9,893 matches
-
de Heci și 15 km de Pașcani, unde se găsesc mormintele lui Petru Rareș și a Doamnei Oltea. În apropiere de Probota, la 5 km distanță, se întinde satul Tătăruși, menționat cu acest nume în anul 1472, sat cunoscut ca vatră folclorică, de al cărui nume se leagă cunoscutul folclorist Alexandru Vasiliu Tătăruși (18761945), apreciat de către Titu Maiorescu drept „unul din cei mai buni învățători ai județului Suceava și din țară”. Era în legătură de prietenie cu N. Iorga, Ion Simionescu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
maluri și alunecările de teren care se produc pe Valea Trestioarei (Heciului), Valea Buda și Valea Sirețelului, în special partea sudică. SIRETUL, care brăzdează comuna de la N la S, favorizează surpările de maluri și inundațiile terenurilor agricole și chiar a vetrelor de locuit, așa cum s-a întâmplat în 27 iunie 2008, când au fost inundate 55 de gospodării din Heci Vale, unde apa a ajuns la o înălțime de 1,5 m. Toate terenurile în pantă sunt supuse spălării de soluri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
țesăturile. Locuința este locul unde se naște și unde se moare. Aici se desfășoară unele momente importante ale manifestarilor ritual ceremoniale: botezuri și cumătrii, nunta, depunerea și privegherea mortului, șezători, clăci. Interiorul casei avea odinioară toate elementele interiorului tradițional românesc: vatra, patul, lavițele, lada de zestre, blidarul pentru oale și străchini, scaune cu spătar sau scăunele mici la care se servea masa. Culmea, așezată dintr-un perete în altul, servea la așezarea hainelor. Mobilierul simplu la început, a devenit cu timpul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dominată de sentimentul de integrare în noua stare, un sentiment aproape tragic, implicând resemnarea totală față de bucuriile vârstei tinere. De aceea noua stare este așteptată ca un infern în care încetează cântecul și horele. Într-o căsnicie există spații sacralizate: vatra care semnifică statornicia, pragul și poarta fiind calea regenerării. Influența juca un rol important în alegerea viitorului partener. Prima întâlnire cu familia tinerei fete - pețirea - se făcea prin intermediul starostelui, un bărbat și o femeie cunoscuți în sat ca persoane cinstite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
colțuroasă, care te forțează, aspru, să urci, păstrînd, dureros, asupra căderilor, tăcerea: "Cântecul ce'n sârg/ Zămisliși aseară/ Nu-l mai da la târg/ Nu-l trimete'n țară.// Vor pentru norod/ Chiote de piatră./ Puiul tău schilod/ }ine-l lângă vatră.// Cântă-ți-l tăcând/ Neclintind o buză,/ Din cobuz de gînd,/ Nimeni nu-l auză." (Din cobuz de gând). Era o vreme de fapte, nu de gînduri, bietele gînduri... Citind acest scurt adio primei, intimiste, confesive, modernități, nu poți să
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
replică Mihaelei Rădulescu. Deși cucoana acum e chiar o doamnă de Montparnasse, să ne-nțelegem. A evoluat, s-a cizelat, s-a aranjat, iar s-a aranjat, iar și iar. Și totuși, undeva, cineva știe de ziare, de piață, de Vatra Luminoasă ascunsă acuma într-o franceză acceptabilă, în dosul unui parfum scump, care dă bine pe piele. Când n-ai pe nimeni în spate, iți cam trebuie rating, ca să nu te dea afară. Simplu", explică Teo. Schimburile de replici vin
Mihaela Rădulescu, un nou atac la adresa lui Teo Trandafir by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72055_a_73380]
-
țigani; Eu, Dovid-Ari ben-Meir, Care, adolescent, îi cântase furiosului Saul, Cel care Revoltaților feciori ai Israelului Le dăduse steaua-n șase colțuri; Eu, Duvid-Ari, Praștia căruia stoarse Blestemul din clipa morții lui Goliat, - Celui, la poalele căruia munții tremurau, - La vatra voastră venii cântecele să vi le învăț, Dar cât de curând Pe-al meu vi-l voi cânta. Țin minte totul: Pustiurile Canaanului, Nisipurile și curmalii fierbinții Palestine, Geamătul gutural al caravanelor arabe, Cedrul Libanului și plictisul anticilor zidari, Sfântul
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
cărui bust se înalță lângă Predeal, Ion Trivale, critic literar, discipol al lui Mihail Dragomirescu, poetul basarabean Al. Mateevici, autorul cunoscutei poezii Limba noastră ("Limba noastră-i limbă sfântă/ Limba vechilor cazanii/ Care-o plâng și care-o cântă/ Pe la vatra lor țăranii"), Const. T. Stoika, Andrei Naum, Ion Grămadă, N. Vulovici. Alții au fost răniți, ca Perpessicius și Camil Petrescu, sau prizonieri, ca G. Brăescu și G. Topîrceanu. Dacă autorul volumuluiVine domnul și doamna General a trecut prin lagărele din
