2,749 matches
-
bicuspidă sau mitrală, formată din două valvule. Aceste valve împiedică refluxul sângelui din ventricule spre atrii în timpul sistolei ventriculare. Similar, valvulele semilunare de la baza arterei pulmonare și a aortei împiedică refluarea sângelui din artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
artere în ventricule. Pe fața inferioară a valvelor atrio-ventriculare se prind coardele tendinoase ce se continuă cu mușchii papilari, inserați pe fața internă a perețillor ventricular. Rolul lor este de a contribui la curgerea unidirecțională a sângelui prin cord, menținând valvele atrioventriculare închise în timpul sistolei ventriculare. Inelele musculare de la locul de vărsare a venelor mari în atrii, care se contractă în timpul sistolei atriale, împiedică regurgitarea sângelui în venele mari. 3.1. Ciclul cardiac Ciclul cardiac sau revoluția cardiacă durează 0,8
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mare sau diastola generală, după care ciclul începe iar, succesiunea fenomenelor mecanice având loc la intervale de timp egale. Un ciclu cardiac începe cu sistola atrială. Sistola atrială are durata de 0,11 s. Când diastola generală este la sfârșit, valvele atrio-ventriculare sunt deschise și atriile comunică cu ventriculele, care se umplu cu sânge. Deoarece atriile au o capacitate ceva mai mare decât a ventriculelor, aceste se umplerea acestora cu sânge este completă. Presiunile din atrii și din ventricule sunt aproximativ
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
următor). Sistola ventriculară are o primă fază, numită faza izometrică, în care miocardul ventricular este pus în tensiune și se mulează pe conținut. Crește presiunea intraventriculară până la o valoare care o depășește pe cea intraatrială și ca urmare se închid valvele atrioventriculare, fiind blocată comunicarea cu atriile. Contracția miocardului ventricular se intensifică, în consecință crește și presiunea intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intracavitară, maximul fiind atins la sfârșitul fazei izometrice, care are o durată de 0,05 s. Faza izometrică durează până în momentul în care presiunea intraventriculară devine mai mare decât presiunea sângelui din aortă și din vena pulmonară, ceea ce determină deschiderea valvelor semilunare de la baza acestor vase și expulzia sub presiune a sângelui ventricular. Deoarece nu se modifică volumul sângelui conținut în ventricul această fază se mai numește izovolumetrică. Perioada (faza) următoare, numită izotonică, cuprinde evacuarea sângelui din ventriculi în artere. Este
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
cantitate de sânge ce nu a fost eliminat în timpul sistolei ventriculare, numită volum telediastolic. În acest timp crește presiunea intraatrială, unde sângele se acumulează datorită aspirației din venele mari. Când presiunea intraatrială devine mai mare decât cea intraventriculară se deschid valvele atrioventriculare și sângele pătrunde din atrii în ventricule. Acest proces are loc la început rapid - faza de umplere rapidă ce durează 0,11 s, apoi lent - faza de umplere lentă ce durează 0,19 s. Timp de 0,42 s
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a cordului sau pot fi înregistrate, obținându-se o fonocardiogramă. Se disting două zgomote principale și două zgomote secundare. Zgomotele principale: primul zgomot cardiac (zgomotul sistolic) marchează începutul sistolei și este dat de unde sonore care se suprapun, rezultate din închiderea valvelor atrioventriculare, întinderea coardelor tendinoase, contracția miocardului ventricular. Este difuz, cu tonalitate joasă, durează 0,12 s al doilea zgomot cardiac (zgomotul diastolic) marchează începutul diastolei, reprezintă consecința închiderii valvulelor de la baza aortei și de la baza venei pulmonare, este mai precis
