1,522 matches
-
de voyeurism și morbideță estetizantă. În Scrisori către Monalisa, totul e limpede: tema spațiului închis, universul concentraționar, lume în care de la sublim la sordid nu este nici măcar un pas. Mizerie și tensionare, spațiu populat pestriț, cu destine și temperamente din varii geografii etnoreligioase. Tema emigrantului-captiv (aici, tocmai într-un hotel numit Arkadia) este - ca și pattern-ul din Azilul de noapte - o șansă generoasă pentru însumarea de psihologii contrastante și contexte cu pitoresc viguros. În jurul lui Matei, anxiosul și, oarecum, amnezicul
BELIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
dezamăgitoare în După melci, concordantă cu spiritul cărții în Joc secund) și comunicând prin ordinea ciclurilor și a poemelor un anumit mesaj. În al doilea caz, rămân în afara discuției numeroasele poeme pe care autorul nu le-a mai publicat, din varii motive (cel mai important: că nu-l exprimă întru totul), în volum. Pe de altă parte, o poezie atât de dificilă nu poate fi înțeleasă deplin (în măsura în care acest lucru e posibil) dacă este „cercetată” numai în punctul ei cel mai
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
-lea, când Academia Română a luat decizia să tipărească integral scrierile principelui, se impune ca moment cardinal în cultura română, primul moment de importanță majoră, când spiritul românesc a radiat asupra altor culturi. Geniu pozitiv, C. a fost un întemeietor în varii domenii de manifestare a spiritului, în teologie, istorie și geografie, etnografie, imagologie, sociologie, filosofie, retorică, pedagogie și, nu în ultimul rând, în literatura de ficțiune alegorică și satirică. Voievod luminat, ambițios și blazat, om de lume și ascet de bibliotecă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
transformarea activităților economice din „labour-intensive” în „capital-intensive”. Creșterea producției agricole, prin acțiunea pieței libere și a investițiilor în educație, sănătate și infrastructură, ar putea să procure capitalul necesar industrializării și puterea de cumpărare necesară pentru extinderea pieței bunurilor industriale. Din varii motive, dualismul economic a servit, în cea mai mare parte, doar ca „accelerator” al teoriei dependenței. Neomarxismul și teoria dependenței Teoria marxistă a inspirat nu doar gândirea economică din țările socialiste, ci într-o mare măsură „școala de gândire economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
mai bine spus, în afara alegațiilor politice (mai cu seamă ale neo-marxiștilor și structuraliștilor), nici o abordare economică a dezvoltării nu și-a propus altceva. La începutul anilor ’70, și-a făcut apariția o alternativă la paradigma economică a dezvoltării. Studii din varii domenii ale științelor sociale, tehnice și biologice (precum cele elaborate de Clubul de la Roma, World Watch Institute etc.), discursuri politice ale unor personalități din țările occidentale, rapoarte ale unor organizații oficiale și neguvernamentale occidentale și dezbateri ale unor grupuri „plictisite
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Fă să știe și-o amică. Tu pari că cugeți, însă pari ferice. [ELEONORA] O da, princesă, cu plăcere văd Cum suntem rustic noi împodobite: Părem mult fericite păstorițe, C-a fericiților ni-i ocuparea, Făcem cununi. Aceasta cu flori varii S-îmflă din ce în ce sub mâna mea, Iar tu, cu simț mai nalt, suflet mai mare, Ales-ai laurul delicat și zvelt. [PRINCESA] Ramurii care-i împleteam pe gânduri Ele-au găsit un cap de ele demn Grată le-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
avuții dăm totuși de trei trepte de dezvoltare a artistului reprezintator, trepte ce par puse prin necesitate de idee însusi, cari ne rămâne de-a le pricepe ca legea secretă care se repetă necontenit, fie cât [de] divers, cât de variu modul aparinței ei. 1. STADIUL SIMȚIREI NEMIJLOCITE Tema artistului dramatic e reprezintarea omului, o reprezintare însă în care se pătrund (confundă) reciproc adevărul vieței reale cu importanța (semnificativitatea) idealului. Terenul pe care crește o asemenea operă e intuițiunea artistică. Pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în cari el predă Eul său potențat (gesteigert) și entuziasmat, atunci (e) stăm și mai rău în privința desfășurărei unui întreg și a reprezintărei caracterului. Simțământul îl concentră pe reprezintator în momente; el nu are puterea de-a emite din centru variile forme și manifestațiuni de viață în care se discompune acest simțământ {EminescuOpXIV 261} și prin care el abia e un întreg ce (se ține) coerează între sine. Pe acest stadiu întîi a simțirei lirice lucrul va rămânea, bun numai întru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
