21,931 matches
-
au umblat în cizme de gumă adunînd voturi pentru comuniști, fie deschis și-au pornit elevii contra grafiei latine, fie nu au avut și nu au nimic în comun cu această problemă etc. Drept rezultat, timp de un sfert de veac se uită mereu de unul ca Nicolae Mătcaș, ca Vlad Pohilă și alții ca ei care și-au zidit mintea, sufletul și sănătatea în ocrotirea limbii române, continuînd să o facă și actualmente! Ne-am bucurat că după 23 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
pentru a ne demonstra că totul ține de noi, de verticalitatea cu care privim lucrurile esențiale... S-a frânt că o prescure, pentru noi, fiecare”. Unul dintre Marii Duhovnici și Mărturisitori ai Ortodoxiei, pătimitor al prigoanelor și persecuțiilor atee din veacul al XX-lea, Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc ne arata măsură trăirii creștinului autentic, a ortodoxului mistico-ascetic prin excelență: „Nu este vorba de cum trăiești, ci ce trăiești”, călăuzire care vine după îndemnul lăsat de unul dintre Stâlpii Bisericii lui Hristos, Sfanțul
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! - Maria Diana Popescu, Director ART-EMIS Se aud clopotele în bisericile noastre. O veste grea s-a răspîndit ca un țipăt sfîșietor din instituții și universități pînă în zare. S-a stins din viață cel mai
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
patrimoniului românesc, le va sta în cale, așa cum mulți i-au stat în drumul spre Academia Română, deși ar fi meritat cu prisosință locul și titlul de academician. Cu adevărat o uriașă pierdere pentru istoria și cercetarea românească. Fie-i pe veci lumina de odihnă și cinstire! Gheorghe Buzatu (1939-2013) - Știința istorică româneasca pierde una dintre cele mai ilustre personalități Gen. (r) prof. univ. dr. Vasile Cândea - Presedintele Academiei Oamenilor de Știință din România În ziua de 20 mai 2013 a încetat
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
timpurilor contemporane, răbdator și tenace, cu o viziune amplă asupra rădăcinilor și destinului Țării și oamenilor săi, a știut să-și aplece urechea și să-și rețină trăirile firești, egoiste, în fața vocilor milioanelor de semeni răzbătând din colbul istoriei ultimului veac, analizând cu migală și un echilibru exemplar faptele individuale și colective, fenomenele în ansamblul și desfășurarea lor, pentru a extrage învățăminte utile pentru cei de azi și mai ales pentru cei de mâine. Cercetătorul a fost dublat mereu de manager
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
la fel de trist înainte plecați, precum Florin Constantiniu, Florin Dobrinescu, Augustin Deac sau Emanoil Emandi, Maestrul Gheorghe Buzatu este deja în Panteonul făuritorilor de conștiință națională, ziditori al dreptului nostru la demnitate, care se ridică în Timpul Superior ca și Columne peste veac a căror prezență nu o mai poate ignora nimeni. Acolo, în Altarul studiilor sale din Centrul de studii Europene, nu a căutat nimic pentru sine. A trudit la Istoria secretă a celui de Al Doilea Război Mondial, a refăcut memoria
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
pe nimeni). Se menționează ades că a pătruns în programele universitare și acest lucru i-a adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui, să producă o carte care să dea de furcă veacuri la rând învățaților. Concentrarea, ambiguizarea sunt procedee moderniste. Ce face Pinter nou este să le îmbrace într-o haină comună. Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
pe nimeni). Se menționează ades că a pătruns în programele universitare și acest lucru i-a adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui, să producă o carte care să dea de furcă veacuri la rând învățaților. Concentrarea, ambiguizarea sunt procedee moderniste. Ce face Pinter nou este să le îmbrace într-o haină comună. Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Ion Buzași La sfârșitul lunii februarie se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Timotei Cipariu, una dintre cele mai impunătoare figuri culturale din veacul trecut. Integrându-se organic în pașoptismul ardelean, numit sugestiv de Șt. Pascu "a doua generație a Școlii Ardelene", Cipariu continuă mai ales în lingvistică și filologie opera înaintașilor. Prin scrierile lui Cipariu, ideea latinității capătă prestigiul erudiției: originea latină a
