2,022 matches
-
a aussi d'autres approches, plus récentes, qui voient dans la poétique " la théorie de la poésie, c'est-à-dire d'un genre littéraire qui est sans doute le plus littéraire donc le plus rhétorique de tous "342. De même, Aron Kibédi Varga, partant de la notion d'" étrangeté ", terme mis en relief par l'école formaliste russe, propose la création d'une " poétique dialectique ", c'est-à-dire " une poétique en mouvement, qui se fonde sur leș notions dialectiques du rythme et de l'étrangeté
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
date de l'époque des formalistes russes est celle entre " métaphore-poésie " et " métonymie-prose "478. La différence entre le discours de la poésie et celui de la prose est conçue dans un premier temps comme une différence de fonction. En plus, Aron Kibédi Varga soutient qu'il y a aussi un écart qualitatif entre poésie et prose tandis que, en tânt que réalisation linguistique, la différence n'est que de degré.479 Cette opposition poésie-prose devient plus évidente, selon Dominique Combe, si l'on
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui soulignons. Nous traitons dans ce chapitre le problème du discours poétique vu comme écart. 342 Groupe μ, Rhétorique de la poésie : lecture linéaire, lecture tabulaire, Éditions du Seuil, Paris, 1990, p. 17-18. C'est nous qui soulignons. 343 Aron Kibédi Varga, Leș constantes du poème : analyse du langage poétique, Éditions A. & J. Picard, Paris, 1977, p. 41. 344 Ibid. 345 V. Anne Nicolas, " Român Jakobson et la critique formelle ", în Langue française, no. 3, 1969, p. 100, consulté le 4 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prose, au contraire, se meut essentiellement dans des rapports de contiguïté. De sorte que la métaphore pour la poésie et la métonymie pour la prose constituent la ligne de moindre résistance. " C'est nous qui soulignons. 479 V. Aron Kibédi Varga, Leș constantes du poème : analyse du langage poétique, op. cît. La prose et la poésie șont souvent caractérisées par opposition. V. Germană Silingardi, " Le poème et la langue. Poésie et prose ", în Textyles, revue des lettres belges de langue française
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Toute personne qui lit des poèmes en traduction seră d'accord, à mon sens, que le point où la plupart des traducteurs échouent est la reproduction de la charge émotionnelle. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 591 V. Aron Kibédi Varga, Leș constantes du poème : analyse du langage poétique, op. cît., p. 4-5. 592 V. Jacques Bouchard, " Le son, le sens et le silence en traduction poétique ou comment recréer Embiricos ", în Liberté, vol. 35, no. 1, (205) 1993, p. 149
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne disent pas, mais ce qu'ils font ", în op. cît., p. 515 : " Îl s'agit de reconnaître que ce qui définit spécifiquement chaque fois la chose littéraire, c'est le récitatif. " C'est nous qui soulignons. 681 Aron Kibédi Varga, Leș constantes du poème : analyse du langage poétique, op. cît., p. 18. 682 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît., p. 97 : Le rythme met en question la régie du signe, le primat du sens. [...] Îl s'agit de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unor „popasuri durute”. Poetul rămâne același artizan al versului, fie că poemul se alcătuiește ca reflecție esopică, fie că ia forma comentariului, descrierii în gust parnasian sau a interogației și parabolei. B. a publicat și două romane istorice, Romanul Caterinei Varga (1960) și Când era Horia împărat (1962), evocând eroi din istoria românilor ardeleni. Paginile memorialistice, răspândite în presă, în ultimele două decenii, adunate, apoi, în volumul Între Capșa și Corso (1998), sunt o adevărată mină de informații prețioase despre personalitățile
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
a prefațat traduceri din Korda Istvan și din povestirile antice chineze. SCRIERI: Cabane albe, București, 1936; Brume, Sighișoara, 1940; Turnuri, București, 1945; Minerii din satul lui Crișan, București, 1949; Tulnice în munți, București, 1950; Cerbul roșu, București, 1956; Romanul Caterinei Varga, București, 1960; Când era Horia împărat, București, 1962; Arcul aurorii, București, 1962; Ceas de umbră, București, 1966; Pământ al Patriei, București, 1970; Cupa de aur, pref. Traian Stoica, București, 1970; Corabia de fum, București, 1971; Auster, București, 1973; Grăunțele timpului
