4,220 matches
-
strategie se bazează pe agregate macroeconomice precum economisirea, balanța de plăți și echilibrul relativ între sectoare economice larg definite: industria și agricultura. Al treilea element a fost credința că principiul liberal al secolului al XX-lea - comerțul liber - nu este valid pentru țările în dezvoltare. Restricțiile guvernamentale asupra comerțului exterior și balanței de plăți sunt necesare pentru a promova dezvoltarea economică. Altfel, țările s-ar confrunta cu deficite cronice de cont curent, diminuarea resurselor de capital necesare investițiilor și, implicit, stagnare
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și de înmatricularea în educația primară din 1960 (PRIM1960). Ipoteza a fost confirmată de analiza de regresie. Găsind un R2 = 0,82, el a estimat urmatorii coeficienți care sunt semnificativi la 5% nivel de încredere: Asumând că acești coeficienți sunt valizi în timp, media anilor de școlarizare pentru oricare an T poate fi generată de ratele de înmatriculare ale anilor anteriori (T - 5 si respectiv T - 15). Nehru / Swanson și Dubey au estimat media anilor de școlarizare direct pe baza ratelor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ipoteze poate fi pusă sub semnul îndoielii. Unii autori au criticat-o sever. Wosmann a exprimat o critică drastică: “Utilizarea sumei neponderată a anilor de școlarizare ca o măsură a stocului de capital uman este lipsită de un fundament teoretic valid”. Există o întreagă literatură care relevă ideea că randamentele educației sunt descrescătoare. Un an de educație suplimentară nu determină creșterea capacității productive a unei persoane cu aceeași mărime, indiferent ce educație a primit deja. Aceasta obiecțiune devine și mai severă
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
relatat nu numai de inscripții străvechi, ci îndeosebi de Vechiul Testament, unde se arată pe larg riposta acestora la un asemenea "tratament" violent. Romanii au combinat metoda de "pacificare", dar și de epurare etnică în teritoriile ocupate, cu recrutările de bărbați valizi în armată, momindu-i cu salarii bune și acordarea de drepturi atrăgătoare după lăsarea la vatră. În timp ce o bună parte dintre cei mai viguroși bărbați ai unei etnii, încorporată în armată era transferată cât mai departe de locul ei de
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
la distanță într-o măsură cît mai mare. În teoriile din naratologia germană din anii '50, această întrebare a primit finalmente un răspuns prin afirmarea ambelor posibilități. A fost conștientizat în sfîrșit faptul că acestea sînt două moduri narative diferite valide aproape în aceeași măsură 56. Totuși, în teoria narativă engleză, această problemă încă pare să fie un motiv de dispută. Booth consacră trei capitole din cartea sa intens apreciată și frecvent reeditată Retorica romanului unui demers în care contrazice diversele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai puternic decît ar fi putut fi exprimat, de pildă, printr-o referire la persoana întîi. Privirea rapidă aruncată asupra schimbării temporale în poezia lirică a arătat că unele dintre observațiile mele legate de literatura în proză par să fie valide dincolo de spațiul genului epic121. 3. O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice Bitzer, spuse Thomas Gradgrind, cum definești dumneata calul ? Patruped. Ierbivor. Patruzeci de dinți, și anume: douăzeci și patru de molari, patru canini și doisprezece incisivi. Primăvara își schimbă părul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
denotă doar perspectiva 137, tentativa sa critică de a dezvolta conceptul de situație narativă în continuare este oarecum unilaterală. El crede că nici opoziția persoana întîi persoana a treia, nici distincția dintre narator și non-narator (reflector) nu reprezintă un criteriu valid pentru clasificarea tipurilor 138. Este astfel de înțeles că Leibfried se întreabă dacă situația narativă personală ar putea fi o simplă variantă a perspectivei la persoana întîi 139. După cum arată diagrama de la sfîrșitul volumului, situația narativă personală este tangențială formelor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dacă devenim mai preciși și descriem modul în care calitățile particulare ale narațiunii se leagă de anumite efecte"199. Ultima clauză, care pare la prima vedere să implice o restricție substanțială a disputei anterioare, abia dacă formulează un truism metodologic valid pentru orice clasificare literară. Booth preferă să sublinieze opoziția "narator dramatizat" "narator nedramatizat"200, prin care înțelege în primul rînd diferența dintre o formă narativă personalizată și una nepersonalizată. Demonstrația sa potrivit căreia distincția dintre o formă narativă personalizată și
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
