1,771 matches
-
pe Hideyoshi. Nimeni nu avea timp să piardă degeaba o zi întreagă, dar, întrucât Nobuo spusese că voia să se odihnească, toți își petrecură ziua într-o lâncezeală fără rost. La sosire, Nobuo fusese nemulțumit să afle că Hideyoshi și vasalii săi ocupaseră clădirile principale, în vreme ce grupului său îi fuseseră rezervate cele mai mici. Stabilind ziua întâlnirii, Nobuo încercase să se impună puțin și acționase în urma unei toane, dar, a doua zi, și pe el păru să-l deranjeze foarte tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îi fuseseră rezervate cele mai mici. Stabilind ziua întâlnirii, Nobuo încercase să se impună puțin și acționase în urma unei toane, dar, a doua zi, și pe el păru să-l deranjeze foarte tare plictiseala și începu să se plângă: — Nici măcar vasalii mei superiori nu sunt aici. Nobuo își petrecu întreaga zi arătându-i-se prețioasele volume de poezie ale templului și plictisindu-se de moarte la vorbăria interminabilă a bătrânilor preoți. Când se înseră, în sfârșit, cei patru vasali superiori apărură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
plângă: — Nici măcar vasalii mei superiori nu sunt aici. Nobuo își petrecu întreaga zi arătându-i-se prețioasele volume de poezie ale templului și plictisindu-se de moarte la vorbăria interminabilă a bătrânilor preoți. Când se înseră, în sfârșit, cei patru vasali superiori apărură în camera lui. — V-ați odihnit bine, stăpâne? întrebă unul dintre ei. Idioții! Nobuo fierbea de furie. Îi venea să urle că se plictisea și că n-avea nimic de făcut, dar, în schimb, replică: — Da, vă mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
n-am vrut să vă deranjăm, stăpâne. Trasând cercuri cu degetele și ciocănindu-și genunchii, Nobuo îi privi cu un dezinteres înfumurat: — Mda, bine. Dar voi patru trebuie să luați masa de seară cu mine. Vom bea și puțin sake. Vasalii superiori se uitară unii la alții, părând cam jenați. Vă împiedică ceva s-o faceți? îi întrebă Nobuo. Unul dintre vasali spuse, ca și cum s-ar fi scuzat: — Adevărul e că nu demult a sosit un mesager cu o invitație de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înfumurat: — Mda, bine. Dar voi patru trebuie să luați masa de seară cu mine. Vom bea și puțin sake. Vasalii superiori se uitară unii la alții, părând cam jenați. Vă împiedică ceva s-o faceți? îi întrebă Nobuo. Unul dintre vasali spuse, ca și cum s-ar fi scuzat: — Adevărul e că nu demult a sosit un mesager cu o invitație de la Seniorul Hideyoshi, iar noi tocmai am venit ca să vă cerem permisiunea. — Ce? V-a invitat Hideyoshi?! Ce-i asta? Iarăși o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
venit ca să vă cerem permisiunea. — Ce? V-a invitat Hideyoshi?! Ce-i asta? Iarăși o ceremonie a ceaiului? apăru o umbră pe chipul lui Nobuo. Nu, nu cred că e nimic de soiul ăsta. Mă îndoiesc că ar invita niște vasali ca noi, mai ales la ceai, omițându-l pe stăpânul nostru, când mai sunt aici și alți seniori pe care i-ar fi putut invita în schimb. A spus că are ceva de vorbit cu noi. — Ce ciudat, murmură Nobuo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de drept. Oamenii n-ar permite-o niciodată. Sala templului principal era pustie. Numai lămpile așteptau înserarea. Era jumătatea Lunii Întâi și un frig amarnic. Apoi, apăru altcineva, dregându-și glasul. Întrucât omul era însoțit de un slujitor, cei patru vasali ai lui Nobuo își dădură imediat seama că trebuia să fie Hideyoshi. Părea să dea ordine din mers, cu voce tare. — Scuzați-mă că v-am lăsat să așteptați, spuse el intrând în sală, după care tuși în palmă. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mers, cu voce tare. — Scuzați-mă că v-am lăsat să așteptați, spuse el intrând în sală, după care tuși în palmă. Când ridicară privirile, cei patru văzură că acum era singur - nu mai avea în spatele lui nici măcar un paj. Vasalii erau stingheriți. În timp ce-l salutau pe rând, Hideyoshi își suflă nasul. — Se pare că ați răcit, stăpâne, remarcă afabil unul dintre vasalii lui Nobuo. — Nu-mi mai trece odată, replică Hideyoshi, nu mai puțin prietenește. Era o ambianță destul de simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Când ridicară privirile, cei patru văzură că acum era singur - nu mai avea în spatele lui nici măcar un paj. Vasalii erau stingheriți. În timp ce-l salutau pe rând, Hideyoshi își suflă nasul. — Se pare că ați răcit, stăpâne, remarcă