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Și, dacă cerul soarta * o constelă * Asupr-unui popor, nu-l turburăm. D[ECEBAL] Știi tu ce sânt acei pe care-i aperi, Acei romani?... Ei sânt tiranii lumei... Da! Ca amici vă leagă-ntîi de ei Spre a vă bate-apoi cu vergi de fier... O, Iaromir,... ai fost vodată-n Roma? Văzut-ai tu gladiatorii, oameni... Oameni ca ei, ca noi... ba chiar de-ai noștri Că vezi apoi acel popor disculț, Nepăsător și schimbăcios și rud, Ce să adună de privesc râzând
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Să îmblu peste capete de nații? De-or întreba: Ce vrea Împăratul? Să-și spuie surîzînd: Singur nu știe. Indiferent ce crede-această lume... Ea să trăiască trebui, căci o vrea, Și ca să nu se mânce unul pe-altul Trebuie vargă - și aceea-s eu. Las-să murmure, las-să plângă - lasă Să râdă chiar... numai să stea în pace. De n-o voiește, o voi învăța. Aceasta-i misia-mi pe-acest pământ, O alta n-am. În astă oră ce-ai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nalte față cu artea dramatică, căci realiză lucruri până acuma necunoscute și dovedește reprezentabilitatea lucrurilor pe cari fiecine și le visa numai ca idealuri abstracte. De aceea pretențiunile cele. mari făcute artei românești și tuturor celor românești în genere, căci varga măsurătoarei am luat-o de la străini, înfundîndu-ne în perfecțiunile literaturelor lor cu disprețul și uitarea totală a tuturor productelor române cari naturalmente trebuie să fie inferioare celor străine. Societatea noastră semidoctă ocupă o sferă falsă față cu sfera în cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunt aproape totul e rău, totul trebuie reformat. Atunci în istoria monotonă a unei mizerii permanente, în contra cărei nu există alte remedii reale decât munca și cultura, intervine epizodul vesel al bunelor intențiuni, al propunerilor de reformă radicală, cari, ca varga magică a vrăjitorilor, să preschimbe ca din senin pustietatea în grădină, colibele în palate și un popor sărac într-o turmă de regi. Aceste planuri de reforme ne dau în adevăr ocazia de-a făgădui, de-a deschide pentru câteva
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pocula și e vorba să s-arunce praf în ochii lumii, lasă cu bucurie s' alunece vorbe nesocotite și provocări ridicule; dar când s-a risipit și fumul gloriei și fumul vinului, când guvernul se regăsește față-n față cu varga ridicată a legațiunii imperiale, atunci, se 'nțelege, prin comunicate umilisime și impuse, caută a retracta pe cât poate, c-un aer servil și nedumerit, declamațiunile cari i-a scăpat la chef de șampanie. Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
alt martor al luptelor lui Rim, Maria văzu doar o umbră care se agită și apoi corpurile însîngerate ale călugărilor căzând descăpățânate. ― Aaah, strigă Maria, făcîndu-l pe Rim să tresară. ― S-a întîmplat ceva? Te-am lovit? Femeia tremura ca varga, gâfâia și abia dacă mai reușea să rostească vorbele corect: ― Trebuie să mergem la Abate! Prea Fericitul Radoslav trebuie să afle de asta. Imediat! Altfel suntem pierduți. Dacă ne găsesc ceilalți... ― Suntem în perfectă siguranță. ― Așa crezi? Maria sări în
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ionel; Păsat Dan; Pieptea Cornel; Plăiașu Gabriel; Pocora Cristina-Ancuța; Pop Virgil; Popa Octavian-Marius; Rebenciuc Neculai; Săftoiu Ana Adriana; Săpunaru Nini; Stroe Ionuț-Marian; Tabugan Ion; Taloș Gheorghe-Mirel; Timiș Ioan; Tușa Adriana Dana; Țaga Claudiu; Țintean Ioan; Țîmpău Radu Bogdan; Țurcanu Florin; Varga Lucia-Ana; Voicu Mihai Alexandru. Senat 28 mandate Hașotti Puiu (lider grup); Frâncu Emilian-Valentin; Oprea Mario-Ovidiu (vicelideri); Pașca Liviu-Titus (secretar); Măgureanu Cezar-Mircea; Cibu Constantin-Sever; Popa Cornel; David Cristian; Țopescu Cristian-George; Rușanu Dan-Radu; Berca Gabriel; Antonescu George Crin Laurențiu; Ghișe Ioan; Cîmpanu
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
558-564). Oxford: Elsevier Science Ltd. Tversky, A., & Kahneman, D. (1993). Belief in the law of small numbers. În G. Keren & C. Lewis (eds.). A handbook for data analysis in the behavioral sciences: methodological issues. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Varga K. (1986). Az emberi és szervezeti erőforrás fejlesztése. Budapest: Akadémiai Kiadó . Vaschi, M. (2001). Filtrele speciale și ochelarii de protecție fac viața mai ușoară utilizatorilor de computer. Capital. 12(11), p.23. Visser, P.S., Krosnick, J.A., & Lavrakas, P.J. (2000
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