nu poate fi menținută din motivul foarte însemnat că un narator personalizat apare de asemenea în narațiunea la persoana a treia, și anume naratorul auctorial. Criteriul pe care Hamburger îl aplică tuturor formelor de narațiune la persoana a treia e valid doar pentru variantele impersonale ale situației narative auctoriale și pentru însăși situația narativă personală, cu alte cuvinte, pentru distincția dintre narațiunea personală și cea impersonală, dar nu și pentru distincția persoana întîi/persoana a treia. Într-un articol despre teoria
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ne oferă aceleași informații devine un fel de persoană care își numește mama o tîrfă. Iar în epoca noastră liberală acest lucru devine un element de caracterizare mult mai important decît descendența însăși [...] această creștere este un motiv mult mai valid pentru folosirea unui eu narator 229. Conceptul lui Goldknopf de "creștere confesivă" denotă în primul rînd aspectul narațiunii la persoana întîi pentru care eu am găsit sintagma "narator întrupat": ambele concepte descriu condiționarea existențială a actului narativ la persoana întîi
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
indivizilor; pe de altă parte modernismul sau constructivismul, ce susține că etnicitatea nu este atât un dat obiectiv, cât o construcție cu baze culturale și sociale (Smith, 1999a, Cohen, 1999, Gellner, 1999). Consider că ambele tipuri de explicații oferă argumente valide: identitatea etnică este neîndoielnic prescrisă prin elemente obiective, cum ar fi rasa sau limba. Există de asemenea presiuni exogene, dar care sunt de asemenea de factură deterministă și obligă la asumarea unei anumite identități etnice, și nu a alteia, cum
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
întotdeauna în interiorul sistemului de referință, dar trebuie să aibă grijă să nu fie influențat și să nu îl influențeze; 7. reproductibilitatea adică metoda să poată fi aplicată pe altă unitate socială; 8. verificabilitatea să existe posibilitatea ca datele care sunt valide pentru o populație să fie valide și pe o subpopulație inclusă în aceasta; 9. testabilitatea metoda să poată fi aplicată și în alte coordonate spatio-temporale. Plecând de la cele spuse anterior și de la schema din figura nr. 1.1. putem conchide
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
trebuie să aibă grijă să nu fie influențat și să nu îl influențeze; 7. reproductibilitatea adică metoda să poată fi aplicată pe altă unitate socială; 8. verificabilitatea să existe posibilitatea ca datele care sunt valide pentru o populație să fie valide și pe o subpopulație inclusă în aceasta; 9. testabilitatea metoda să poată fi aplicată și în alte coordonate spatio-temporale. Plecând de la cele spuse anterior și de la schema din figura nr. 1.1. putem conchide că în cercetarea socială, analiza statistică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
efect care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un rezultat negativ, cercetătorul nu trebuie să concluzioneze neapărat că efectul nu are nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe care o reprezintă. Capitolul 2 Problema măsurării în științele sociale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datelor. Fără această informație nu putem determina dacă aplicarea procedurilor standard de analiză a datelor nu va produce concluzii eronate. Doar prin cunoașterea procesului prin care datele au fost generate vom fi capabili de formularea unor inferențe descriptive sau cauzale valide. În cazul unui sondaj de opinie, înregistrarea procesului de generare a datelor presupune cunoașterea metodei de selectare a eșantionului, precum și a modului exact de formulare a întrebărilor ce au fost adresate subiecților."7 Este posibil ca una din cauzele principale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se presupune că măsoară. Validitatea este, nu un test, ci o interpretare de date rezultate dintr-o procedură specifică" (L. J. Cronbach 9). Această distincție este foarte importantă deoarece este foarte posibil ca un instrument de măsurare să fie relativ valid în măsurarea unui fenomen și complet invalid pentru un altul. Validitatea nu este asociată instrumentului însuși ci relației dintre instrumentul de măsurare și scopul utilizării lui. Rata șomajului poate fi un bun indicator al stării economiei, dar cele două nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se corelează performanța de la test cu performanța de la variabila criterială (această corelației fiind numită coeficient de validitate). Testul nu va fi folositor decât dacă are o legătură puternică cu criteriul; similar, cu cât legătura este mai puternică cu atât mai valid este testul pentru criteriul particular. Se poate face distincția între două tipuri de validitate criterială: validitate concurențială care înseamnă