19,763 matches
-
judicioasă, aspecte care ar permite îmbunătățirea vizibilă a nivelului de pregătire artistică a gimnastelor și implicit a nivelului de execuție la toate aparatele de concurs. Așadar, în urma aplicării structurii și conținutului modelului de pregătire artistică s-a evidențiat o creștere valorică la toate probele din cadrul experimentului, în special pentru gimnastele grupei experimentale, astfel: creșterea nivelului pregătirii motrice: forța membrelor inferioare, forță explozivă detentă, viteză de repetiție, forță de susținere, rezistență, echilibru, mobilitate la nivelul tuturor articulațiilor corpului. Acest lucru s a
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
m-au apropiat de tematica tratată în volum - se va vedea cu ușurință din cuprins, din exemple și date. Ceea ce este însă mai puțin vizibil, dar foarte important voi încerca să fac explicit încă dintru început. Este vorba despre orientările valorice care îmi subsumează demersul și despre ipotezele pe care le susțin în înțelegerea dinamicii de dezvoltare a comunităților locale din România anilor 2000. Întrebări fundamentaletc "Întrebări fundamentale" Primăria sau ONG-ul?1tc "Primăria sau ONG‑ul?1" În prezent, primăriile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
roluri pozitive sau negative în proiectarea și/sau implementarea DEVCOM. Orientările care promovează sinergia între diferiți actori (cum este cazul developmentalismului) par să aibă șanse de succes sporite. În dezvoltarea locală există o mare diversitate de constrângeri și de configurații valorice comunitare. Din cauza acestui fapt este indicat, cred, să fie admisă, ca singur judecător, evaluarea din perspectiva beneficiarilor, desfășurată cu mijloace științifice. Altfel, fără testarea efectivă a rezultatelor, preconcepții de genul „societatea civilă este cea corectă”, „administrația publică știe ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
despre „comunitatea oamenilor de afaceri” ori despre „comunitate politică”. Ce au în comun toate aceste forme de grupare a oamenilor pentru a beneficia de apelativul „comunitate”? Singura trăsătură comună pentru o atât de largă varietate de entități sociale este unitatea valorică sau, mai exact, probabilitatea de a avea membri cu orientări valorice similare. Noțiunea de comunitate se aplică în special grupurilor care au sau tind să aibă o cultură specifică. Satul tradițional 1 și familia sunt cazuri exemplare. Sunt grupuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în comun toate aceste forme de grupare a oamenilor pentru a beneficia de apelativul „comunitate”? Singura trăsătură comună pentru o atât de largă varietate de entități sociale este unitatea valorică sau, mai exact, probabilitatea de a avea membri cu orientări valorice similare. Noțiunea de comunitate se aplică în special grupurilor care au sau tind să aibă o cultură specifică. Satul tradițional 1 și familia sunt cazuri exemplare. Sunt grupuri de dimensiuni reduse, cu o interacțiune puternică între membrii lor, pe durate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
planul valorilor, cât și pentru cele care au potențial de a evolua spre o astfel de stare. Similaritățile de status ocupațional, rezidențial, de localizare, de vârstă etc. constituie una dintre categoriile de factori care sporesc probabilitatea de similaritate de orientare valorică între membrii grupului. Interacțiunile intense, în funcție de interese sau alte criterii, sunt, de asemenea, o condiție favorabilă constituirii comunităților. În consecință, pot fi distinse comunități actuale, comunități de status și de interacțiune. O a patra categorie este formată din comunitățile cumulative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de interacțiune. O a patra categorie este formată din comunitățile cumulative (figura 1), în funcție de criterii multiple - valori, status, interacțiune -, „comunitățile mici” despre care vorbește Redfield (1955). În concluzie, „comunitatea” desemnează o grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudinile de status sau opțiunile personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), se cheamă că avem de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vorbește Redfield (1955). În concluzie, „comunitatea” desemnează o grupare umană caracterizată prin probabilitate sporită de unitate valorică a membrilor ei. Sursele orientării comunitare pot fi asociate în principal cu interacțiunea, similitudinile de status sau opțiunile personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), se cheamă că avem de-a face cu comunități de tip „etic”1. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opțiunile personale. Dacă probabilitatea de unitate valorică este dată de similitudinile de status (rezidență, ocupație, vârstă, etnie etc.), se cheamă că avem de-a face cu comunități de tip „etic”1. Comunitățile de tip „emic” sunt cele în care unitatea valorică nu mai este de tip potențial, ciactual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologice etc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
