6,807 matches
-
știut să guste un astfel de deliciu. De-abia atunci am înțeles superioritatea mea față de canalie, față de natură, față de zei; acești zei născuți din senzualitatea oamenilor. Devenisem zeu, eram chiar mai mare decât ceilalți zei; simțeam trecând prin mine curentul veșniciei, al nesfârșitului. ...Dar ea reveni. Nu era atât de crudă cum presupuneam. M-am ridicat și i-am sărutat pulpana rochiei; i-am căzut la picioare; scuturat de hohote de plâns îmi întrerupeam tusea, îmi frecam fața de pulpele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de va fi ultima!”(M.Ștefănescu); „Secretul unui cronicar? Să citești, să vezi, să faci legă tura!”(G.Craig, preluat de Carandino); „Suntem sortiți să sculptăm În zăpadă - iese soarele și o topește, a doua zi!”(Radu Beligan); „Textul e veșnicia piesei - spectacolul, actualitatea sa”(I.D.Sârbu) ș.a.m.d. Sunt și informații importante În noianul amintirilor actorului, precum adevărata cauză a bolii lui Davila, directoratul final al Luciei Sturdza Bulandra și verticalitatea ei de boieroaică („ce păcat că teatrul românesc
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Fiindcă ce credeți că făcură, Într-o bună (?) zi șefii Inspecției Sanitare de la Rădăuți? S-au deghizatără-n căldărari, teteo, ca să poată observa mai bine mînăriile de la hala de carne. Așa, da! Într-un ziar găsesc un calambur care-mi place : „Veșnicia s-a născut la site!”. Ce credeți că s-au apucat să creeze americanii? Pisica... pentru alergici! Un exemplar costă doar 4.000 de dolari. Pe cînd ...politicianul pentru alergici? Poa’ să coste și 100.000 de dolari : punem toți
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
perspectivă de a vedea primăvara zburdând pe dealuri și prin pădurile de-abia trezite din somn. Fulgii spulberați de vânt, îmi plesnesc, ca și atunci, în noiembrie acela, vitreg, năprasnic, obrajii. La trei ani de la trecerea lui I. în lumea veșniciei. Încerc să retrăiesc acele momente punctate în jurnal cam așa: “Dimineață. Brașov. Coborâm din tren ca să luăm un autobuz. Stropii de lapoviță pe geamurile aburite ale autobuzului. Serpentine. Spre Sfântu Gheorghe. Încep să văd totul numai cu ochii Iozefinei. De câte ori
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
am căzut în fântâna bănuită prin preajmă...În loc de aer, am simțit omătul ca nisipul intrându-mi în gură și în nas...Răsuflam cu mare greu, doar cât să nu mă înnăduș. După un timp, care mi s-a părut o veșnicie, am început să caut o ieșire din nenorocirea în care mă aflam...Primul gând a fost să mă întorc cu fața în direcția din care venisem...Mi-am făcut cu greu puțin loc în fața nasului, ca să pot răsufla. Apoi cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
solului, retrăgându-se ulterior În laboratorul din pivniță, unde studiază genetica, obținând, prin clonare, alți Bouvarzi și alți Pécucheți. De aceea se pare că va exista și un al treilea volum al acestei serii de succes, doar autorul are o veșnicie la dispoziție să-l scrie. Până și Napoleon, o adevărată vedetă a manualelor de istorie, s-a ciocnit de labirintul funcționăresc din Viața de Apoi. Totul a Început Încă de la recepție: RECEPȚIONERUL: Bine-ați venit. Numele, vă rog. NAPOLEON: Napoleon
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
diversitate, cât prin faptul că granița circulară a orizontului nu reușea să o gâtuie, așa cum o baltă nu devine inundație decât În momentul În care apa Începe să șiroiască pe sub uși. Nu păreau speriați. Moartea este Îngrozitoare nu atât prin veșnicia pe care-o inaugurează, cât prin singurătatea În miezul căreia se petrece. Or, odată depășită teama trecerii hotarului, cele câteva miliarde de suflete care apăruseră În același timp pe câmpia din jurul Turnului Babel descopereau nu doar că nu erau singure
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Uneori, clipea jucăuș și se stingea, lăsând semaforul complet orb și coloana plutind În incertitudine, reaprinzându-se imediat ce automobilele se puneau În mișcare. Ca un făcut, când intersecția era blocată de mașinile care veneau din direcțiile celelalte, verdele rămânea aprins o veșnicie, dar de Îndată ce drumul se elibera, Roșu Împărat se și cocoța pe tron. Atunci, băiatul cu șapca albastră a apărut de niciunde, alunecând printre mașini cu obișnuința unui om aflat pe Întuneric În propria casă, care nu are nevoie să vadă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Jos Omul! Semnat: Președintele Comitetului Revoluționar Linia Continuă, Volkswagen T. Guevara. Citirea declarației de război a fost urmată de o tăcere consistentă, iar În restaurant a Înflorit o profundă stare de nemișcare . Mica glaciațiune a ținut cam un sfert de veșnicie, trecând apoi pe nesimțite Într-o altă fază, În care absența sunetelor și a mișcărilor s-a Îndesit Îngrijorător. Vom nota și o scurtă suspendare a timpului, dar pentru că respectiva falie În curgerea secundelor nu a fost sesizată atunci de către
