11,633 matches
-
vor face organizațiile din România într-o economie globală? Cele mai multe companii românești private sunt încă relativ „mici” pentru a ieși pe spațiul de competiție european. În România, de-abia apar primele fuziuni naționale și primele intrări pe piețele din țările vecine. Marile companii foste publice (Petrom, SIDEX, Romtelecom, Dacia, BRD, BCR etc.) deja s-au „predat” unor jucători mai mari din străinătate, ceea ce are consecințe pozitive, dar implică și riscuri semnificative. Pe lângă aceasta, România nu are un brand de țară clar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și prețuri competitive. - Existența contactelor cu distribuitorul și a încrederii reciproce între cei doi parteneri, producătorul și distribuitorul. - Estimarea unei bune cereri de produse de exploatare a lemnului și grădinărit în zona împădurită și turistică a Brașovului și a județelor vecine și a unui bun potențial de reclamă prin intermediul studenților, absolvenților și cadrelor didactice de la Facultatea de Silvicultură din Brașov, singura din țară. - Garanțiile de exclusivitate a distribuției obținute pentru mai multe județe pentru a evita competiția cu potențiali distribuitori ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și Busuiocul să-și caute un loc, toate florile l-au alungat și nu au vrut să-l primească să stea lângă ele. Florile se lăudau cu frumusețea lor, erau mândre de parfumul lor și nu vroiau nicicum să fie vecine cu Busuiocul. Busuiocul nu se certă cu ele, chiar dacă Îl durea purtarea lor. Porni prin lume În căutarea unui locșor, dar unde, unde? Că nici pe șanț n-a fost acceptat. Cum mergea el așa abătut și necăjit, ajunse la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
tânăra Împărăteasă singură, fără ajutor de niciunde, putând În pântec rodul iubirii ei pentru Împăratul care nu mai era.Au peți-to Împărații și prinții, dar ea nu și nu, Își petrecu tinerețea crescâdu-l pe Alun. Alun auzi că fata Împăratului vecin era de o frumusețe rară.Cei care o văzuseră spuneau că are mersul tgrațios, glasul bland și dulce, trupul Înalt și subțire, mâinile albe,ochii mari și blânzi, părul Împletit În cozi lungi și buzele roșii ca petalele de trandafir
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
căci Îl iubea pe el, pe Alun.Dacă-i pe așa, zise flăcăul, să mă Însor cu ea, răzbunând astfel moartea tatălul meu.Căci tatăl fetei plănuise deja cu cine s-o mărite.Cu gândul să se răzbune pe Împăratul vecin, uitase se cineva: de mama lui. Alun trimise pe ascuns niște oșteni de furară fata și-n miez de noapte au purces la o mănăstire.Când starețul le-a pus cununia pe cap, un junghi străbătu inima mamei lui.Adormită
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe de rost, știa cât suferise, ca om și ca artist... Își aminti că la recitalul de la Bayreuth interpretase, la bis, Sonata pentru pian numărul 3, aplaudată îndelung de cei prezenți. La Père Lachaise, Enescu odihnea într-o companie ilustră, vecin fiindu-i Chopin, mormântul acestuia fiind mereu încărcat cu flori. La Enescu fu surprins de marea panglică tricoloră și de un buchet de flori de câmp, "imortele", viu colorate. Aprinse și aici o candelă, zicându-și că și Enescu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de Sorbona. Îi mai spuse că părintele e un bătrân cam ciudat, cu toane... Mulțumi, plăti cu un bacșiș consistent "domnului Costel" pentru informațiile oferite. A doua zi, pe la 10, era la catedrală, un edificiu impozant, cam încorsetat între imobilele vecine. Intră în biserica pustie la acel ceas, admiră altarul, cu icoane de preț... Citise la intrare un scurt istoric al lăcașului construit prin secolul al XIV-lea ca o capelă catolică, cumpărată de călugări dominicani în 1865 și, după expulzarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu trei săli de clasă, cancelarie, internat și cantină pentru elevii veniți din localitățile vecine. Clădirea a fost construită din bârne și acoperită cu draniță. Școala deținea în total 4,5 ha teren, din care 3 ha în extravilan și 1,5 ha în curțile celor două unități școlare. În școală au mai existat un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de masă Începând din 1977, atât elevii, cât și tinerii satelor participau la competiții de masă, precum „Daciada”, unde s-au îmbinat educația fizică cu sportul de performanță, având rol de formare a tinerelor talente. Duminicile cultural-sportive organizate între comunele vecine, în colaborare cu instituțiile de cultură și învățământ, erau dedicate tuturor categoriilor de vârstă, cu un pronunțat caracter educativ. Aceste activități aveau rolul de a afirma talentul din rândul tinerilor de la sate și folosirea judicioasă a timpului liber. În momentul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rusesc de informații Rusia 24. Anatoli Klian lucra de 40 de ani pentru televiziunea rusă și a efectuat numeroase misiuni în zone dificile, potrivit Pervîi Kanal. Pe 17 iunie, doi jurnaliști de la televiziunea publică rusă au fost uciși în regiunea vecină, Lugansk, iar angajatorul lor a atribuit moartea acestora unor tiruri de mortieră ale forțelor ucrainene. Fotograful italian Andrea Rocchelli a fost ucis în apropiere de Slaviansk, la sfârșitul lui mai, dar și asistentul său rus, Andrei Mironov.