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un interval de timp mai scurt numit pauza mică iar de la zgomotul diastolic la zgomotul sistolic se scurge un interval de timp mai lung - pauza mare. Zgomotele secundare (zgomotele trei și patru): al treilea zgomot cardiac este dat de vibrația valvelor atrioventriculare la trecerea sâncelui din atrii în ventricule la începutul diastolei, se percepe între zgomotul diastolic și zgomotul sistolic mai ales la persoane tinere al patrulea zgomot cardiac nu se percepe acustic ci numai fonocardiografic, este un zgomot atrial ce
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
stafidele; gălbenușul crud; germenii de grâu. Alimente contraindicate: laptele pasteurizat; cafeaua și ceaiul tari; amidonul rafinat, în special făina albă; alimentele păstrate în conservă, afumate, conservate și procesate în orice alt fel. Angină pectorală Contracții și crampe dureroase la nivelul valvelor și mușchilor inimii și/sau pericardului, cauzate, în primul rând, de sângele poluat și, uneori, de excesul de presiune din partea gazelor din colon. Suc de morcovi, țelină, pătrunjel și spanac: acest amestec puternic, bogat în potasiu detoxifică și alcalinizează rapid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Ulei din germeni de grâu: conform cercetărilor terapeutului nutriționist dr. Marsh Morrison, o linguriță de ulei de germeni de grâu pe zi oferă inimii aproximativ la fel de mult oxigen ca un cort de oxigen, ameliorând, astfel, spasmele și crampele mușchilor și valvelor inimii. Alte alimente benefice: spanacul crud; germenii de grâu; lecitina; nucile pecan; drojdia activă (dizolvată în apă călduță, consumată pe stomacul gol); semințele de floarea-soarelui; gălbenușul crud. Alimente contraindicate: amidonul și zaharurile rafinate, în special făina albă; laptele pasteurizat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
făina albă; zahărul rafinat, în special băuturile răcoritoare dulci; ouăle gătite; laptele pasteurizat; carnea grasă gătită. Boli de inimă Diferitele forme de boli de inimă sunt, în primul rând, rezultatul impurităților toxice care înfundă vasele sangvine; acestea lipsesc mușchii și valvele inimii de oxigen și exercită un efort excesiv cronic asupra inimii, care trebuie să pompeze mult mai mult decât este normal, pentru a împinge sângele printr-un sistem circulator înfundat - o inimă sănătoasă pompează aproximativ 11 000 de litri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în apă caldă, de două ori pe zi. Struguri: experimente efectuate în Uniunea Sovietică au demonstrat că o „cură cu struguri” (nu se consumă altceva decât struguri negri cruzi timp de 3-7 zile) are efecte tonifiante directe asupra mușchilor și valvelor inimii; de asemenea, purifică și echilibrează fluxul sangvin. Ulei din germeni de grâu: mărește cu mult cantitatea de oxigen transportată spre inimă; funcționează cel mai bine atunci când este consumat împreună cu usturoi crud; o linguriță de ulei din germeni de grâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
o singură respirație diafragmatică. Dr. A. Salmanoff descrie funcțiile respiratorii ale diafragmei după cum urmează: Este cel mai puternic mușchi din corpul nostru; funcționează ca o pompă de forță perfectă, presând ficatul, splina, intestinele și stimulând întreaga circulație abdominală și prin valve. Prin comprimarea vaselor limfatice și sangvine ale abdomenului, diafragma stimulează circulația venoasă dinspre abdomen spre torace. Numărul de mișcări ale diafragmei pe minut este un sfert din cel al mișcărilor inimii. Dar puterea sa hemodinamică este mult mai mare decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ale qi-ului aplicat corect corpului bolnav. Sinusurile frontale Glanda pituitară Gâtul Ochii Urechile Glanda tiroidă Plămânul drept Glandele suprarenale Rinichii Vertebrele spinale Stomacul Ficatul Pancreasul Vezica biliară Splina Plămânul stâng Colonul descendent Gâtul Inima Colonul transversal Colonul ascendent Intestinul subțire Valva ileocecală Apendicele Genunchii Zona lombară Figura 5.1. Punctele terapeutice pentru masarea picioarelor Masajul picioarelor (cunoscut și sub numele de reflexologie) este o ramură