afabil unul dintre vasalii lui Nobuo. — Nu-mi mai trece odată, replică Hideyoshi, nu mai puțin prietenește. Era o ambianță destul de simplă pentru o discuție. Nu li se oferi nici mâncare, și nici băutură, după cum nici Hideyoshi nu începu cu fleacuri. Nu vă deranjează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pământuri în Ise și Iga. Nu numai frigul îi îngheța pe cei patru până-n măduva oaselor. Pereții sălii păreau plini de săbii și lănci mute. Ochii lui Hideyoshi sticleau fix, ca două mici puncte de lumină. Acei ochi le cereau vasalilor să spună da sau nu. N-avea să le lase timp pentru a se gândi la ofertă, nici să plece fără a le fi auzit răspunsul. Se aflau într-o situație disperată. Cei patru oameni lăsară capetele în piept, amărâți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
pentru a se gândi la ofertă, nici să plece fără a le fi auzit răspunsul. Se aflau într-o situație disperată. Cei patru oameni lăsară capetele în piept, amărâți. În cele din urmă, însă, acceptară și semnară grăbiți angajamente scrise. — Vasalii mei beau sake în Camera Salciei, spuse Hideyoshi. Mergeți și stați cu ei. Aș dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase în apartamentele sale din templu. În noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu ei. Aș dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase în apartamentele sale din templu. În noaptea aceea, Nobuo nu-și putu găsi liniștea. La cină, stătuse cu vasalii și cu vasalii săi, cu preoții și chiar și cu preotesele fecioare de la capela din apropiere. Fusese vesel și vorbise cu glas tare, dar, cum toți plecaseră și era din nou singur, începu să-și întrebe încontinuu pajii și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
dori să vin și eu, dar merg să mă culc mai devreme, din cauza răcelii ăsteia. Luând angajamentele, se retrase în apartamentele sale din templu. În noaptea aceea, Nobuo nu-și putu găsi liniștea. La cină, stătuse cu vasalii și cu vasalii săi, cu preoții și chiar și cu preotesele fecioare de la capela din apropiere. Fusese vesel și vorbise cu glas tare, dar, cum toți plecaseră și era din nou singur, începu să-și întrebe încontinuu pajii și pe samuraii de gardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și chiar și cu preotesele fecioare de la capela din apropiere. Fusese vesel și vorbise cu glas tare, dar, cum toți plecaseră și era din nou singur, începu să-și întrebe încontinuu pajii și pe samuraii de gardă: — Ce oră e? Vasalii mei superiori încă nu s-au întors de la templul principal? După un timp, reveni numai unul dintre ei. — Ești singur saurobei? îl întrebă Nobuo, bănuitor. Expresia de pe chipul omului nu era cea obișnuită și până și pe Nobuo îl cuprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în întregime, ordinul lui Hideyoshi, apoi adăugă: — Am știut că, dacă spuneam nu, ne-ar fi omorât pe loc, așa că n-am avut ce face decât să semnăm. După aceea, am prins o ocazie în timpul unei partide de băutură cu vasalii lui și am dat fuga încoace, singur. Când au să descopere că am plecat, se va stârni mare tărăboi. Nu sunteți în siguranță aici, stăpâne. Trebuie să plecați imediat. Din buzele lui Nobuo pierise orice culoare. Mișcările ochilor lui păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
clopot care vestește un incendiu, și abia mai putea sta locului. — Dar... atunci... cum rămâne cu ceilalți? — Am venit singur încoace. De ceilalți nu știu nimic. — Au semnat și ei declarația? — Au semnat-o. — Și-acum continuă să bea cu vasalii lui Hideyoshi? I-am judecat greșit. Sunt mai josnici decât animalele! Continuând cu ocările, se ridică și smulse sabia lungă din mâinile pajului aflat în spatele lui. În timp ce ieșea din cameră saurobei, fâstâcit, o luă la fugă după el, rugându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îmbolnăvise, iar Hideyoshi reveni calm la Osaka, de parcă nici nu s-ar fi așteptat la altceva. Nobuo se înapoie la Nagashima, se închise în castel și, în continuare, sub pretextul bolii, nu-și mai arătă fața nici măcar printre propriii săi vasali. Dar această izolare nu era numai din cauza unei presupuse maladii. Se îmbolnăvise cu adevărat. Numai medicul intra și ieșea din apartamentele interioare și, cu toate că prunii din spatele castelului înfloreau, muzica încetă, iar grădinile rămaseră tăcute și pustii. În cetate, pe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
