8,098 matches
-
a cerului ș.a. Distribuția verticală a proprietăților atmosferei 2. Compoziția atmosferei În componența atmosferei intră patru grupuri importante de substanțe: 1. Gaze principale: gaze permanente, predominante până la nivelul turbopauzei. Ele sunt reprezentate de azot N2, oxigen O2 și argon Ar, vapori de apă, H2O, chiar dacă proporția lor în atmosferă este foarte neuniformă. 2. Gaze secundare: gaze stabile chimic, prezente însă în proporții mici. Aici sunt incluse bioxidul de carbon CO2, ozonul O3, metanul CH4, protoxidul de azot N2O, hidrogenul, H2, precum și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
uscat. Dintre toate componentele acestuia, numai CO2, O3 și Rd au concentrații variabile în timp și după coordonatele spațiale; dată fiind ponderea lor minoră, compoziția atmosferei în apropierea suprafeței terestre poate fi considerată practic constantă. Atmosfera reală conține însă și vapori de apă în cantități variabile, a căror pondere volumică poate ajunge până la 4% în troposfera regiunilor ecuatoriale (tabelul 2.2). Azotul constituie componenta predominantă a atmosferei. El se caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este infimă în troposferă, însă crește în stratosferă, atingând (0,5-2,0)×1010 m-3 la altitudinea de 20 km și 1012 m-3 la 35 km. 2.2. Componente variabile ale atmosferei 2.2.1 Evaporarea și umezeala aerului Vaporii de apă provin în atmosferă de pe suprafața terestră în timpul procesului de evaporare. În atmosferă, vaporii de apă sunt transportați de curenții de aer regulați, precum și pe calea amestecului turbulent. Sub influența diferitelor procese ce se desfășoară în atmosferă, vaporii de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la altitudinea de 20 km și 1012 m-3 la 35 km. 2.2. Componente variabile ale atmosferei 2.2.1 Evaporarea și umezeala aerului Vaporii de apă provin în atmosferă de pe suprafața terestră în timpul procesului de evaporare. În atmosferă, vaporii de apă sunt transportați de curenții de aer regulați, precum și pe calea amestecului turbulent. Sub influența diferitelor procese ce se desfășoară în atmosferă, vaporii de apă se condensează - formează nori, iar după aceea și precipitați, ce cad pe suprafața terestră
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aerului Vaporii de apă provin în atmosferă de pe suprafața terestră în timpul procesului de evaporare. În atmosferă, vaporii de apă sunt transportați de curenții de aer regulați, precum și pe calea amestecului turbulent. Sub influența diferitelor procese ce se desfășoară în atmosferă, vaporii de apă se condensează - formează nori, iar după aceea și precipitați, ce cad pe suprafața terestră. Datorită proceselor de evaporare și de condensare, în atmosferă are loc un circuit continuu al apei la care participă o mare cantitate de apă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
102,4 cm. Din precipitațiile căzute pe continente, o mare parte se scurge în râuri și mai departe revine din nou în oceane. Circulația apei în atmosferă se desfășoară destul de intens. Calculele aproximative ne arată că în medie masa vaporilor de apă din atmosferă atinge în luna ianuarie aproximativ 13080 km 3 de apă, iar în iulie - aproximativ 14540 km3. 2.2.2. Transformările de fază ale apei în atmosferă Căldura ce se degajă în timpul transformărilor de fază ale apei
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
3 de apă, iar în iulie - aproximativ 14540 km3. 2.2.2. Transformările de fază ale apei în atmosferă Căldura ce se degajă în timpul transformărilor de fază ale apei în atmosferă, exercită o mare influență asupra regimului termic al atmosferei. Vaporii de apă provin în atmosferă în urma evaporării apei de pe suprafața terestră (a uscatului și a mării). Pentru evaporarea 1 g de apă se consumă aproximativ 600 calorii mici. Datorită schimbului turbulent și convecției, vaporilor de apă se propagă în straturile
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
influență asupra regimului termic al atmosferei. Vaporii de apă provin în atmosferă în urma evaporării apei de pe suprafața terestră (a uscatului și a mării). Pentru evaporarea 1 g de apă se consumă aproximativ 600 calorii mici. Datorită schimbului turbulent și convecției, vaporilor de apă se propagă în straturile superioare. După ce ating starea de saturație din cauza răcirii mai departe sau a fluxului altor vapori de apă se produce condensarea sau sublimarea acestora, proces ce dă naștere la formarea norilor sau a cețurilor. În timpul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