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Vicleniile iernii... Singura mărturie e trupul chircit al melcului, măsura vinovăției făcutului - nu altfel pățește oul ieșit "din pacea-ntîie a lui". Care-i cîrligul care-l trage afară? Povestea, care crește iarna ca vîlvătaia din jăratec. Însă descîntecul de lîngă vatră nu-i copt pentru lume, înăuntru nu se va ști niciodată cum e dincolo de "cornoasele cămeși": "Melc, melc, ce-ai făcut,/ Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul joc, acela "în
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
cum poart?femeile muntenegrene. Dragostea de frumos o ?deamn?s?i construiasc?o cas?? orice loc pe care-l ?dr?ete. O dat? ?tr-o peninsul?din Muntenegru, o cas?turceasc?i ?prejurul ei terase superbe de flori, alt?at? la Vatră Dornei, "la ??ime, cu o mare deschidere... cu munii care se ridic?de ambele p?i." Pasiunea c??oriei o dovedise ?c?din anul trecut, 1922, c?d, ca o veritabil?alpinist? vizitase vechile m??tiri din Grecia (Meth?râs
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
preced nașterea. Niște urlete surde, scurte, urmate de altul mai prelung, au înnebunit animalele din vecini, au semănat panica printre oameni care au văzut olane și acoperișuri despicându-se, pereți plesnind, podele crăpându-se sau luând foc când jăraticul din vetre s-a răspândit, când flacăra slabă a lumânărilor a incendiat pânzele din apropiere, când sticlele lămpilor cu gaz s-au făcut țăndări. Unii au fugit din casă, preferând potopul explodării acoperișurilor. Ultima izbucnire a fost cea mai puternică, și n-
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Barbu Cioculescu A părăsi locul de baștină, vatra nașterii, în care nu se mai poate să stai, acceptând amărăciunea despărțirii, încercările exilului, când, pe deasupra plecarea însăși se consideră o crimă - iată o decizie de cel mai înalt risc. Cu atât mai vârtos când plecarea este o fugă sub
Libertatea - preț și folosință by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9027_a_10352]
-
roagă zeului și îi aduce ofrande, îi poate atrage sprijinul. În plus, religia aceasta stranie avîndu-l în centrul panteonului pe Mithra tauroctonul (ucigătorul de taur) se plia foarte bine pe nomadismul inerent vieții de campanie militară: pînă la lăsarea la vatră, soldații trăiau în spiritul misteriilor lui Mithra, forma cea mai lesnicioasă de întreținere a unei vieți religioase. Și cum mai tot omul, de dragul conservării vieții, este dispus să îmbrățișeze viziunea religioasă cea mai consolatoare, mithraismul a fost soluția cea mai
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
joc de oglinzi, o masă a norocului făcută de la început ca să trișezi la ea, așa cum cîmpia, vietate de apă tulbure, pămînt furat de Dunăre de pe te miri unde, trișează-n lupta cu orașul. Așa cum poveștile depărtărilor trișează față cu plăsmuirile vetrei. De departe, de undeva, vine frica. Despre ea este Memorial-ul de amiază, despre o frică interesantă pentru orice psiholog, sau psihologizant, rătăcit în literatură. Nu e angoasă, nici reacție de apărare față de ceva ce cunoști. E un sentiment aproape
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său. Asta chiar dacă, bineînțeles, însuși textul Jurnalului îndreptățea una sau alta dintre dioptriile deviante între ale căror rame a rămas captiv pînă astăzi." Ingeniosul netemperat În numărul 8 - 2007 al revistei mureșene Vatra, citim surprinși (pozitiv, cum altfel?) un grupaj de poezii semnat de Mircea Horia Simionescu. Atunci când autorul atâtor masive și subtile romane, prozator prin excelență ca și colegii săi de grupare târgovișteană, își încearcă mâna de poet, evenimentul gazetăresc e ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
nimic. Preferăm să cîrtim, să mîrîim, să înjurăm, să ne vărsăm focul pe frații noștri risipitori întorși acasă. E o dovadă de răutate și de prostie. Nu ne spune nimic fericirea cu care tatăl își îmbrățișează fiul risipitor revenit la vatră. Ni se pare naivă și chiar mai urît decît atît. Ne credem superiori, fiindcă dăm cu parul. Ne credem grozavi, fiindcă am fi vrut, din toată inima noastră neagră, ca fiii risipitori din guvern și parlament să nu se mai