formează pe poet după propria sa natură artistică, fără de-a-i diminua întru ceva ținoarea sa substanțială, natură care, fie cât de obiectivă, va reda totuși întregul într-o formă proprie numai ei. Artiștii reprezintatori mari privesc asupra celor mai varii farmece a unei naturi frumoase din diferite punte de înălțime; numai modul cu care i se (oglindează) reflectă fantaziei lor munte și vale, râu și codru într-un întreg, acela diferă. Naturile poetice de artist trimit astfel și aicea razele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unei naturi frumoase din diferite punte de înălțime; numai modul cu care i se (oglindează) reflectă fantaziei lor munte și vale, râu și codru într-un întreg, acela diferă. Naturile poetice de artist trimit astfel și aicea razele cele mai varii, cari însă toate se adună și se condensă într-un soare universal de poezie. Decizamente însă avem de-a distinge maniera de această originalitate adevărată, pe care noi o bazăm pe modul cel propriu în care obiectivitatea caracterului poetic prinde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de obiectivitate. De-aceea ea se și târâie ca o particularitate (Besonderheit) a artistului prin toate reprezintațiunile sale și e oarecum punctul cel vârtos care n-a putut fi înmuiat și făcut fluid de cătră viața organică. Cât de varie e espresiunea manierei, și în faptă e nemărginită, totuși ființa ei rămâne felul de reprezintare individual, care nu s-a topit în concepțiunea și reprezintarea caracterului, prin urmare n-a fost cucerit de ea. În manieră așadar totdeuna personalitatea se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tocmai așa e împregiurarea cu artea noastră și în fond cu orce materie spiritual-concretă. De căpetenie lucru e acela de-a avea o conștiință asupra acestei deosebiri. Daca în partea noastra întîia vom dezvolta încîtva declamațiunei în formele lui cele varii n-o vom putea face aceasta intuitiv și fructifer decât damental a unor speții de drame și caractere principiul tempoului. Tot o așa relațiune are și gestul (Gebarde) ce zugrăvește, a cărui lege nu se poate înțelege daca nu anticipăm
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
articulat pe care și l-a format o limbă din necesitate internă pentru esprimarea cugetului. n noțiune: Ce-i pronunția? Ceea ce a fost creat de puterea individuală a spiritului națiunei ca element observabil al graiului, sunetul articulat în rămuririle lui varii, trebuie să se facă auzit într-un mod care să ne lase a înțelege că avem a face cu lucrarea colectivităței spirituale a națiunei, nu cu forma individuală a aceleeași lucrări a unei provincii. Tezaurele spiritului națiunii, în care ea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deosebite, despărțite de celelalte state germane și de sine stătătoare, comunitate care-și are rădăcinile într-o populață germană deosebită. Astfel el e împărțit în două lumi. Pe de o parte ca spirit cult, ca artist, ca învățat e asupra variilor spirite populare ale națiunei sale și se simte german, vorbește ca german la germani, dar pe de altă parte, în relațiunile sale politice, el e iarăși legat de-un deosebit stat german, a cărui fluviu de viață îl încungiură și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în curând reacțiunea cea mai salutarie în public, care va trebui încetul cu-ncetul să-și câștige prin astă învățătură progresîndă, pe nesimțite, un auz mai gingaș și mai fin pentru frumusețea elementelor limbei sale. Dialectul se manifestă sub forme varii. El sau se-ntemeiază parte pe întoarcerea și pe schimbarea naturei unor sunete de-aceeași origine (p și b, d și t), parte pe amestecul unor sunete străine (d. e. sunetele suave), parte iar contonurile (Nebentone) cari acompaniază fiece dialect, care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care cade înaintea a orce dezvoltare limbistică, (precizarea, destinarea) otărîrea sigură a interjecțiunei lui e coprinsă în sunet însuși, ci se produce numai prin afectul celui ce vorbește. Litera a ca interjecțiune poate de-aceea să reprezinte espresiunea cea mai varie a simțirei individuale. În sine e sunetul cu desăvârșire nehotărât, va să zică nemărginit de otărîbil. Între toate vocalele însă a arată mai mult puterea simțitoare, pentru că, cum am zis, a e tonul uman curat în cea mai simplă a lui manifestare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puterea simțitoare, pentru că, cum am zis, a e tonul uman curat în cea mai simplă a lui manifestare. De-aceea ar fi un esercițiu care s-ar plăti daca actorul ar încerca să esprime în a o scală de simțiri varii și dac-ar percurge formele diferite a puterei lui interjecționale. A e tonul