tip potențial, ciactual, și pot fi comunități de credință, de prietenie, ideologice etc. Comunitățile acționale sau pragmatice își au fundamentul în acțiuni sau interacțiuni comune. Comunitățile de unitate multiplă sunt bazate pe similitudini de status, pe interacțiune și pe orientări valorice efective (figura 1). Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitatetc "Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate" Comuniunile 1 sunt forme particulare de comunitate umană cumulativă caracterizate prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
figura 1). Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitatetc "Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate" Comuniunile 1 sunt forme particulare de comunitate umană cumulativă caracterizate prin unitate valorică și identificare afectivă. În funcție de domeniul de manifestare, de valorile care o fundamentează, comuniunea poate fi religioasă, familială etc. Relația esențială în comuniune este cea de identificare afectivă. În relația catehetică, spre exemplu, Augustin susține modelul „comuniunii,fraterne”, adaptarea la ascultători
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și pe integrare morală, cu puternice atașamente afective și cu împărtășirea unui set de valori comune. Desigur, sensul noțiunii de comunitate rămâne încă vag chiar în varianta de definire propusă anterior, prin referire la „grupuri cu probabilitate sporită de unitate valorică”. Ce înseamnă „unitate valorică”, ce dimensiuni poate avea o comunitate, cu ce fel de comunități avem de-a face în cazul DEVCOM? „Unitatea valorică” despre care discut vizează nu numai similaritatea de opțiuni valorice pentru membrii grupului, ci și conștiința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu puternice atașamente afective și cu împărtășirea unui set de valori comune. Desigur, sensul noțiunii de comunitate rămâne încă vag chiar în varianta de definire propusă anterior, prin referire la „grupuri cu probabilitate sporită de unitate valorică”. Ce înseamnă „unitate valorică”, ce dimensiuni poate avea o comunitate, cu ce fel de comunități avem de-a face în cazul DEVCOM? „Unitatea valorică” despre care discut vizează nu numai similaritatea de opțiuni valorice pentru membrii grupului, ci și conștiința similarității și, implicit, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
chiar în varianta de definire propusă anterior, prin referire la „grupuri cu probabilitate sporită de unitate valorică”. Ce înseamnă „unitate valorică”, ce dimensiuni poate avea o comunitate, cu ce fel de comunități avem de-a face în cazul DEVCOM? „Unitatea valorică” despre care discut vizează nu numai similaritatea de opțiuni valorice pentru membrii grupului, ci și conștiința similarității și, implicit, o conștiință identitară, o conștiință de „noi”. În practica DEVCOM sunt avute în vedere în special comunitățile locale de tipul satelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupuri cu probabilitate sporită de unitate valorică”. Ce înseamnă „unitate valorică”, ce dimensiuni poate avea o comunitate, cu ce fel de comunități avem de-a face în cazul DEVCOM? „Unitatea valorică” despre care discut vizează nu numai similaritatea de opțiuni valorice pentru membrii grupului, ci și conștiința similarității și, implicit, o conștiință identitară, o conștiință de „noi”. În practica DEVCOM sunt avute în vedere în special comunitățile locale de tipul satelor, orașelor, cartierelor, vecinătăților etc. În privința dimensiunii pe care o poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
atribute: - similaritatea culturală a membrilor ei; - interacțiune intensă între membrii grupului; - similaritate de status între membrii grupului (ocupație, educație, vârstă, localizare etc.). Cu cât un grup este format în mai mare măsură din persoane care seaseamănă prin status și orientări valorice și interacționează mai mult între ele, cu atât este mai probabil ca ele să se manifeste în mai multe situații prin comportamente de unitate valorică, prin alegeri similare și prin conștiință identitară. Este foarte puțin probabil ca persoane foarte diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grup este format în mai mare măsură din persoane care seaseamănă prin status și orientări valorice și interacționează mai mult între ele, cu atât este mai probabil ca ele să se manifeste în mai multe situații prin comportamente de unitate valorică, prin alegeri similare și prin conștiință identitară. Este foarte puțin probabil ca persoane foarte diferite ca status și credințe și cu slabe interacțiuni între ele să ajungă să formeze o comunitate, să aibă alegeri similare și conștiință identitară. La nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
