279,258 matches
-
imaginea preponderentă a unui raționalist uscat, "voit antisubiectiv", excluzînd din componența actului critic "orice demers extralogic", oficiant al unei critici "de sistematică distanțare" față de obiect. Un gen de ascet al rațiunii de iluministă factură (nec plus ultra), căruia i-ar veni greu, dacă nu de-a dreptul cu neputință, a se apropia de poezie pe calea contactului nemijlocit, emoțional, care ar disprețui verbul frumos, seducția stilistică, cozeria impenitent divagantă, în măsură a cristaliza în eseu. Și cu toate acestea, în pofida profilului
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
victoria, trecătoare, dar victorie, în alegeri, a politicianului foarte de dreapta se explică, de fapt... Parisul merită o slujbă. Paris vaut une messe, spunea navarezul, Henric IV, înjunghiat de Ravaillac și a cărui statuie călare de lângă Pont Neuf totdeauna îmi vine să o salut pentru aceste cuvinte...
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
eu să le aduc nou, proaspăt. Am încercat o dată, de pildă, să le explic studenților de la școala noastră de teatru o nuanță de arsură. Nu aceea provocată de ceva fierbinte, ci arsura fierului cînd stă iarna în ger. Răspunsul a venit iute: nu simțiseră niciodată genul acesta de arsură pentru că nu știau cum este gerul și intensitatea lui. Altă experiență de viață, alte repere. - Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și cu tine, un regizor și un actor
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
lucrat la Limoges un stagiu Shakespeare. Anul acesta a fost a doua colaborare. Hegel consideră Antigona cea mai înaltă și mai morală operă a umanității. De unde ataci o capodoperă cînd te afli pus în fața ei? Penciulescu spune că soluțiile nu vin decît din text. De acolo aflăm că este vorba despre momentul zero după un război nimicitor. Totul trebuie reconstruit. Creon, pe de o parte, vrea să reorganizeze instituțiile laice, societatea vrea să restabilească legile după care cetatea să reînceapă un
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Poliției sînt convinși că demilitarizarea acestei instituții va produce minuni în mentalitatea polițistului. Potrivit ziarului AZI, șefii IGP sînt supărați pe presă că nu crede în minunile anticipate de ei. Să fie cum cred vîrfurile Poliției, dar parcă nu ne vine să credem că un polițist corupt în haină militară se va vindeca de acest nărav în ziua cînd va îmbrăca o uniformă civilă. Mai ales că angajații acestei instituții nu sînt la prima schimbare de uniformă. Mulți dintre ei au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
avut ghinionul să fiu de trei ori arestat, de trei ori condamnat în România comunistă. Am făcut în total aproape opt ani de detenție, cunosc scena despre care vorbesc. Primul lucru pe care l-am făcut în 1968, cînd am venit în Germania Federală, a fost elaborarea romanului Dansul în lanțuri, carte care a fost tradusă și în românește și care conține experiențele mele de un sfert de veac trăite în comunismul din România. Am preferat forma epică, formula povestirii, pentru
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
mi-a fost adresată și mie într-un mod concret, de foarte multe ori... Nu vreau să pomenesc numele persoanei. Știți cum este cu iertarea? Eu sunt creștin, sunt european și sunt dispus oricînd să iert dacă cel în cauză vine și-mi cere iertare. Nu-l voi refuza niciodată. Dacă primul pas este făcut, eu personal sunt dispus oricînd să-i întind mîna și să-i spun: ei bine, ce a fost a fost. Nici nu trebuie să discutăm prea
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
să traducă anume eseuri politice ale mele de acest gen. Așa încît există o serie de lucrări scrise de mine în germană care vor fi traduse și în românește. R. B.: ...și beletristică? H. B.: Deocamdată nu. Romanul meu, Cînd vin vulturii, apărut în urmă cu doi ani și în traducere românească va deveni o trilogie și cred că atunci cînd va fi terminată, va fi tradusă integral în românește. Tocmai volumul doi și trei din această trilogie se vor ocupa
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
Destrămarea, roman social-politic scris într-o manieră tipic realistă, este pe de altă parte dosarul unui anumit timp, redeschis cu un anumit scop: " Viața noastră așa cum a fost nu mai interesează pe nimeni. Nici măcar ca poveste.(...) De noi, cei ce venim din mileniul II, toți vor să scape." Prin urmare, oamenii mileniului III sunt îndemnați să nu-i uite pe aceia care au supraviețuit și au sacrificat atât cât au sacrificat în longeviva "epocă de aur". Cititorul trebuie să-și reamintească