Jurnalist de la televiziunea publică rusă, ucis în Ucraina by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/71844_a_73169]
-
pe care poetul lor, însuși, îl face: "Zâmbește toamna uneori/ Ca un strigoi al primăverii." (Se roagă iubita). Titlul volumului e reluat, la plural, într-o fascicolă: Urcușuri. A cărei dimensiune nu e, cum ai crede, înălțimea, ci lungimea. Subțiere vecină cu spaima, ca a flăcării unei lumînări care se-apropie de capăt, ca a feței într-un strigăt, ca a sufletului într-o umbră, prelungă pe împrejurimi: "Creștem, anii dulci se fac carne,/ Primăveri trec în unghii, în peri, în
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
colorată cu creioane portocalii și verzi, pe tonurile și nuanțele căreia numele de ape și localități, uitate și scrise deasupra vopselelor de praf, se întindeau, până a fi prezintate institutorului, peste toată munca noastră, ca o lapoviță violetă, în județele vecine. Veneam de la școală, când l-am văzut întâia oară pe Sângerece. Auzisem de numele lui din gura copiilor. El se intercala ca a doua personalitate remarcabilă în existență, după turcul Ali, bragagiul ambulant, care-mi da din mărfurile lui, colorate
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
acești 18 ani. Nu mă interesează foarte tare(...). Eu nu trăiesc la Roșia Montană. Nu sunt isteric nici pe probleme de mediu, nici pe probleme de exploatare", și-a început Mircea Badea expunerea. În ultimele două săptămâni, remarc o agresivitate vecină cu demența și cu ticăloșia. Există niște forme de viață care se revendică ecologiști. Au aflat și ei pe 28 august de proiectul Roșia Montană și a început o isterie... că vin cianurile în nasul nostru. Treaba oricui să facă
Badea, despre acuzele că ar fi luat bani de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72299_a_73624]
-
neoficiale) pe care le întreprinde Regina Maria în vizitele efectuate la Paris și Londra, unde pledează cu mare însuflețire cauza românească. în țară domneau haosul, dezorganizarea, sărăcia, valul de nemulțumire, ce puteau fi speculate lesne da către bolșevismul din Rusia vecină. Ca și azi, partidele politice erau dezbinate, zădărnicind efortul Regelui de a forma un guvern de uniune națională. Vrajba era așa de mare, încât Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Al. Averescu, aflați în opoziție, au refuzat să ia parte la ceremonia
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
începea să se extindă, galopant, ca o pecingine. Este meritul armatei române, ce rămăsese fără armament și echipamente, că i-a pus o frână, că l-a îndepărtat pentru mai bine de două decenii de frontierele noastre și de țările vecine, pe lângă Ungaria, Cehoslovacia și Polonia, ultimele două redesenate pe hartă de mâna hrăpăreață a lui Stalin după al Doilea Război Mondial. Capitole târzii din viața mea este o carte pe deplin revelatoare, conturând o dată mai mult fascinanta personalitate a Reginei
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
margă unde i-i voia... O astfel de generozitate numai la marii seniori se întâlnește. Cantemir însă i se opunea. Poate și fiindcă, pentru el, Neculce însemna Moldova. Mulți dintre noi cunoaștem senzația pe care o aveam în marea țară vecină în anii dogmatici, făcând în ea câte o vizită, senzația că nu te mai puteai întoarce acasă. E cunoscută și vorba de pomină a lui Victor Eftimiu plecat la Moscova într-o delegație oficială prin 1946, împreună cu Parhon și ceilalți
La Moscova în exil by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8787_a_10112]
-
cunoscuse Bulgaria la ea acasă, îi cunoscuse și se împrietenise, deși în fugă, cu o serie de bulgari, începuse a le învăța limba, fiind cu deosebire simțitor la cântecele populare. împrejurarea în care s-a aflat G. Topîrceanu în țara vecină a fost, din păcate, una nefericită, și anume, cum spuneam, în calitate de prizonier de război în 1916-1918, experiență ce avea să fie evocată în amintirile din captivitate sub titlul cu evidente rezonanțe onomastice bulgărești Pirin-Planina, volum apărut în 1936. Cartea, lipsită
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