Așa nu se mai poate! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9302_a_10627]
-
că-i iau "jucăreaua" generaționistă, s-a năpustit orbește împotriva mea, revendicând întâietăți cronologice și dovedind, astfel, că n-a înțeles nimic din ceea ce am scris. Fiindcă absolut toate textele critice dedicate componenților acestei generații (de la nr. 4-6/ 2001 din "Vatra" și până în prezent) vizează nu altceva decât descoperirea și explicitarea unori valori estetice necontextuale și transgeneraționiste. Contextul socio-istoric și cultural, elementele recognoscibile ale societății în care trăim, cadrul mai general al unei literaturi deschise către experiment și avangardă ne ajută
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
Cangeopol este mai degrabă cunoscut că publicist decât că autor de ficțiune. Originar din Iași, adoptat de melting pot-ul american, debutează editorial în volum alături de Dan Petrescu (Ce-ar mai fi de spus) și colaborează la publicații precum Contrapunct, Vatra sau New York Magazine. Zâmbetul, portret al țărmului la asfințit, poate fi citit și în cheie biografica, existând personaje care împrumuta detalii din istoria personală a autorului (incluzând aici și un portret al Iașiului "de altădată"). Protagonistul, Filip Mircea Gheorghiu (FMG
Grimasele lui Iov by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9386_a_10711]
-
tot el: "Cîteva inimi, cîteva inteligențe - iată tot ce poate nădăjdui să cucerească un scriitor, care scrie doar pentru a sta de vorbă cu sine însuși". Un cîștig frumos, crede Cronicarul. Tema copilăriei În numărul 4-5/2007 al revistei mureșene Vatra regăsim o anchetă incitantă: Există ceva mai serios decât copilăria? Cum (și dacă) se împacă seriozitatea și copilăria rămâne de aflat, pentru lămurirea cestiunii răspunzând, între alții Bogdan Suceavă, Sanda Cordoș, Horia Gârbea, Liviu Antonesei, Traian T. Coșovei, Ruxandra Cesereanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
nu mai puțin de 12 strofe, care ar solicita prea mult spațiu spre a fi reproduse în întregime, încât mă mulțumesc să reproduc doar patru din ele, revelatoare și pentru celelalte. Așadar: "Măria Ta pe vremuri poetul plânsu-mi-s-a că de la Vatra Dornii a podidit omida și ca străin în țară-i din Mare până-n Tisa, sta, sărăcind, Românul și-și blestema obida... Dar Tatăl Tău, cu spada pe măguri românești, a însorit meleagul unde muriră Sciții, și Te-a lăsat pe
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
de zone și semnificația lor materială pot conduce la adoptarea unui comportamet strategic orientat spre maximizarea beneficiului individual în detrimentul celui comunitar. Principalele zone economice ale satului sunt: (1) pădurile și poienile; (2) izlazul și fânețele; (3) câmpul și țarina; (4) vatra satului și locurile de casă; (5) locurile cu destinație specială (vii, grădini); (6) apele, bălțile, morile; și (7) drumurile (Stahl, 1944, p. 323). Toate aceste zone economice erau exploatate în comun și accesibile tuturor membrilor comunității. Exploatarea lor se făcea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
potrivit principiului proporțional, completat de cel egalitar), iar munții distribuiți în fazele recente sunt munți care inițial rămâneau în devălmașia întregii Vrance: se stabilizează hotarele între sate pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe munții mai apropiați și se joacă doar pe cei mai îndepărtați. Dinspre vetre spre munți are loc un continuu proces de defrișare care transformă munții progresiv în pământ agricol și pășuni. Fostele pășuni și terenuri agricole sunt incorporate în vetrele satelor. Stahl (1998, vol. I, p. 150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
văi sau de-a lungul drumului; satul îngrămădit (are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi ce formă ar fi avut satele dispărute. În Pojejena locuințele sunt dispuse de-a lungul străzilor, în general fără etaj și orientate cu fațada spre stradă. Străzile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
din fața blocurilor și a rondourilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din }ara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]