17,396 matches
-
tocmai acestea trăiesc mai prost. Cea de a cincea mineriada, un dar al blândului climat de ianuarie, a întărit opinia omului de rand că cine da cu părul primește leafa. În lipsă de păr, se pot smulge scânduri din gardul vecinului. Și, desigur, în ceasul în care cel mai auster buget postrevoluționar îngheață propriu-zis salariile/pensiile și amâne sine die problemă protecției sociale. Politologul de ocazie privește spre Răsărit, de care ne desparte un râu și unde salariile/pensiile nu se
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
de scrisori - a unui epistolar, cum am primit de curând de la timișoreanul Dan Negrescu. Pe care-l știam latinist erudit, traducător al creștinilor din primele secole, profesor universitar - dar, iată, s-a lăsat contaminat de nevoia comunicării literare (poate de la vecinii săi Servius Fortis - adica Șerban Foartă - sau Mircea Mihăieș, care susțin ironia surâzătoare și sapienta amicului lor Niger ?) și spre norocul nostru, al cititorilor de papyrine fileă, contaminarea emană o foarte vie și ludica temperatura. Schemă ficțiunii este punctata astfel
"Istoria nu are nici o noimă" by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/18117_a_19442]
-
Cristian Teodorescu CU vreo trei săptămîni în urmă am văzut doi tineri polițiști care măsurau cu șublerul niște pete de sînge de pe un morman de zăpadă. Era noapte, trecut de zece. Cam cu o oră mai devreme, un vecin îmi povestise că la garajul subteran din cartier cîțiva înși îl bătuseră cu ciomegele pe un pietar, lovindu-l mai mult la cap. Vecinul anunțase poliția, dar n-avusese curaj să stea ca martor la scenă bătăii, de frică să
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
un morman de zăpadă. Era noapte, trecut de zece. Cam cu o oră mai devreme, un vecin îmi povestise că la garajul subteran din cartier cîțiva înși îl bătuseră cu ciomegele pe un pietar, lovindu-l mai mult la cap. Vecinul anunțase poliția, dar n-avusese curaj să stea ca martor la scenă bătăii, de frică să n-o încaseze și el. Garajul subteran despre care e vorba se află în spatele unui loc geometric frecventat cu regularitate de poliție - o piață
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
sentința. Între atîtea ezitări și rostiri amînate, incerte, fraza spune o certitudine ("desigur..."), singura certitudine a lumii. Niciodată copil, niciodată întrupat în cuvînt, eul-narator se simte nenăscut. Bîjbîind într-o lume de boală (a mamei), de violențe (a neștiuților, amenințători, "vecini" xenofobi), de tandrețe bolovănoasă, inexprimabilă (a tatălui), copilul se construiește în funcție de propoziția negatoare: nenăscut, el asociază vorbirea cu nașterea și cu moartea și cu ieșirea în lumină, din mină, a tatălui. Reintegrarea pietrei (pîinii) de tăcere este ținta visată de
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
al României, ăn acord cu adevărul istoric, sau ni se concede doar statutul parazitar, cancerigen, de organism străin, grefat pe trunchiul falnic al unei identități naționale unitare? Cine are de câștigat de pe urma urii cu care omul de rând ași privește vecinul de palier, colegul de serviciu? Țară care ni se atribuie - și care nu e a noastră - e deja an NATO, si se află cu zece pași ănaintea României an cursa integrării euro-atlantice. N-ar fi mai practic, măi chivernisit și
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
a deprins, privind lumea de la ănăltimea unui acoperiș imaginar, dar și real, platourile engadineze din valea Innului, ăn localitatea Sils-Maria, lecția relativismului identitar, morală liniei subțiri, granița, care separă un teritoriu de celălalt, o țară de alta, un om de vecinul lui. Fiecare vede lumea de pe propriul său acoperiș, declară Iso Camartin, un acoperiș care nu trebuie să fie neapărat Pamirul pentru a ne da acea viziune limpede și cuprinzătoare asupra universului. Acoperișul lui este la Sils, pe malul Innului. Nu
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
o lume foarte senina și cumpătata totodată, toleranța și bucuroasă să ași afirme micile idiosincrazii an egală măsură. Alegerea Silsului o dovedește, căci autorul nu e născut pe malul Innului, ci la izvoarele Rinului. Acoperișul lui, așadar, e "an curtea vecinului", nu an propria ogradă. "Puteam la fel de ușor să-mi construiesc acoperișul lumii la izvoarele Rinului", susține Camartin. Cei mai mulți dintre noi o fac, pentru că e cumva an firea lucrurilor să ați transformi an punct de referință spațiul an care ai venit
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