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nesiguranța zilnică, un șir lung de dureri și uneori, strecurată printre ele, o bucurie. Până la urmă, sensul cel mai important i-l dă moartea. Noi nu pe ea am desființat-o, ci viața, Înțelegi? Încăpățânându-ne să rămânem aici o veșnicie, nu doar că uzurpăm locul celor pe care nu mai avem voie să-i aducem pe lume, distrugem orice am fost și am trăit vreodată. — Poți oricând să-ncepi o viață nouă, Cassandre. De ce nu ceri resetarea memoriei? Mulți fac
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
și sentimentul acut al ratării. — Cassandre, e bine că spui asta. Sunt semne că terapia funcționează. Mi-e teamă Însă că ședința noastră a luat sfârșit. — Din nou te Înșeli, doctore. Doar s-a-ntrerupt. Ce Înseamnă o săptămână față de-o veșnicie? — Ne vedem marțea viitoare, la aceeași oră? — Da. La revedere, doctore. — La revedere, Cassandre. Sala de așteptare s-a umplut. Doi bărbați și o femeie stau așezați pe canapele, privind În gol. Femeia se ridică și se uită lung la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
rafturilor istoriei li s-a adăugat încă un număr, după ce dicționarele enciclopedice au însemnat încă o urmă de viață și în tablele de valori s-a înseriat în loc precis încă un nume, limitat între legile ierarhiei, o tăcere grea cît veșnicia și dezolată cît uitarea coboară oportun. Iar calendarele se răsfoiesc în căutarea viitoarei comemorări. Centenarul este cea mai mortuară dintre sărbători. Și cea mai perfidă." După citirea acestor rînduri, orice cuget lucid e îndreptățit să se întrebe: cum să facem
Centenar Sebastian - Departe și aproape by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9211_a_10536]
-
o ia cam repede pe scurtătură; deși tonul e solemn și intransigent, ai impresia veselă că Nae I. calcă desculț prin miriște. Regăsim aici duiosul reflex de taliban autohton, atât de familiar pășunismului românesc, care crede că deține prin naștere veșnicia și misterul ei, ca să poată, astfel, în numele ei, refuza la mod superior tot ce nu corespunde acestei mentalități de taliban. Nae nu vede în rațiune decât un instrument al aparenței logice - ceea ce este comod și banal; numai că, în felul
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
sau ar fi fost mai bine să mai fi lipit una alături, pentru a nu ne freca unii de alții? Mulțumirile le păstrăm pentru altă dată, nu vezi cît sîntem acum de ocupate, cu acomodarea asta care durează parcă o veșnicie, le citește Delfina gîndurile, ce n-ați da să fiți în clipa asta oriunde altundeva decît în cămăruța asta mică, îmi pare rău, dar deocamdată asta-i tot ce vă pot oferi, se distrează, urmărind mișcările leneșe ale lui Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
astea, se gîndește Regizorașul, coborînd pas cu pas treptele companiei, ieșind la lumina soarelui pe platoul pătrat din mijlocul unității. Ai naibii comuniști, își spune luînd-o la picior spre postul lui Santinelă, care moțăie în picioare. Parcă a trecut o veșnicie, dom’ Regizor, se dezmorțește, își întinde oasele, cît o fi ceasul? Vai ce pacoste, își spune, vîrîndu-și adînc mîinile în buzunare, simțind grenadele la locul lor. Ascultă, Santinelă, începe să prindă puțin curaj, la o adică crezi c-ai fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pavajului de piatră cubică. — Ăsta e un sens giratoriu, zice domnul Președinte cu mintea altundeva. — Sîntem la De Gaulle, spuneți-mi repede încotro mergem, zice Sena. Spre Victoriei sau pe Dorobanți? N-am chef să mă învîrt în cerc o veșnicie. — La Victoriei, se hotărăște brusc domnul Președinte, devenind sigur pe el. La Televiziune ne întoarcem noi, dar ceva mai încolo, spune. Dacă el ar fi fost cinstit și n-ar fi umblat cu ascunzișuri, ai fi avut de ce să-ți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