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
și Radu Brateș, comentat cu aprecieri superlative de I. Negoițescu: "în sensul spiritualității grafiei, acest sonet pare meșteșugit plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică socială a Blajului de la mijlocul veacului trecut, un virtual roman de epocă, lipsit doar de liantul epic al faptelor. Un roman pe care a năzuit mai târziu să
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
plastic, având ceva din ornamentația în aur a inițialelor pe manuscrisele de pergament". A fost unul dintre cei mai remarcabili epistolieri din veacul trecut. Scrisorile luI Cipariu către Bariț, 125 la număr, alcătuiesc o cronică socială a Blajului de la mijlocul veacului trecut, un virtual roman de epocă, lipsit doar de liantul epic al faptelor. Un roman pe care a năzuit mai târziu să-l scrie Pavel Dan, cu titlul provizoriu Pe urmele Școlii Ardelene. Paginile corosive, gogoliene, din crochiul lui Pavel
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
a mea maximă-i au să tac de tot, au să nu cruț nimic. Giumătate a grăi adevărul ar fi de prisos"), el smulge cu brutalitate Blajului acel văl de aură poetică obișnuit în atâtea evocări dulcege, Blajul de la mijlocul veacului XIX apărându-i ca un "iad și Sodomă unde numai fărădelegile, poftele de izbândă pentru închipuitele strâmbătăți, ura și clevetele cu minciuna împărtășesc. Au nu aceasta-i împărăția Dracului în miniatură sau modelă?" Cipariu nu este însă un denigrator al
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
adus la piter strigă liova călare pe leu și sparge într-o beție grozavă toate ferestrele casei pușkin - șapte sute treizeci de pași pînă să cadă satîrul spaima din literaturile mari ne zvîcnește aurită sub tîmple - nouă ne dau locuri de veci direct în istorie și ne-ngroapă-n picioare ca pe regii barbari cu arme și cai pregătiți din care numai dumnezeu poate face lucruri noi - ne-ngroapă-n picioare de-a valma sub gorganul aceleiași spaime O altă versiune ce
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
plop deasupra lor coborau seara sticleții o zbatere scurtă un gîngurit obosit întîile semne ale unei sinucigașe retorici - sunt cuvinte ușoare ca sămînța de plop în țările disperate cu ieșire la mare și cel care scrie acolo sortit e pe veci să aleagă între răfuială și alibi Delfica o fărîmițare bolnăvicioasă a spaimei ca-n romanele cu sertare firește că asta nu spune lucrurilor pe nume și nici nu împiedică ziarele literare tutunul ficțiunile să cîștige pentru mine acum un șir
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
posomorîte bat distanțele le subțiază pînă le fac rezonabile pînă le pot restitui Universului. Vai cum dispar Vai cum dispar cele veșnice ființe și lucruri deopotrivă cum fără nici o rușine dispar clipă de clipă trădîndu-ne dar nu putem ști (în veci nu vom ști) dacă-nșelînd Providența ori făcîndu-i pe plac. Despre Nimic Nimicul cel mare și Nimicul cel mic stau la taifas Nimicul cel mare dorește să-nghită Nimicul cel mic dar ezită în schimb Nimicul cel mic pe neașteptate înghite
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
al românilor" (Estetice. Unde scurte, IV, București, Humanitas, 1994, p. 124), este o capodoperă a prozei românești care reînvie prin orele unei zile (ce are cîteva fante deschise spre trecut) un secol de istorie românească ("O dimineață Ťpierdutăť, dar un veac cîștigat", scrie Valeriu Cristea în Fereastra criticului, București, Cartea Românească, 1987, p. 204) și întrețese, în urzeala de vorbe a unor femei, trei teme majore: memoria, istoria și destinul. Cum se mai vede astăzi, după 30 de ani de la apariție
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
Alina Le Lumea presei culturale românești a pierdut, în acest început de decembrie, un aristocrat și un cronicar de neprețuit. De o longevitate aproape egală cu veacul abia încheiat, Alexandru Baciu s-a identificat până la autodistrugere, de-a lungul a trei decenii, cu instituția numită Secolul 20. Aparținea unei lumi în extincție: a fair-play-ului, gentileții, a sentimentalului prevalând asupra pragmaticului: o lume guvernată de un cod al