eliberării prin intervenția pe lângă comandamentul bulgar a lui G. Stere, filogerman directorul și ideologul "Vieții Românești". Sunt de notat și întâmplările din spital, una de o admirabilă poezie, dialogul de la distanță cu o tânără fată care, locuind într-o clădire vecină, compunea cuvinte cu litere tăiate din carton, pe care însă românul nu ajungea să le descifreze. într-o seară, ea apăru goală în cadrul ferestrei, la lumina de o secundă a unui fulger. Prizonierul înțelegea, firește, gestul de puritate, cu o
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
bucăți de slănină, mâncare tradițională de Anul Nou. Se așază cu toții la masă și încep să ciocnească pahare cu vin, purtătorul de cuvânt fiind Dediu Manole, în spiritul cel mai obiectiv al istoriei și al prieteniei dintre cele două popoare vecine, care, de-a lungul secolelor, au avut destine într-un fel asemănătoare. "- Noi, cu voi românii, n-avem nimic, a zis el deodată, întorcându-se spre mine. Voi sunteți tot creștini ca noi; și pe vremea când eram eu flăcău
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
omenești: ignoranța, sărăcia, războiul care ruinează averi, distruge familii, frânge inimi și face pe oameni mai răi decât sunt într-adevăr, în adâncul sufletelor lor". G. Topîrceanu îi va scrie criticului bulgar, subliniind o dată mai mult simpatia lui față de poporul vecin din sudul Dunării. Deși văzută în condițiile vitrege ale războiului, Bulgaria i-a lăsat poetului român amintiri emoționante, prin chipurile umane pe care le-a cunoscut, prin acea noapte de Anul Nou, ca o simbolică imagine a păcii, a lăsat
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
dubios, fără putință de scăpare prin vreo circumstanță atenuantă. "Asta poartă un profesor universitar în geantă? Mi-ar fi rușine!" Mărturisesc că și mie îmi era rușine. M-a muștruluit groaznic, m-a certat, a chemat pe cineva de la masa vecină să-i arate infractorul paralizat și fapta lui detestabilă și m-a scos de la suflet nu știu pentru câtă vreme. Îmi era, desigur, rușine, dar nu a așteptat și nu a acceptat nici o explicație. Textul infam a fost confiscat. Culpa
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
antologiei de la idee la carte, stăruind, la rându-i, asupra "forței motrice" a acestui proiect, cum numește implicarea poetei Grețe Tartler. Pornind de la constatarea că în rafturile libăriilor ateniene traducerile din literatura română sunt mai puține decât ale celorlalte țări vecine Greciei, "am hotarat", mărturisește editorul, "să așezăm mica noastră piatră la sporirea prezenței literare românești în Grecia. Desigur, nu-i exclus să fim întrebați: Cine se mai interesează astăzi de literatură și îndeosebi de poezie? Și câți vor citi oare
în Grecia Lirica feminină românească by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/8874_a_10199]
-
și pare să sugereze o amplificare a pericolului, dar în uzul actual diferențele se atenuează: "Bucureștiul a devenit un oraș al copilăriei odată cu instalarea nămeților" (EZ 5.01.2008); "locuitorii orașului (...) au făcut cărări printre nămeți" (ibid.); "nămeții din țara vecină" (Ziua, 5.01.2008). În ceea ce privește sinonimele zăpadă - omăt - nea, constatăm că primul - standard, neutru - este și cel mai folosit, în toate contextele posibile. Omăt - marcat în dicționare ca popular - apare totuși ca o soluție la care ziariștii recurg destul de des
"Coșmarul zăpezii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8915_a_10240]
-
vorba de democrație și de pluralismul opiniilor. Cine-și imaginează că textele sale au vreo credibilitate când ele apar alături de niște enorme făcături de sorgine securistă (vezi atacul infam împotriva lui Gabriel Liiceanu) e ori prost, ori de-o naivitate vecină cu inconștiența. Evident că m-am ferit să-i dau prietenului meu editorialist la "Ziua" vreo sugestie (ca să elimin speculațiile, precizez că nu e vorba nici de Ion Bogdan Lefter, nici de Eugen Simion, victime, pe vremuri, la "Săptămâna" și
Casieria sau onoarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9831_a_11156]
-
Presei, întrebarea a șaptea: "- Maestre dragă, fiți/ amabil și răspundeți:/ cine-ați dori să fiți/ dacă n-ați fi ce sunteți?// - Vițel la poarta nouă,/ nu-ți pot răspunde, dragă:/ mă-ncurcă ce și cine/ opuse-n cele două/ propozițiuni vecine;/ altminteri e ca-n bancu':/ de nu te-ar chema Iancu,/ ce ți-ar plăcea mai bine,/ lapte bătut ori bragă?!". Așadar, cine e Caragiale? El însuși, firește.
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]