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
au bucurat că se întorc acasă cu o iconiță sfințită, fără a ști nici ei probabil că poartă dangaua PSD-ului. Ceva de felul, ceea ce trebuia sfințit rămîne sfințit, iar ce nu trebuia - se anulează. Aș atrage atenția, dacă tot veni vorba, că sînt popi care fac în biserică și nu numai prozelitism politic. Și pentru cine credeți, pentru PRM, partid extremist nu numai după regulile lumești, ci și după rigori mai înalte. E vorba, după părerea mea, de popii cu
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]
-
albă, ușor adusă de spate. Avea talia fină, mîinile fine, sînii bogați. Era foarte tăcută. Tînărul gravor Meaume o văzu la procesiunea de sărbătoarea aurarilor. Meaume avea douăzeci și unu de ani. Ucenicia și-o terminase la Rhuys Reformatul, la Toulouse. Meaume venise de la Lunéville împreună cu Errard Nepotul care apoi l-a părăsit ducîndu-se la Mainz. Frumusețea ei îl lăsă buimăcit. Silueta ei zveltă îl fermecă. O urmări fără măcar să-și dea seama. Ea însă îl observă. Meaume îi surprinse privirea ațintită asupră
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Au mers s-o salute. Ea își înălță pleoapele. Le răspunse la salut înclinîndu-se. Nu schimbară însă nici un cuvînt. Și-au spus doar numele, atît. Din clipa aceea, el o pîndi peste tot în oraș. Asistă la toate slujbele unde venea și ea. Sub felurite pretexte, își făcu de lucru la ceremoniile municipale. Merse la toate tîrgurile. Participă la toate dansurile și chermezele organizate de consiliul din Bruges. Ea îi căuta din priviri silueta. Îl vedea pe podurile arcuite peste canaluri
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
anunț ar fi binevenit. Ușa mea îți rămîne închisă pe veci. Nu ne vom revedea niciodată. Nanni." Capitolul VI Peste cîteva zile, într-o dimineață de august a anului 1639, o zi superbă, Nanni îl trezește. Lui Meaume nu-i vine să creadă. E acolo, în mansarda lui. Fata pe care o iubește s-a întors. E aplecată deasupra lui. Îl bate pe umăr. Bărbatul e gol. Ea însă nu vrea să-l privească. Din contră, îi aruncă o cămașă pe
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ca oricînd. E aplecată deasupra lui. - Trebuie să pleci imediat. Meaume se așază pe pat. Își freacă ochii cu degetele. Își aranjează părul cum poate. - Trebuie să pleci din oraș. Chiar azi. - De ce? - Chiar acum. - De ce chiar acum? - Pentru că o să vină. Vrea să te ucidă. Ea îi atinge cu repulsie chipul și spune: - Îmi plăcea chipul tău dinainte. Sînt mîhnită că l-ai pierdut. - Dar ce ai făcut? De ce trebuie să plec chiar acum? întreabă Meaume trăgîndu-șui capul din mîinile ei
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
E începutul după-amiezii. E singură, într-o rochie albastru cu galben, în fața clopotului de aur al Aurarilor din Mainz. Îl așteaptă. Nici acum nu-și poate desprinde privirea de ea. Se oprește. Tînăra femeie îl atrage mai mult ca oricînd. Vine spre el, plecîndu-și capul ușor. La întrebarea lui, confirmă că de zece luni e măritată. La o nouă întrebare, răspunde că da, are un prunc. Al cui? Ea nu răspunde. Își înalță pleoapele. Rîde. Îi ia mîna. - Vino, îi spune
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
ca oricînd. Vine spre el, plecîndu-și capul ușor. La întrebarea lui, confirmă că de zece luni e măritată. La o nouă întrebare, răspunde că da, are un prunc. Al cui? Ea nu răspunde. Își înalță pleoapele. Rîde. Îi ia mîna. - Vino, îi spune ea. - Nu, spune el. O privește. Apoi, cu capul, face semn că nu. Fuge. Capitolul VII Meaume fuge, a fugit. A plecat din Mainz. Douăzeci de zile a rămas într-un han de pe celălalt mal al Rinului, fără
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Mircea Mihăieș Ideea pesediștilor de-a pune femei în fruntea unor ministere eternamente sensibile precum învățământul și sănătatea nu e lipsită de skepsis. îți vine mult mai greu să fii nemilos cu o doamnă incapabilă, decât cu o nulitate de sex masculin. Chiar și presa de mahala își surdinizează discursul atunci când se referă la dezastrul edificat metodic, gospodărește, bucătărește de astfel de personaje. Nefiind dispuși
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