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
Iordan Chimet Poate nu e o simplă întâmplare evocarea de astăzi - Ajunul Crăciunului 2004 - a unei cărți, Antologia Inocenței, apărută în Ajunul altui Crăciun, în urmă cu un sfert de veac, în 1972: din nefericire, an de tristă memorie pentru vulnerabila societate de atunci, încolonată, încă o dată, pentru a traversa fără voia sa un alt tunel întunecat al istoriei sale. Ar fi minunat să existe un sens - pe care l-am
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
radical schimbat, libertatea totală în spațiul avangardei oferită, cu abilitate, de Putere putea năuci pe cititorul neantrenat, reînviau experiențele de șoc în domeniul structurilor și limbajului artistic - pe care cultura europeană le consumase și le înhumase cu o jumătate de veac în urmă - dar continuau să rămână intangibile și sacrosancte tabuurile privind legitimitatea Regimului. Căutam - unii dintre noi, mulți sau puțini, nu știu - cu disperare un mijloc, un proiect, o tactică bazată pe modestele posibilități materiale de care dispuneam, pentru a
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
ta nevăzută Doamne Leoaică a soarelui pe o limbă de pământ ce intră în mare în ochii tăi îngăduiește-ne încă o vară curați precum pruncul din iesle ori copilul bălai ce înoată în valuri de grâu în valurile altui veac în unda altui râu Lalele roșii Lalelele se ivesc din pământ ca degetele unor copii roșii tremurătoare ca flăcările din infernul pomenit în groaznicele sudălmi ale bătrânului căruțaș ca flăcărui țâșnind din cărțile negre ale vecinului nostru diacul lalele roșii
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
farmecului eminescian". Dincolo de afinitățile filosofice (Schopenhauer) și de bucuria de a glorifica "duhul eresului popular", Blaga este un mare admirator al Scrisorilor. Ele curg în "ritmuri grele și largi, cum se cuvine pentru niște vedenii cosmice sau pentru întîmplări de veacuri ale istoriei" și, mai departe: "unicele lucruri ce se desprind frumoase din imensa deșertăciune rămîn luna și liniștea". Ataraxia ca năzuință și "efectul de lună" eminescian se regăsesc și în această memorabilă definiție a metaforei la Blaga: "eu, cu lumina
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
amantă, fecioară,/ cu trup de cucuteni și de vioară" (Plângere). Se remarcă elogierea iscusită a iubitei, într-un fel de toasturi lirico-eseistice pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană a feminității din alt veac:/ Cu trup divin și păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în văzul lor cad în genunchi și tac// Iar gându-mi melancolic fără leac/ Mă ține treaz să celebrez discret/ Icoană a feminității din alt veac
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
veac:/ Cu trup divin și păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în văzul lor cad în genunchi și tac// Iar gându-mi melancolic fără leac/ Mă ține treaz să celebrez discret/ Icoană a feminității din alt veac." (Rondelul feminității din alt veac). P.S. Pe ultima copertă a cărții - o secvență din comedia criticii. Trei specialiști în poezie fac considerații delirant
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în văzul lor cad în genunchi și tac// Iar gându-mi melancolic fără leac/ Mă ține treaz să celebrez discret/ Icoană a feminității din alt veac." (Rondelul feminității din alt veac). P.S. Pe ultima copertă a cărții - o secvență din comedia criticii. Trei specialiști în poezie fac considerații delirant
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
meritat să zăbovim asupra lor. Dar acum intervine insolitul: atracția exercitată de harfa lui Sarmis nu se limitează numai la elemente ale lumii materiale - țărmi, insule, stânci, apele mării -, ci acționează și asupra trecutului omenirii: "Ba chiar ceea ce nimeni în veci să mute poate trecutul te urmeze cu veacurile-i toate; cu umbrele-i mărețe, bătrâni, moșnegi din basme regii putinți ai umbrei - ghețoasele fantasme cântarea-ți însoțească. S-o împle cu durere a vremilor legendă ș-a vântului putere." Așadar
Istoricul și harul orfeic by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/12329_a_13654]