despre oameni care, sub influența lui, au realizat cunoscutele suferințe fizice ale lui Iisus pe cruce: cicatrice sângerânde În palme; răni pe frunte, asemănătoare celor produse de o coroană de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice puternice etc. pentru că el nu reacționează. Explicația este pusă, de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau arta traducerii, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, pref. trad., Cluj- Napoca, 1976; San Antonio, Cu muzika înainte marș!, Cluj-Napoca, 1995; Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal
IONESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
deznaționalizării și de a nu-și pierde omenia. Piesele scrise de H. sunt moralizatoare în exces, chiar dacă, pe alocuri, ca în drama Aur!... (1903), sunt creionate cu oarece îndemânare personaje ambigue. Alte drame au rămas în paginile unor reviste: Caterina Varga (1914), Adevărul (1914). Literatura pentru copii nu depășește pragul intențiilor educative. SCRIERI: Aur!..., București-Sibiu, 1893; Spre fericire, București, 1897; Frumos!, București, 1905; Martirii, București, 1908; ed. pref. Ion Gorun, București, 1928; Departe de lume, cu o copertă de Șirato, București
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
Ranetti, Const. Rîuleț. Proza este reprezentată de Constanța Hodoș (cu un fragment din romanul Martirii), Tudor Pamfile (cu nuvela Singur), Laura Vampa, Zoe Verzea. Tot Constanța Hodoș semnează piesa într-un act Mântuirea și actul al cincilea din drama Ecaterina Varga, iar V.C. Cosmovici dă piesa istorică în cinci acte Miron Costin. Ultimul număr din 1907 conține articolul Literatura și răscoalele de Petre Locusteanu, iar primul din 1914 include articolul-program Reînviere de Constanța Hodoș. Critica și istoria literară sunt mai slab
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
scrieri cu caracter memorialistic sau numai evocator, care pun în lumină figuri din spațiul istoric ori cultural-literar românesc. SCRIERI: Mișcarea sămănătoristă, pref. Nicolae Iorga, București, 1933; Organizarea națiunii, f.l., 1940; Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma și Vasile Dinu), București, 1964; Fantastica aventură, București, 1969; Drumurile lui Ion Neculce, București, 1984; Convorbiri cu Dimitrie Cuclin (în colaborare cu Ella Istratty), București, 1985; Eșafodul din Bosfor, București, 1995; Amintiri din lumea cealaltă, București, 1996
SMANTANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
narațiune de epocă, cu activiști și oameni ai muncii care „construiesc socialismul”, și o complicată intrigă de secol XVII. Deși legătura dintre cele două planuri este destul de neclară, cartea interesează mai ales prin figura (și confesiunea) tragicomică a lui Marius Varga, un miles gloriosus care face o schiță veridică și colorată a vremurilor. În Dialoguri despre teatru (1980) se află o suită de interviuri cu dramaturgi și critici de teatru contemporani - D. R. Popescu, Teodor Mazilu, Dumitru Solomon, Ion Băieșu, Valentin
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
, Viorel (14.IV.1950, Prodănești, j. Sălaj), poet. Este fiul Vioricăi și al lui Ilie Varga, ajutor mecanic la CFR. Urmează primele opt clase în satul natal, apoi liceul la Jibou, absolvindu-l în 1969. Se înscrie în 1971 la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, dar în 1973 se transferă
VARGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290429_a_291758]
-
Scriitorilor din Cluj-Napoca. Traduceri: Victor Eftimiu, Kínai gyermekek [Copiii din China], București, 1959, Prométheusz [Prometeu], București, 1971, 121 szonett [121 sonete], București, 1977; Vasile Alecsandri, Színmüvek [Teatru], București, 1961 (în colaborare cu Köllő Károly și Sz. Nagy Géza); Vlaicu Bârna, Varga Katalin regénye [Romanul Ecaterinei Varga], București, 1963; Marcel Breslașu, Mese a szóról [O nouă poveste a vorbei], București, 1963; Nina Cassian, Tarka album [Curcubeul], București, 1963 (în colaborare cu Jancsik Pál); George Coșbuc, Költemények [Poezii], București, 1964 (în colaborare); Mihai
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
Eftimiu, Kínai gyermekek [Copiii din China], București, 1959, Prométheusz [Prometeu], București, 1971, 121 szonett [121 sonete], București, 1977; Vasile Alecsandri, Színmüvek [Teatru], București, 1961 (în colaborare cu Köllő Károly și Sz. Nagy Géza); Vlaicu Bârna, Varga Katalin regénye [Romanul Ecaterinei Varga], București, 1963; Marcel Breslașu, Mese a szóról [O nouă poveste a vorbei], București, 1963; Nina Cassian, Tarka album [Curcubeul], București, 1963 (în colaborare cu Jancsik Pál); George Coșbuc, Költemények [Poezii], București, 1964 (în colaborare); Mihai Eminescu, Költemények [Poezii], București, 1966
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]