speranța prostească de a rămâne la putere până la sfârșitul sfârșitului. Nu vor rămâne. Dacă totuși vor supraviețui în funcții, asta înseamnă că-și vor fi atins scopul: transformarea țării într-o populație de subdezvoltați mintal. Colac peste pupăză, ministresa Andronescu vine cu o decizie bărbătoasă rău: profesorii care n-au luat nota cinci la examenul de titularizare nu vor mai preda în învățământ. înțeleaptă decizie, curajoasă decizie - vor exclama pesedeii (aceiași care l-au aplaudat pe A. Năstase pentru nemaiauzitul curaj
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
de altădată liberă,... s-a dus. Țin minte, noaptea mai ales, când, pe bulevardul nemărginit străbătut de mașini, parcă ar fi fost azvârlite tone de diamante. Natura, la Paris, nu e întotdeauna bine venită. Astfel încât, azi, în iulie 2002, îmi vine să spun, parodiind străvechiul paradox, nu că pădurea nu se mai vede de copaci, ci însăși glorioasa Cale victorioasă de la Napoleon încoace. Împăratul, care a cerut să fie construit Arcul, dar care nu avea să-l vadă terminat niciodată... Ajuns
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
Telefil De Sfînta Maria, joi 15 august, mai marii Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Prea Fericitul, s-au aflat la mănăstirea Nicula, la sărbătoarea hramului. Toți veniseră de cu seară. Deși ploaia a alungat cîteva mii de pelerini, au rămas peste 20.000 să asculte liturghia și să cînte toată noaptea de miercuri spre joi prohodul Adormirii Maicii Domnului. Toate televiziunile au prezentat imagini stupefiante de la sărbătoare
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
definitiv, credinței adevărate în Dumnezeu. Ca să fie și mai grotesc totul, oamenii au primit iconițe cu maica Domnului pe spatele cărora scria �Donație P.S.D. - Cluj". În mijlocul celor trei trandafiri emblematici. Asta, probabil, pentru ca amărîții să creadă că izbăvirea le va veni, nu de la Dumnezeu direct, ci prin intermediul partidului de guvernămînt, filiala orașului lui, Doamne nu-i ierta!, Blaga. * Tema intermediarilor a mai apărut o dată pe micul ecran cu ocazia raziei pe care primăria unui sector bucureștean a efectuat-o în Piața
Evul Mediu neîntîmplător by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14887_a_16212]
-
goana cîte unui Jeep ceva mai scump decît dreptul de autor estimat pentru Buculei, dovedește fie o nepricepere crasă, fie o rea-voință inexplicabilă, fie o continuare a escrocheriei mediatice pe care acestea au dovedit-o de fiecare dată cînd a venit vorba despre fenomenul artistic și despre piața de artă. Dacă mai punem la socoteală și un alt aspect al dubitațiilor de presă, rudimentar ca formulă de gîndire și dizgrațios ca modalitate de expresie, acela de a echivala o anumită investiție
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
săturat de citit și s-au refugiat pe plaja de la Mangalia, ca să se lase absorbiți exclusiv de mare și de cer (sau de topless) și-au dat repede seama că n-au nici o șansă să uite de cărți. Cărțile au venit după ei, pe nisip, și i-au ademenit irezistibil sub forma unui târg de carte, organizat chiar acolo, printre umbrèle de soare și bărci pneumatice. Organizatorul târgului este, ca în fiecare an, poetul și omul de afaceri (combinație, iată, posibilă
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
la mese din nuiele împletite, pe care se aflau sucuri, cafele și exemplare din roman, cumpărate în vederea obținerii de autografe. în altă seară și-a lansat aici două cărți, în coasta lui Adam și întoarcerea, nimeni altul decât Petru Popescu, venit tocmai din Statele Unite ale Americii. Și-a lăsat, mai exact, vila lui faimoasă din Beverly Hills, pentru edificiul de pânză al unui târg de carte estival de la Mangalia. Și Mircea Cărtărescu, și Petru Popescu au fost asaltați de participanți cu
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
mamei pantofi de la economat din cauza cărora femeia va face răni la picioare. în 1947, la București, studentul mănîncă la prînz și seara ciorbă "de două ori" și așteaptă pachet de acasă: "După curs, la doamna C. încă nu mi-a venit nimic. Dar îmi dă o supă cu găluște. Ninge și e vînt. La librăria din Galeriile Krețulescu am văzut un admirabil Benjamin Constant (Adolphe, Le cahier rouge și jurnalul), pe hîrtie galbenă, cu 180 000. Am nostalgia unui măr, a
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]