a mării). Pentru evaporarea 1 g de apă se consumă aproximativ 600 calorii mici. Datorită schimbului turbulent și convecției, vaporilor de apă se propagă în straturile superioare. După ce ating starea de saturație din cauza răcirii mai departe sau a fluxului altor vapori de apă se produce condensarea sau sublimarea acestora, proces ce dă naștere la formarea norilor sau a cețurilor. În timpul condensării și a sublimării are loc degajarea căldurii, iar cantitatea de căldură ce se degajă la condensarea cantității de m grame
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
apă se produce condensarea sau sublimarea acestora, proces ce dă naștere la formarea norilor sau a cețurilor. În timpul condensării și a sublimării are loc degajarea căldurii, iar cantitatea de căldură ce se degajă la condensarea cantității de m grame de vapori de apă, este egală cu Lm (L fiind căldura specifică de formare a vaporilor). Paralel cu condensarea, în atmosferă are loc și înghețarea picăturilor de apă, în timpul căreia se degajă de asemenea căldură (aproximativ 80 cal. La înghețarea 1 g
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sau a cețurilor. În timpul condensării și a sublimării are loc degajarea căldurii, iar cantitatea de căldură ce se degajă la condensarea cantității de m grame de vapori de apă, este egală cu Lm (L fiind căldura specifică de formare a vaporilor). Paralel cu condensarea, în atmosferă are loc și înghețarea picăturilor de apă, în timpul căreia se degajă de asemenea căldură (aproximativ 80 cal. La înghețarea 1 g de apă). Astfel, ca rezultat al evaporării apei de pe suprafața terestră și a condensării
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Paralel cu condensarea, în atmosferă are loc și înghețarea picăturilor de apă, în timpul căreia se degajă de asemenea căldură (aproximativ 80 cal. La înghețarea 1 g de apă). Astfel, ca rezultat al evaporării apei de pe suprafața terestră și a condensării vaporilor în atmosferă, suprafața terestră pierde căldura, iar atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
înghețarea 1 g de apă). Astfel, ca rezultat al evaporării apei de pe suprafața terestră și a condensării vaporilor în atmosferă, suprafața terestră pierde căldura, iar atmosfera o primește. Cercetările ne arată că în cazul amestecului vertical și de condensare a vaporilor de apă, în troposferă se stabilesc gradienții apropiați de gradientul adiabatic umed. Mărimea gradientului variază în linii mari în funcție de temperatură și presiune. În straturile troposferei inferioare mărimea gradientului ' a variază în limite mari în funcție de temperatură și de presiune. În
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ce se observă în atmosferă. Elaborarea teoriei calitative asupra repartiției temperaturii pe înălțimi în general, și mai ales pentru condițiile meteorologice concrete, prezintă dificultăți care până în prezent încă nu au putut fi învinse. 2.2.3.Ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă Deoarece aerul se află de regulă în mișcare, ce se compune din transportul stabil cu o viteză medie C și din pulsațiile turbulente, rezultă că în atmosferă are loc transportul continuu și redistribuirea vaporilor de apă. Vom deduce
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă Deoarece aerul se află de regulă în mișcare, ce se compune din transportul stabil cu o viteză medie C și din pulsațiile turbulente, rezultă că în atmosferă are loc transportul continuu și redistribuirea vaporilor de apă. Vom deduce ecuația de transport a vaporilor de apă într-o atmosferă turbulentă. Vom examina mișcarea unei particule separate de aer. Odată cu particula se face și transportul vaporilor de apă. Deoarece masa particulei în cursul transportului nu se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
se află de regulă în mișcare, ce se compune din transportul stabil cu o viteză medie C și din pulsațiile turbulente, rezultă că în atmosferă are loc transportul continuu și redistribuirea vaporilor de apă. Vom deduce ecuația de transport a vaporilor de apă într-o atmosferă turbulentă. Vom examina mișcarea unei particule separate de aer. Odată cu particula se face și transportul vaporilor de apă. Deoarece masa particulei în cursul transportului nu se modifică, rezultă că umezeala relativă a aerului, care reprezintă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
rezultă că în atmosferă are loc transportul continuu și redistribuirea vaporilor de apă. Vom deduce ecuația de transport a vaporilor de apă într-o atmosferă turbulentă. Vom examina mișcarea unei particule separate de aer. Odată cu particula se face și transportul vaporilor de apă. Deoarece masa particulei în cursul transportului nu se modifică, rezultă că umezeala relativă a aerului, care reprezintă raportul dintre masa vaporilor de apă și masa apei își menține valoarea constată (rămâne conservativă), dacă bineînțeles, odată cu aceasta nu se
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