numai în circumstanțe particulare. Acțiunile DEVCOM sunt menite să ducă la astfel de situații de creare a binelui comun prin participare locală sau comunitară. În fapt, noțiunea de comunitate implicată în sintagma „dezvoltare comunitară” se referă nu numai la unitatea valorică potențială a membrilor grupului, ci și la capacitatea lor potențială de a coopera pentru binele comun: ...În planul reflecției de ordin etic și politic care se concentrează azi asupra problemelor justiției și ale binelui, conceptul de comunitate a redobândit un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
2001, p. 1) În sens larg, DEVCOM se referă la toate categoriile de intervenții sau practici comunitare care au o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor bunuri publice apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de altă parte, organizarea comunitară este și o secvență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
efectele de această natură ale navetismului:preferința angajaților în genere, a navetiștilor în speță, de a achita în bani contravaloarea obligațiilor de muncă pe care le aveau față de comună. Influența navetismului asupra participării comunitare se exercită însă și prin intermediul mecanismelor valorice, asupra cărora vom insista în continuare. Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 1tc "Evaluarea socială a proiectului de acțiune comunitară 1" Decizia de participare la o acțiune comunitară este rezultatul direct al interpretării pe care subiectul o face asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
materiale de participare. Evaluările sociale ale proiectului de acțiune comunitară sunt, la rândul lor, influențate de: - gradul de informare în legătură cu caracteristicile proiectului; - raportul dintre interesele generale - obiectiv al acțiunii comunitare - și interesele particulare ale unora dintre participanți; - particularitățile culturale, orientările valorice ale participanților; - caracterul local/extralocal și noutatea percepută a proiectului. Participarea locuitorilor unei comune la realizarea unor dotări social-culturale cu echipamente tehnico-edilitare este influențată și de situarea în teritoriu pe care diferiții membri ai comunei o au în raport cu obiectivele respective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care le au determină, probabil, comportamentele sociale de alegere ale populației la nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la un tip de sat la altul. Izolarea aduce cu ea optimism. Întreaga dinamică de tip cultural poartă amprenta compoziției sociale a populației și intensității interacțiunii cu orașul. Satele cu un nivel de dezvoltare peste medie și cu o orientare valorică accentuată spre modernitate sunt mult mai active sub aspectul interacțiunii cu orașul. Ponderea celor care merg cel puțin o dată pe săptămână la oraș pentru cumpărături este de aproape trei ori mai mare în satele de imigrare și în cele moderne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sensul fundamentării ei pe „voce morală”, pe comunitate, pe responsabilitate socială, pe consens asupra unui nucleu de valori și toleranță în raport cu diversitatea secundară. Din perspectiva comunitarismului, nu toate asociațiile sunt la fel de bune. Cele mai bune sunt cele care susțin nucleul valoric asupra căruia există consens la nivelul societății de referință. Actorul principal nu mai este nici statul, nici individul, ci comunitatea. Nu o comunitate tradițională, opresivă, ci una în care există un consens puternic pe un nucleu restrâns de valori și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară superioară celei regionale se manifestă și la populația urbană din Banat. Dacă este evidentă existența unor diferențieri regionale ale legăturilor identitare, nu la fel de clară este sursa lor. Pot fi considerate ca fiind manifestarea unor culturi locale, a unor structuri valorice de mare profunzime, constituite prin acumulări istorice? Sau este vorba despre fenomene care numai aparent sunt regionale, dar în fapt provin din alte surse decât cele ale culturilor respective? Tendința frecvent întâlnită în discursul public - jurnalistic, politic sau științific - este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]