compararea între metode sau instrumente care nu prea are aplicabilitate practică deoarece este greu de stabilit care instrument este valid și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai valid este testul pentru criteriul particular. Se poate face distincția între două tipuri de validitate criterială: validitate concurențială care înseamnă compararea între metode sau instrumente care nu prea are aplicabilitate practică deoarece este greu de stabilit care instrument este valid și devine în acest fel referențial; validitate predictivă care se referă la capacitatea instrumentului de a anticipa, în cazul sondajului de opinie politică, comportamentul de vot sau atitudinea față de o anumită problemă. Din punct de vedere practic, "validitatea predictivă se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Dar aceste modele, pe lângă alte probleme, ar trebui să pună în discuție fidelitatea măsurării. Testele folosite pentru selecția personalului în diferite domenii sunt, prin natura lor, corelate cu validitatea predictivă. De exemplu, un test folosit pentru alegerea viitorilor polițiști este valid dacă există o legătură între rezultatele sarcinilor proprii muncii de polițist. Logica și procedurile sunt aceleași pentru ambele tipuri de validitate; singura diferență este existența prezentă sau viitoare a variabilei criteriale. Utilitatea validității criteriale depinde atât de măsurarea criteriului cât
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
lucru și condițiile experimentale, pe de o parte, și analiza variabilelor, pe de altă parte. (D. T. Campbell și J. C. Stanley 18). Un studiu care este lipsit de validitate externă nu poate fi valabil pentru alte situații. Rezultatele sunt valide numai pentru eșantionul testat. Cele mai multe metode de eliminare a invalidității externe se referă la selectarea eșantionului. D. T. Cook și T. D. Campbell (1979) au în vedere trei elemente: * Folosirea eșantioanelor aleatorii permite cercetătorilor să adune informații de la o varietate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsură, vom obține același rezultat" (G. King, R. O. Keohane, S. Verba, 2000). Acceptăm faptul că între validitate și fidelitate există o relație puternică de asimetrie, în sensul în care un instrument poate să fie fidel fără a fi însă valid dar faptul că este valid nu înseamnă că este în mod necesar fidel. Conform T. Rotariu și P. Iluț (1997) există mai multe modalități concrete de măsurare a fidelității : * Măsurarea stabilității în timp a rezultatelor care se realizează pe aceeași
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
G. King, R. O. Keohane, S. Verba, 2000). Acceptăm faptul că între validitate și fidelitate există o relație puternică de asimetrie, în sensul în care un instrument poate să fie fidel fără a fi însă valid dar faptul că este valid nu înseamnă că este în mod necesar fidel. Conform T. Rotariu și P. Iluț (1997) există mai multe modalități concrete de măsurare a fidelității : * Măsurarea stabilității în timp a rezultatelor care se realizează pe aceeași populație, la un anumit interval
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
efect, care se dovedește statistic semnificativ, poate fi totuși atât de redus încât să nu prezinte nici o importanță. Dacă testul de semnificație are un rezultat negativ, cercetătorul nu trebuie să concluzioneze neapărat că efectul nu are nici o importanță. Dacă este valid că generalizarea de la eșantion la populație depinde de mărimea eșantionului și de reprezentativitatea acestuia putem spune că eșantionul are aceleași caracteristici ca și populația din care este extras și pe care o reprezintă. 3.2. Reprezentativitatea eșantionului În cazul unei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
syntax pentru SPLIT FILE După ce dăm această comanda fie din Syntax fie din meniul programului, putem realiza un tabel cu ajutorul comenzii ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS /FREQUENCIES. Dumneavoastră credeți ca se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni? Sexul respondentului Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent masculin Valid Da 339 36,7 36,7 36,7 Nu 585 63,3 63,3 100,0 Total 924 100,0 100,0 feminin Valid Da 292 32,4 32,4 32,4 Nu 611 67
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dăm această comanda fie din Syntax fie din meniul programului, putem realiza un tabel cu ajutorul comenzii ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS /FREQUENCIES. Dumneavoastră credeți ca se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni? Sexul respondentului Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent masculin Valid Da 339 36,7 36,7 36,7 Nu 585 63,3 63,3 100,0 Total 924 100,0 100,0 feminin Valid Da 292 32,4 32,4 32,4 Nu 611 67,6 67,6 100,0
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]