6,660 matches
-
în timp ce mă îngrășam. Înfulecam în fața țării întregi de pe harta care acoperea peretele din fața mea. Cu trei etaje, plus pivnița, sub mine și cu două mii opt sute unsprezece locatari care așteptau arpacașul. În fiecare dimineață, cei de la bucătărie băteau meniul în țeavă. Varza, două lovituri, arpacașul, trei, după numărul de silabe, simplu. Dar uneori bucătarul făcea bancuri cu noi, pentru că așa era el. Ne-a încurcat de-a binelea. Odată, mai mulți dintre noi au refuzat să mănânce, ceea ce le-au și raportat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
care au venit în oraș crezând prostește în vreo promisiune, așa cum am făcut și eu odată. Era a doua mea seară acolo și nu prea îmi venea să mai cânt, pentru că muzicienii erau atât de drogați încât îmi făcuseră o varză din întreaga orchestrație cu o noapte în urmă. Trebuia totuși să-mi păstrez slujba, aveam datorii la chirie și-mi trebuiau neapărat niște bani. Când am intrat pe scenă, luminile erau pe mine și muzica începuse să cânte, așa că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
grijă de bucățica de pământ pe care o plantase tata pe deal. Îmi spunea că tata o menționa în fiecare scrisoare pe care o trimitea, amintindu-i să o îngrijească și să-i scrie cum e. Plantase două rânduri de varză de mărimea unor mingi de baseball, iar restul nu am reușit să-mi dau seama ce era din cauză că putrezise dedesubt când uitase mama să sape acolo. Eu terminasem deja clasa a patra și eram în clasa domnișoarei Moore de aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
să se îngălbenească. Până când a ajuns să fie cremoasă, începuse deja să arate ca untul. Nu mă deranja gustul. Într-un fel, chiar îmi plăcea, deși era un pic sărată. În noaptea aceea am mâncat pâine prăjită cu margarină și varză cu un pic de carne de la conservă, din cauză că tanti Mae folosise cupoanele de care aveam nevoie ca să ne luăm carne bună ca să cumpere altceva. Carnetul de rații a făcut-o pe mama să coboare mai des în oraș decât până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
aud ceva la rădăcina unuia dintre ei. Era mama, care răscolea pământul în jurul pinului. S-a uitat în sus și m-a văzut, apoi s-a întors spre pin și a zâmbit. — Of, David, uite ce mare s-a făcut varza plantată de taică-tu. N-am crezut niciodată că legumele lui or să crească vreodată în tot lutul ăsta, dar uite! Ce varză mare-mare a crescut tatăl tău! Tanti Mae se trezea acum în fiecare dimineață să-mi facă prânzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
apoi s-a întors spre pin și a zâmbit. — Of, David, uite ce mare s-a făcut varza plantată de taică-tu. N-am crezut niciodată că legumele lui or să crească vreodată în tot lutul ăsta, dar uite! Ce varză mare-mare a crescut tatăl tău! Tanti Mae se trezea acum în fiecare dimineață să-mi facă prânzul pentru școală. A învățat mai multe despre gătit între timp și nu se descurca rău. Când plecam, o îmbrăca și pe mama și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
cu mama? Eu lucrez toată ziua și ea e aici, și ce vom mânca? Dacă eram... — Chiar nu ai de ce să-ți faci griji, dragule. Stau cu ea toată ziua. Nu face decât să stea în grădina aia veche de varză a lui taică-tu sau pe undeva pe lângă casă. Nu-ți va face probleme. Sunt sigură că poți să o lași aici toată ziua și nu se va întâmpla nimic. Am încercat să înțeleg ce spunea tanti Mae, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
e cam greu. Mă tem să nu lunec și să nu cad ca un om foarte slăbit care calcă pe gheață. Pe coridor, m-au apucat niște frisoane puternice. Pe coridorul care duce la toaletă e un miros puternic de varză și de alte mâncăruri. Gândindu-mă la mâncare, simt că mă ia cu greață, dar e o greață neobișnuită. Gândul la mâncare îmi face greață nu pentru că aș fi sătul, ci pentru că sunt zguduit sufletește. Mi se pare că gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