schimbe, s-o ia de la capăt. Cît să fie de cînd nu mai reușea să se odihnească normal? Cîte zile trecuseră de cînd nu mai ieșise din casă? E-n regulă, tebuie să te liniștești, Angelina, n-o să dureze o veșnicie, n-ai încotro decît să strîngi din dinți și să mergi mai înainte, o să treacă, încerca să se încurajeze singură. Ca de obicei, Poștașul își făcu apariția dis de-dimineață la Oficiu, își umplu geanta cu corespondența care-l aștepta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
știu că sînt cam băgăreț din fire, dar e și vina ei că s-a arătat atît de prietenoasă de la început. N-am putut s-o refuz. Dar i-am explicat că toată situația asta nu poate să dureze o veșnicie, că trebuie să se hotărască repejor. Numai că i-a intrat pe o ureche și i-a ieșit pe cealaltă, dacă au trecut deja cîteva luni și o ține tot așa zise Timișoara. — Eu spun că a făcut totuși ceva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o să afli niciodată dacă o făcea intenționat sau dacă nu se ștergea cum trebuie la spate cînd făcea baie sîmbătă și duminică dimineață. Erai fascinat de asta, căci În copilărie erai foarte interesat de urină și de fecale. Stăteai o veșnicie pe closet, reținîndu-ți rahatul, forțîndu-l să ți se Întoarcă la loc În intestin Înainte să-i dai drumul. Te pișai sub covorul de lîngă șemineu și așteptai pînă se usca, mirosul de urină Împuțea toată casa. Bunica ta dădea vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
făcut destăinuiri În privința vieții sentimentale. Au considerat, fiecare În parte, ca pe o șansă extraordinară, să-și lumineze vagabondajul și cerșetoria cu zumzetul unor cuvinte pe care le uitaseră de mult, numai că Antoniu credea că asta va dura o veșnicie, și nici prin gând nu-i trecea că vraja va dispărea odată cu mirosul de scorțișoară și zâmbetul ei luminos. Nimeni nu-i dăruise atâta pace În ultimii ani. Uitase că mai există asemenea ființe făcute dintr-un aluat magic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
teanc de cărți. Își aprinde țigara, tușește câteva minute bune, apoi Își controlează cu un gest reflex buzunarele pantalonilor. Lumina lipicioasă a becurilor Îl supără. Mașina de scris pare un tanc În miniatură; n-a mai scris nimic de-o veșnicie. Se așează din nou pe scaunul vienez, cu perna de culoarea argilei ude. Își freacă palmele de muchia mesei ,,Biedermeyer,, , Își pune ochelarii și, Își privește mica rană dintre policarul și arătătorul mâinii stângi. Paisprezece iunie Zi sumbră. La ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
are Încă aspectul ordonat de odinioară, deși s-a mai dilatat, s-a deformat, poate și din cauza vederii slăbite. Oricum, pentru el recuperarea asta târzie, Îi dă un licăr de speranță pe care nu l-a mai trăit de o veșnicie. Privește În gol, ostenit și fericit și de-odată Își aduce aminte că n-a mai deschis ,,Psalmii,,. De la dispariția Plăcințicăi, a uitat de cartea cu coperte vișinii. Încet, pe dibuite, de-acolo de unde și-a ascuns caietul, scoate tomul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
clipe, de frumusețea și de perfecțiunea picturii.,, Camera este scăldată Într-o lumină de culoarea mierii, care intră prin ferestre, Îngălbenind albul desăvărșit al mobilierului și al pereților. E ora 11 dimineața, și i se pare că a dormit o veșnicie. Ca și atunci, În adolescență, când moartea anticarului a Însemnat o tragedie trăită cu spaimă intensă, realizează imediat că este singur, că femeia a dispărut și, odată cu ea și portretul. Se dă jos din pat, inspectează holul, bucătăria, cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
s-a hotărât să se ducă la un hotel în Bloomsbury ca să fie mai aproape de British Museum sau cam așa ceva, iar bietul Anderson a trebuit să o ducă cu taxiul și nu se simte bine deloc... i-a luat o veșnicie până să ajungă înapoi pe ceața asta. — Cum se simte Palmer? Încă mai are temperatură. Azi dimineață avea treizeci și șapte cu doi. Iar ei nici nu-i pasă. Și totuși, îmi place de ea. A spus aceste cuvinte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
picioarele. Dar nu prea aveam loc și, de fiecare dată când umerașele se loveau unele de celelalte zornăind, mă opream. Încetul cu Încetul, nerăbdarea se acumula. Ce-i lua atât de mult? Oare vizitatorul avea de gând să stea o veșnicie? Parcă Dora mi-ar fi citit gândurile; nici n-am apucat să-mi Întind bine degetele picioarelor, că am auzit clanța și ușa dormitorului deschizându-se. În sfârșit, rămăsesem singuri. Am reușit să disting un fel de sunet Înfundat, ca și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]