobagi ortodocși. În secolul al XVI-lea s-au conturat, astfel, faliile confesionale care acum îi divizau pe hegemoni, maghiarii așezându-se în grosul lor în calvinism, alții în unitarianism, sașii îmbrățișând luteranismul, iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor, dată de dislocarea identitară generată de acțiunea unui agent eterogen (oferta imperială de unire) care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară a națiunii române este sesizabilă și în Suplicile în care națiunea valahă din Transilvania își revendica egalitatea de drepturi cu celelalte trei națiuni politice în contextul restaurărilor demarate după moartea lui Iosif al II-lea. Eșecul acestor demersuri petiționare ale românilor transilvăneni se soldează cu reluarea luptei de emancipare națională prin acțiunile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iobagii refugiați pe latifundiile lor (Roller, 1952, p. 171). În fine, ca exponent al clasei asupritoare, "Mihai apăra interesele clasei boierești, fie aceasta română sau maghiară" (Roller, 1952, p. 178). Factorul etnic nu juca așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin Banat și Transilvania are nevoie de confirmare; cunoscîndu-se vigilența estraordinară a organelor noastre municipale, asemenea scormoniri, dac' ar exista în adevăr, n-ar rămânea necunoscute. Cu toate acestea vestea se acordă pe deplin cu dulcile obicinuințe ale vecinilor noștri valahi. Nu mai e un mister că în școalele române s-a introdus harte cari întind noul regat dincolo de Transilvania, până la Oradea Mare și la Dobrițin. Și, chiar dacă nu s-ar ști aceasta, totuși cunoaștem foarte exact ce fel e atitudinea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]