o atmosferă turbulentă. Vom examina mișcarea unei particule separate de aer. Odată cu particula se face și transportul vaporilor de apă. Deoarece masa particulei în cursul transportului nu se modifică, rezultă că umezeala relativă a aerului, care reprezintă raportul dintre masa vaporilor de apă și masa apei își menține valoarea constată (rămâne conservativă), dacă bineînțeles, odată cu aceasta nu se produce evaporarea picăturilor sau condensarea vaporilor de apă. Toate celelalte caracteristici higrometrice (umezeala absolută și relativă, tensiunea etc.) nu rămân constante, din cauza modificării
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în cursul transportului nu se modifică, rezultă că umezeala relativă a aerului, care reprezintă raportul dintre masa vaporilor de apă și masa apei își menține valoarea constată (rămâne conservativă), dacă bineînțeles, odată cu aceasta nu se produce evaporarea picăturilor sau condensarea vaporilor de apă. Toate celelalte caracteristici higrometrice (umezeala absolută și relativă, tensiunea etc.) nu rămân constante, din cauza modificării presiunii și a volumului particulei de aer. Astfel, dacă particula de aer urcă, atunci volumul ei crește, iar umezeala absolută (masa vaporilor de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
condensarea vaporilor de apă. Toate celelalte caracteristici higrometrice (umezeala absolută și relativă, tensiunea etc.) nu rămân constante, din cauza modificării presiunii și a volumului particulei de aer. Astfel, dacă particula de aer urcă, atunci volumul ei crește, iar umezeala absolută (masa vaporilor de apă din 1 m3 de aer) scade. Din această cauză fluxul vaporilor de apă din atmosferă (Q) este proporțional cu gradientul umezelii specifice: este coeficientul de difuziune al vaporilor de apă, care are aceleași dimensiuni ca și coeficientul de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
etc.) nu rămân constante, din cauza modificării presiunii și a volumului particulei de aer. Astfel, dacă particula de aer urcă, atunci volumul ei crește, iar umezeala absolută (masa vaporilor de apă din 1 m3 de aer) scade. Din această cauză fluxul vaporilor de apă din atmosferă (Q) este proporțional cu gradientul umezelii specifice: este coeficientul de difuziune al vaporilor de apă, care are aceleași dimensiuni ca și coeficientul de turbulență K: [D] = [K] = cm2/sec. În lucrările teoretice se consideră că, coeficientul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
aer urcă, atunci volumul ei crește, iar umezeala absolută (masa vaporilor de apă din 1 m3 de aer) scade. Din această cauză fluxul vaporilor de apă din atmosferă (Q) este proporțional cu gradientul umezelii specifice: este coeficientul de difuziune al vaporilor de apă, care are aceleași dimensiuni ca și coeficientul de turbulență K: [D] = [K] = cm2/sec. În lucrările teoretice se consideră că, coeficientul de difuziune turbulentă a vaporilor de apă este aproximativ egal cu coeficientul de turbulență (K), deși o
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Q) este proporțional cu gradientul umezelii specifice: este coeficientul de difuziune al vaporilor de apă, care are aceleași dimensiuni ca și coeficientul de turbulență K: [D] = [K] = cm2/sec. În lucrările teoretice se consideră că, coeficientul de difuziune turbulentă a vaporilor de apă este aproximativ egal cu coeficientul de turbulență (K), deși o oarecare deosebire între ele, evident că există. Relativ la deducerea ecuației pentru difuzia turbulentă a vaporilor de apă Separăm în atmosferă un volum oarecare de aer (fig.2.3
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cm2/sec. În lucrările teoretice se consideră că, coeficientul de difuziune turbulentă a vaporilor de apă este aproximativ egal cu coeficientul de turbulență (K), deși o oarecare deosebire între ele, evident că există. Relativ la deducerea ecuației pentru difuzia turbulentă a vaporilor de apă Separăm în atmosferă un volum oarecare de aer (fig.2.3) în formă de paralelipiped având laturile dx, dy, și dz. Vom examina fluxul vaporilor de apă pe verticală. Să presupunem că la nivelul bazei volumului de aer
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
deosebire între ele, evident că există. Relativ la deducerea ecuației pentru difuzia turbulentă a vaporilor de apă Separăm în atmosferă un volum oarecare de aer (fig.2.3) în formă de paralelipiped având laturile dx, dy, și dz. Vom examina fluxul vaporilor de apă pe verticală. Să presupunem că la nivelul bazei volumului de aer separat, fluxul vaporilor de apă este egal cu Q iar la nivelul suprafeței superioare a paralelipipedului - Q + dQ. În acest caz, într-o unitate de timp în interiorul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]