curat, ne-mpiedecat, el e așadar barea naturală de la care se dezvoltă celelalte vocale în linie a-și de-scendinte. Înspre adâncime (profonditate) a trece în sunetul o, în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la moment să răsune tonul cerut de simțământul dat, precum l-ar da dintr-un instrument movibil sau precum muzicul nu e domn a instrumentului său decât atâta pe cât știe a scoate note din el - cu cât mai multe, mai varii, mai conform cu nemărginirea simțământului cu-atîta domnirea sa asupra instrumentului e mai pronunțată. Aceasta abia face pe artist. Omul laic care e cult, impresionabil, pricepător de arte, simte în sine, asemenea artistului, toată acea scală a mișcărilor sufletulni în care ne
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
retoric a artei noastre. Într-adevăr sunt puțini acei actori cari au o idee măcar despre asta, ci se lasă numai așa în voia întîmplărei și a norocului lor, care pus în dispozițiunea unor plămîi puternice și-a unei rutine varii poate că-i și duce în genere la liman. Însă la opere poetice cu perioade rămuroase și o mare greutate de cugetări se vor arăta neapărat slăbiciunile rutinei numai și vor cere o disciplinare a acestui proces natural. 0 tecnică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sunt deosebite accente de vorbe subordonate oarecum accentului logic și totodată păstrate fiecare din ele. {EminescuOpXIV 308} Accentul logic, care ni predă referințele ideale a propusăciunei simple, are facultatea de-a se dezvolta mai departe, adică de-a înainta la varii distincțiuni fără de-a pierde cu toate astea unitatea mai înaltă. va să zică nu curățenia or spurietatea materialului unei limbe, ci organismul cel fin al logicei sale, acesta e lucru principal. Aceasta se arată în propusăciunea individualizată prin aserțiuni (Bestimmungen) laterale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sulevează determințiunile laterale și le coordonează după valoarea lor, puse pe lângă cea dentăi, care nu arată decât întonarea reprezentantă a unității propusăciunei, apar ele înseși ca o arse pe lângă cealaltă ca teze. Întonarea propusăciunei lărgite se arată așadar ca o varie mișcare a unor deosebite arse și teze, cari cu toate astea se prezintă sufletului ca un întreg. Spiritul cultivat aude această varie mișcare a tonului tot așa ușor și privește asupra-i tot așa de iute pre cât de fără
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apar ele înseși ca o arse pe lângă cealaltă ca teze. Întonarea propusăciunei lărgite se arată așadar ca o varie mișcare a unor deosebite arse și teze, cari cu toate astea se prezintă sufletului ca un întreg. Spiritul cultivat aude această varie mișcare a tonului tot așa ușor și privește asupra-i tot așa de iute pre cât de fără greutate o dezvoltă înainte-ne vorbitorul cultivat. Propusăciunea însă nu stă locului la lărgirea elementelor sale simple; el produce și din sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acest proces însuși, el are să împle tonul cu intuițiunea obiectului. Drept esemple cităm vorbele: înverzire, înflorire, veștejire, putrezire, mirosire, curgere, creștere, izvorâre, undoiere etc. Numărăm la acestea toate espresiunile acelea cari semnifică intuițiuni din viața naturei și fenomene fizico-somatice cu variile transmiteri pe terenul intelectual și moral (psihic și etic). Accentul simbolic de speția din urmă are se-nțelege de sine o mult mai mare putere formătoare decât accentul acela care se mărginește numai la reproducerea percepțiunei proprii a simțurilor. Pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa. Această lature noi o ținem de culminațiunea acestei sfere întregi. Adică când el reflectă toată suma închipuirilor pe care o trezește în noi un obiect și când prin un corespunzător colorit al tonului e în stare de-a reproduce variile nuanțe și relațiuni în care poate fi pusă una și aceeași noțiune. Cu o singură lovitură, accentul simbolic va aprinde în noi o bogăție de relațiuni și esercită astfel cele mai mari influințe asupra sufletului nostru. Esemplul următor servă ca să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra unui punct, elementul întîrzietor al narațiunei epice; din contra, dactilele reprezintă momentul mișcărei și a dezvoltărei progresive. Astfel înăuntrul compozițiunei sale hexametrul e accesibil de cea mai mare schimbare a acestor antiteze și câștigă o sumă din cele mai varii puncte prin mulțimea cezurelor, cărora li poate [da] cea mai varie putere ritmică; astfel în el se pătrund reciproc antitezele ținutei celei mai neclătite și a maiestății celei mai nalte cu movibilitatea cea mai fugitivă. Această bogăție îl face cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]