specializată a terapiei chineze căreia i s-a acordat o oarecare atenție în Occident în ultimii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ventriculul stâng pompează sânge la o presiune suficientă pentru a învinge rezistența la curgere și pentru a asigura un debit suficient pentru toate țesuturile. Sistemul cardiovascular este un circuit închis, în care sângele circulă unidirecțional (fig. 28), datorită celor patru valve ale inimii: atrioventriculare (stângă (bicuspidă, mitrală) și dreaptă (tricuspidă)) și sigmoide (ale aortei și ale trunchiului arterial pulmonar). Toate vasele sanguine asigură curgerea sângelui, dar diversele tipuri de vase prezintă particularități morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
morfofuncționale (tab. 5). Metabolismul celular necesită un aport permanent de oxigen. Pentru aceasta sângele este oxigenat în plămâni, iar circulația pulmonară (ventricul drept plămâni atriu stâng) este conectată în serie cu cea sistemică (ventricul stâng țesuturi atriu drept) la nivelul valvelor atrioventriculare (fig. 28). Fiecare din cele două circuite circulatorii are propria pompă ventriculară (tab. 4), iar atriile sunt camere de admisie ce se contractă pentru a adăuga un volum suplimentar de sânge la umplerea ventriculară pasivă. Legile fizice care guvernează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule epiteliale ce acoperă aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
aderent suprafața externă a cordului, reprezentând de fapt foița viscerală a pericardului, separată de foița parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
faza de sistolă izovolumică (30 50 ms), în care valvele atrioventriculare și semilunare sunt închise. Această contracție nu este perfect izometrică; axa apex-bază se scurtează, iar circumferința crește. Presiunea intraventriculară o depășește rapid pe cea din artera respectivă, astfel că valvele semilunare se deschid și are loc ejectia sângelui, cu scurtarea fibrelor musculare și la o presiune intraventriculară menținută la valorile mari caracteristice sistolei. Fracția de ejecție este ~2/3 și reprezintă raportul dintre volumul sistolic (expulzat) și cel telesistolic (remanent
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
bătaie). In cursul ejecției se efectuează un lucru mecanic, lucrul sistolic, egal cu produsul dintre volumul sistolic și presiunea medie de ejecție. Debutul relaxării duce la o scădere rapidă a presiunii ventriculare (protodiastolă), sub nivelul celei arteriale, deci la închiderea valvelor semilunare, după o perioadă de ejecție pur inerțială, în care presiunea din ventricul este cvasi-egală cu cea din arteră sau chiar ceva mai mică. Altfel spus, apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
apare acest aspect de diastasis, pe perioada de latență dintre inversarea presiunii efective și momentul propriu-zis al închiderii sigmoidelor. Diastola continuă cu faza izovolumică, până când presiunea intraventriculară devine atât de joasă încât este depășită de cea atrială și se deschid valvele atrioventriculare. Aceasta permite derularea fazei de umplere ventriculară pasivă. In mezodiastolă umplerea este lentă (datorită egalării treptate a presiunii sângelui din atriu cu cea din ventricul, până când curgerea este practic oprită; perioadă de diastazis). In telediastola ventriculară are loc sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
atriale este prevenită de inerție și de îngustarea ostiilor venoase din peretele atrial prin simpla compresiune a acestora în cursul contracției atriale. Ciclul următor debutează cu o nouă sistolă ventriculară, ce va ridica din nou presiunea, cu închiderea imediată a valvelor atrioventriculare. Evident că valvele sunt închise sau deschise în funcție de presiunea ventriculară de o parte și de cea atrială sau arterială de cealaltă parte a valvei respective. Toate cele patru valve ale cordului sunt constituite din valvule (cuspi) inserate pe inele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]