descoperire a ămprejurimilor, nu a sa. Camartin scrie pagini splendide despre o filozofie a cotidianului intercultural, dacă ai pot spune astfel. Adică alcătuiește un fel de glosar de concepte familiare, simple, și totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale, semnificația unei culturi populare. Mie ansa cel mai mult mi-au plăcut eseurile despre
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
titanică și geniu iată ce reprezenta omul din fața mea. Răsfoind cartea am aflat cum i s-a declanșat dragostea pentru sunetele limbilor necunoscute lui. Copil fiind, locuia la Paris, într-un cartier de imigranți, familia sa fiind de origine tunisiană. Vecinii italieni l-au strigat într-o zi: „hei, bambino!” Acest „bambino”, așa de melodios și de jucăuș, i-a făcut cunoscută energia dulce a limbii italiene și a dat un nume primilor săi ani de viață. Bambino! sonoritate care stă
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
dacă se poate, la televizor, spre deliciul soacrelor-suporteri. Mentalitatea de chibiț îi împinge și astăzi la gesturi devenite reflex în ani de contemplare pasivă, de pe margine, a realității: comentariile meciurilor de fotbal, în piață publică, bârfa relaxată, pe balcon, cu vecinul, si turnătoria abjecta. Dacă tot îi ard degetele să interzică ceva, de ce nu interzic mizeria, sărăcia, murdăria, lenea, hoția, minciună, prostia sau vulgaritatea indescriptibila care au coborât - cu neprecupețitul lor ajutor - ca un blestem peste țară? E ușor că, protejat
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
de căte 7-8 metri, ăntrecându-se cu mesteacănul argintiu, sădit an spatele lui. O singură dată, la ănceput, a ăndrăznit cineva, pe ascuns, să taie vârful unuia dintre ei (pom de Crăciun? de nuntă? de ănmormântare?), dar apoi, s-au dumirit vecinii că le venea aer curat de la ei, ai respectau, ba chiar ("imitația la Români" - uneori sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí ei câte un brăduț, de la munte, care s-a prins (fără să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
disciplinei impuse mai ăntâi cu biciul iar apoi intrate an rutină supraviețuirii și ațipite sub hipnoză vocabulelor de lemn ale dictaturii). Și, "deci", au "venit la vale trei baci" - lucrători nu prea calificați de la CONEL (fost RENEL, fost...), plus un vecin netot, coțcar și crescut că fiu al "Epocii", au sărit gardul, ilegal - fiind vorba despre ăncălcarea proprietății cuiva (dar ce se știe, acum, ce e "ilegal", cănd zeci de ani "proprietatea" era un concept vag - mai mult legat de "exploatatori
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
ferăstrăul), ciopârtind una, două, noua crengi, de jos, ale Bradului: nu făceau nici un râu, nu atingeau fire electrice (aflate la mare ănăltime față de ele), erau an curtea proprietarului, depășind puțin gardul. Orice minte ăntreagă se ăntreabă: "De ce?". "Păi": voise, tânărul vecin netot, să i se tragă firul de electricitate (scurtcircuitat din vina lui) până la vârful stâlpului, musai an acea zi, fără să aștepte venirea autorizată, legală, a CONEL-ului, cu o scară lungă ori cu mașina cu scară ("utilajul"). Ca să ridice
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
Școală D. Gusti -, punctualitate și exigenta (față de altii - cotata azi că "duritate" - și față de sine - apreciată acum că "prostie"), calitate de om inimos (cam cu ironie evaluat, anca din "anii de aur", ca "sufletist")? an locul lor: "Să moară capră vecinului!" (mai nou: "Să moară vecinul!"), da la cap celorlalți, fură cât poți, minți ca să ai succes (din păcate, sí ca să supraviețuiești, sau să te strecori - cum am auzit, cu "minciuni funcționale"), da la o parte pe cei care te pot
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
exigenta (față de altii - cotata azi că "duritate" - și față de sine - apreciată acum că "prostie"), calitate de om inimos (cam cu ironie evaluat, anca din "anii de aur", ca "sufletist")? an locul lor: "Să moară capră vecinului!" (mai nou: "Să moară vecinul!"), da la cap celorlalți, fură cât poți, minți ca să ai succes (din păcate, sí ca să supraviețuiești, sau să te strecori - cum am auzit, cu "minciuni funcționale"), da la o parte pe cei care te pot concura (deși - sau pentru că - sunt
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
sfârșit de mileniu 1999, ei ar fi: Aldegătscurt, Sacmare, Tarenclont și Piticul, inenarabil, - "un fel de spectru pe cât de sordid pe atât de atrăgător." Cum ăncepe discuția?... Autorul povestește: ..." După ce se ănfruptaseră din cele mai fine bunătăți, gurmanti cum erau, vecinii noștri ajunseră unde ajunseserăm și noi alături, la deșert; și datorită, poziției noastre retrase, se crezură singuri (și liberi să discute an voie - n.n.). an fumul trabucelor, bând șampania, răsfățați de plăcerile fine ale deșertului, o conversatie intimă ăncepu." Este
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