muzica încetă, iar grădinile rămaseră tăcute și pustii. În cetate, pe de altă parte, și pe toată întinderea provinciilor Ise și Iga, zvonurile se răspândeau și se înmulțeau în fiecare zi. Fuga lui Nobuo de la Templul Onjo alimentase suspiciunile tuturor. Vasalii superiori ai lui Nobuo stăteau închiși în castelele lor - aproape ca și cum s-ar fi înțeles dinainte - și nu mai veneau deloc la Nagashima. Acest lucru nu făcea decât să încurajeze zvonurile și să agraveze neliniștea de pe tot cuprinsul provinciei. Adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Nobuo trimise un mesager la Ieyasu. Cei doi încheiară o alianță militară secretă, bazată pe înțelegerea mutuală că amândoi așteptau momentul când aveau să-l poată lovi pe Hideyoshi. Apoi, într-a șasea zi din Luna a Treia, cei trei vasali superiori, care nu mai fuseseră văzuți în castel din acea noapte fatidică de la Templul Onjo, apărură pe neașteptate. Fuseseră invitați, în mod special, de Nobuo, la un banchet. După incidentul din Templul Onjo, Nobuo rămăsese cu convingerea că cei trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
întreținu nonșalant cu ei și, după ce mâncară, spuse dintr-o dată: — A, Nagato, aș dori să vezi o nouă armă de foc care tocmai a sosit de la un fierar din Sakai. Trecură în altă cameră și, în timp ce Nagato studia muscheta, un vasal al lui Nobuo răcni deodată: — Din porunca seniorului meu! Și îl înhăță de la spate. — E o infamie! gâfâi Nagato, încercând să-și tragă sabia din teacă. Fu însă trântit la podea de atacantul său mai puternic, neputând decât să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
îl împinse în lături. În aceeași clipă și fără a-l aștepta pe Nobuo să lovească, îl înjunghie pe Nagato cu sabia sa scurtă. Un grup de samurai, îngenunchind la ușa camerei, anunțară că-i uciseseră și pe ceilalți doi vasali. Nobuo dădu din cap, aprobator. Apoi, însă, oftă adânc. Indiferent ce crime comiseseră, faptul de a fi executat trei vasali superiori, care ani de zile îi fuseseră alături, era un act nemilos. Desigur, o asemenea brutalitate cursese și prin sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cu sabia sa scurtă. Un grup de samurai, îngenunchind la ușa camerei, anunțară că-i uciseseră și pe ceilalți doi vasali. Nobuo dădu din cap, aprobator. Apoi, însă, oftă adânc. Indiferent ce crime comiseseră, faptul de a fi executat trei vasali superiori, care ani de zile îi fuseseră alături, era un act nemilos. Desigur, o asemenea brutalitate cursese și prin sângele lui Nobunaga. Dar, în cazul lui Nobunaga, fuesese generată din pasiune și pătrunsă de o mare semnificație. Răutatea și violența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
vremurilor; acțiunile lui Nobuo, însă, nu aveau alte origini decât emoțiile lui mărunte. Crimele din Castelul Nagashima ar fi putut să stîrnească valuri turbate, care să ducă la tulburări din toate părțile, începând cu aceeași noapte. Dar asasinarea celor trei vasali superiori fusese comisă în secret și, chiar a doua zi, de la Nagashima fură trimiși soldați să atace toate castelele vasalilor. Nu era ilogic ca oameni să considere următoarea mare bătălie iminentă. Încă de anul trecut mocnea ceva, dar flacăra care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să stîrnească valuri turbate, care să ducă la tulburări din toate părțile, începând cu aceeași noapte. Dar asasinarea celor trei vasali superiori fusese comisă în secret și, chiar a doua zi, de la Nagashima fură trimiși soldați să atace toate castelele vasalilor. Nu era ilogic ca oameni să considere următoarea mare bătălie iminentă. Încă de anul trecut mocnea ceva, dar flacăra care se învăpăia aici putea fi aceea ce-avea să pârjolească, în cele din urmă, întreaga lume. Nu mai erau pure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și mai mult situația, fiul său cel mare era ostatic în Ise, iar Shonyu simțea că nu-l putea lăsa pur și simplu pradă morții. Prin urmare, ori de câte ori primea scrisori de la Hideyoshi, Shonyu stătea în cumpănă. Când discuta problema cu vasalii săi, asculta sfaturile a două tabere, una punând accentul pe importanța justiției și recomandând abandonarea datoriei morale, iar cealaltă argumentând că acum era momentul când se puteau dobândi avantaje importante pentru prosperitatea clanului. Ce avea să facă? Pe măsură ce dilema îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]