amenințând ca de obicei. Nu se poate! Înțelegi, nu se poate, insistă Mihailovici. Individul acesta se plimbă ca la el acasă, prin curtea noastră! făcu el un gest circular cu mâna. Asta înseamnă că toate măsurile tale de pază sunt varză. Bomboana pe colivă o reprezentase momentul când se trezi seră cu el la sediul companiei. De fapt, acesta era și motivul ce declanșase discuția dintre cei doi basarabeni. Calistrat stătea proțăpit în fața birourilor, de data aceasta tăcut, fără să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le-a consemnat cu grijă de gospodar. Amintesc doar de radioul marca „Orion“, Operele alese ale lui Maxim Gorki, oleandrul din hîrdăul cel mare de lemn și putina cu varză, pentru că mi se pare că au o importanță mai mare În raport cu alte mărunțișuri enumerate În carte, din care nu lipsește nici stofa cu furnituri pe care i-am cumpărat-o din prima mea leafă, nici sticla cu coniac „Martel“ pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
părea Însă să aibă un anume tîlc, poate chiar o semnificație nefastă față de cel din Vară și pustie. (Dacă nu te hazardezi să Îmbini cele două forțe contradictorii, cea morală cu cea poetică, atunci retrage-te. Cultivă-ți grădina cu varză, iar trandafirii Îngrijește-i doar În cimitir. Pentru că trandafirii dăunează sufletului.) Cel căruia i se spunea Maestru, va scoate atunci din buzunarul interior al caftanului de mătase manuscrisul limpezit și Îl va pune În fața tînărului. „Dacă Înțeleg eu bine“, va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
format din gresie moale, vânătă) coboară în Cot, urcă în Dealul Oprii (acolo era o vie și niște cireși cu cireșe amare, bune de dulceață!) se ajunge La Vărzărie (era un mic iaz de acumulat apa, pomi fructiferi, se cultivau varză și zarzavaturi), se urca printr-o pădurice în Poiană, din Poiană în partea stângă dădeai în locul numit Curpeniș și în Curătură (o poiană făcută cu toporul în pădurea verde!) unde creștea viță de vie sălbatică și alte plante cu tulpină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din subordine și a refugiaților. A fost prins de ruși și, împreună cu alți ofițeri și soldați români, au fost închiși și interogați luni de zile. Își amintea că a stat într-un beci opt luni și n-a mâncat decât varză și zeamă de varză. O dovadă că în perioadele de panică, frică, groază, când fiecare vrea să se salveze cât mai repede, sunt dintre cei care profită, se îmbogățesc, o constituie ordonanța lui Cocu Boteanu, care, în numele superiorului său, condiționa
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
refugiaților. A fost prins de ruși și, împreună cu alți ofițeri și soldați români, au fost închiși și interogați luni de zile. Își amintea că a stat într-un beci opt luni și n-a mâncat decât varză și zeamă de varză. O dovadă că în perioadele de panică, frică, groază, când fiecare vrea să se salveze cât mai repede, sunt dintre cei care profită, se îmbogățesc, o constituie ordonanța lui Cocu Boteanu, care, în numele superiorului său, condiționa refugiaților trecerea peste graniță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu forța să lucreze pe moșia lui Spiridon și Gh. Herțanu din Mărăști. De asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul, pepenele, lăptuca, lintea și leguma. O parte dintre arborii fructiferi - mărul, părul, cireșul, nucul, gutuiul, pomăt (în în sensul de grădină cu pomi, livadă), dar și operațiunea de a transforma grâul în pâine o realizăm folosind termeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea piețelor externe, în cantități mici, pentru nevoile proprii, predomina meiul, o cereală „plodoasă”, foarte productivă, din care se făcea o fiertură, fie ca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