rod al păcii an care traim. Acest pamflet contra omului, pe care Diderot nu a ăndrăznit să-l publice, Nepotul lui Rameau; cartea această, dezmățata, anume, să se vadă toate plăgile, este singura an stare să fie comparată cu pamfletul (vecinilor de alături n.n.), pamflet rostit fără nici un gând preconceput, ăn care (...) nu se construiește decât cu ruine, ăn care se neagă tot, ăn care nu se admira decât ceea ce adopta scepticismul: omnipotenta, omniscienta, omniconvenienta banului. După ce trăseseră an cercul persoanelor
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
n.n.), pamflet rostit fără nici un gând preconceput, ăn care (...) nu se construiește decât cu ruine, ăn care se neagă tot, ăn care nu se admira decât ceea ce adopta scepticismul: omnipotenta, omniscienta, omniconvenienta banului. După ce trăseseră an cercul persoanelor cunoscute, bârfa (vecinilor n.n.) se abătu asupra prietenilor intimi. Ajunge o dovadă spre a lămuri dorința ce ma cuprinsese de a rămâne acolo și de a-l asculta pe Bixiou luând cuvântul, după cum se va vedea. Atunci ne fu dat să auzim una
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
de Breughel, prinzîndu-ne și noi în șirul de orbi care înaintează, implacabil, catre prăpastia istoriei... Oricum, omenirea se situează - actualmente - în faza globalizării existenței, datorită promptitudinii cu care circulă informațiile, comprimînd lumea, preschimbînd globul terestru în multinvocatul "sat planetar". Sîntem "vecini" cu absolut toți ceilalți pămînteni! Supraîncărcarea informatică nu mai îngăduie nepăsarea, neștiința, egoismul de orice natură și hipertrofia eului. Totuși, internaționalistul de școală veche socotește c-a descoperit America, atunci cînd rostește sentențios și inutil: "A construi o economie globală
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
carne" (trupul micuței) în cutia pe care o strânge la piept: "-Are carne! strigă cineva. A găsit carne și nu vrea să ne spună unde! - Fir-ai tu a dracu cu pilele tale cu tot! Unde ai găsit?s...ț Vecinul său, din pricina căruia se stârnise toată harmalaia, încerca să-i potolească, dar nu-i asculta nimeni. - Cred că o să fim linșați, șopti el, zâmbind, nu se știe de ce. Vom fi jertfiți pe altarul istoriei". Sondarea conștiinței lui Ion Popescu - care
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
a (se) bulgariza (și acesta înregistrat în DCR2): verb în care se reflectă o situație de criză economică petrecută acum doi-trei ani, dar mai ales obsesia națională a comparării (cînd cu aere de superioritate, cînd cu lamentații de autonegare) cu vecinii din sud: "dacă România nu va sfîrși, cumva, prin a se ăbulgarizaă" (RL 2083, 1997, 4); "nu există riscul să ne bulgarizăm, consideră Sorin Pantiș??...), cu toate că acest fenomen nu este în detrimentul economiei" (RL 2555, 1998, 8); "dacă Guvernul cedează în fața
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
EZ 1412, 1997, 3); "criza economică va provoca ăbulgarizareaă României" (EZ 1706, 1998, 1); "în fotbal, ca și-n economie, pe biată Românie o paste pericolul bulgarizării" (ACaț, 37, 1998, 12); "am reușit să evităm ăbulgarizareaă - termen deja perimat, pentru că... vecinii noștri de la sud au depășit cu bine criză" (RL 2559, 1998, 1). Evident, apariția în limbajul internațional a unui asemenea derivat etnic e un semn rău: banalitatea normalității politice e de preferat exportului lexical.
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
ce se uită la televizor. Nici o legătură între ele, nici o comunicare. Doar o ostilitate muta, o însumare de contradicții ce se întâlnesc numai în spațiul virtual al tubului catodic. Totul ar fi în regulă dacă îmbogățiții de acum (foștii noștri vecini de bloc!) ar fi ajuns la prosperitatea sfidătoare prin munca cinstită și printr-un sistem limpede de dobândire a averilor. Poate în alte părți, dar nu la noi. Am mari dubii că simplul spirit de întreprindere și munca plină de
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
problemă ilizibilității ridicată de Dan C. Mihăilescu la apariția Breviarului nebuniilor curente. Răspunsul e valabil pentru majoritatea cărților bahluviasiotului: "Se precizează acolo, în carte, ca aceasta edițio princeps coprinde ao sută de exemplare, numerotate și necomerciabile, menite prietenilor, verilor, cumetrilor, vecinilor, șogorilor, gagicilor și simpatizanților auctoruluiă". Însă acum, după ce aceste cărți au cunoscut reeditări la Nemira sau Institutul European, scriitura pituliană trebuie să-și găsească alte justificări, mai bune, decît nehotărîtul "Voi persevera...". Urmează poveștile propriu-zise, eseuri cu teme dintre cele
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]