copiilor, anemiile, mortalitatea infantilă exagerat de mare, comparativ cu alte țări. Procurarea celor necesare traiului zilnică depindea și de abilitatea părinților, a fraților mai mari, buni de muncă. Lipsa obișnuinței de a cultiva în grădina casei plantele folositoare: rădăcinoasele, păstăioasele, varza, ridichile, castraveții, roșiile, ardeii, lipsea familia de un aport substanțial în vitamine. Consumul exagerat și exclusiv de mămăligă cu ceapă, castraveți murați, usturoi, oțet, cu aport calorică scăzut, favoriza bolile de nutriție și boala periculoasă numită pelagră, provocată de consumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alimentația populației satelor. Au fost familii, nu numai în satele de răzeși, suficient de înstărite ca să coacă săptămânal cu cuptor de pâine, plăcinte poale-n brâu, umplute cu brânză, brânză amestecată cu cartofi, bostan (turcesc, care se cocea în vatră!), varză (vărzare), alte umpluturi obținute din semințe. În absența drojdiei (țăranii o obțineau din drojdie de vin, se strângea spuma albă din căzile în care fierbea mustul), se coceau în cuptor niște turte groase, azima, sau, pe plită se coceau niște
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bostan. Era un aluat din făină de porumb, în care se amesteca iaurt (chișleag) și ouă, până se făcea o compoziție ca o smântână groasă, care nu curge. În cuptorul încins, se așezau la rând alivencile pe frunte mari de varză sau hrean, dar se foloseau și tăvi. Alimentația, în general, este condiționată de factorii economici și sociali, de factori geografici, psihologici și religioși. Unele alimente sunt interzise, au devenit tabu, altele sunt restricționate în perioadele de post. În ultimul timp
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau. La fel se uscau pe lozniță, prunele, numite perje, sau se fierbeau până se făceau povidrlă. Varza și alte produse de grădinărit se murau în vase mari de lemn (butoaie cele închise, căzi, cele deschise) se depozitau într-un beci, numit pivniță sau zămnic, o groapă săpat în pământ și acoperită. Carnea se păstra sărată și uscată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Înaltă și extrem de corpolentă, ar fi fost o prezență impozantă dacă bonomia feței ei nu i-ar fi tăiat orice posibilitate de a exprima altceva decât bunătatea. Brațele ei erau mari ca niște pulpe de berbec, iar sânii ca niște verze uriașe. Fața lătăreață și cărnoasă făcea impresia unei nudități aproape indecente și avea mai multe rânduri de bărbii, sau mai bine zis gușe. Nici nu știu câte erau, cădeau într-un fel de cascadă voluminoasă pe sânii ei ampli. De obicei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
timpul era frumos, fie că turna cu găleata. Mi se spusese lucrul ăsta. Și mie mi se întâmpla adesea să lâncezesc pe colină cu o carabină ușoară pe care mi-o lăsase Edmond Gachentard, un vechi coleg plecat să cultive varză în ținutul Caux și să aibă grijă de o femeie țintuită într-un scaun cu rotile. Era o mică bijuterie pentru doamne carabina asta cu o singură țeavă care strălucea ca o monedă bine lustruită de douăzeci de centime, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
s-a hotărât să mă părăsească, în timp ce se ridica mi-a zis: — Trebuie să plecăm, Gugusse și cu mine! Era ora mesei. Castrie. LĂon Castrie. 31 de ani, caporal în batalionul 127 Morvandiau, celibatar, țăran. Iubea viața și supa de varză. Asta e tot ce am reținut. Nu voiam să mă întorc acasă. Voiam să fiu acolo, chiar dacă asta nu ajuta la nimic. A venit o infirmieră. Era deja seară. Mi-a spus că nou-născutul a fost salvat, că puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
porc, o găină, ficat de vită, brânză de vacă și de capră. Chipul judecătorului se lumină: — Bine, foarte bine... spuse el salivând. Și dădu comanda: preparate din carne de porc în deschidere, un platou cu carne de găină și cu varză, morcovi, cepe, cârnați, apoi picioarele de porc înăbușite, brânzeturile și o prăjitură cu mere. Și vin, desigur. Din cel mai bun. Alb la primul fel și apoi roșu. Și, cu un gest al mâinii, o trimise în bucătărie. De-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]