15,959 matches
-
verbele cele mai frecvente în română, explicând semantic afinitățile lor de combinare și comparând situația cu cea din alte limbi europene. Există desigur și diferențe de "productivitate" frazeologică a verbelor, dar acestea sînt foarte greu de cuantificat: mai întîi pentru că verbele, chiar cînd au aparent același sens, intră în sisteme diverse: locuțiunile românești cu a pune ar trebui comparate cu cele din limbi în care aceeași zonă semantică este împărțită între două verbe (de exemplu, în franceză, mettre și poser; existența
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
sînt foarte greu de cuantificat: mai întîi pentru că verbele, chiar cînd au aparent același sens, intră în sisteme diverse: locuțiunile românești cu a pune ar trebui comparate cu cele din limbi în care aceeași zonă semantică este împărțită între două verbe (de exemplu, în franceză, mettre și poser; existența verbului românesc a așeza, care nu are același grad de generalitate și nu formează - cu minime excepții - locuțiuni, nu ajută la echilibrarea sistemului). Nu folosesc prea mult nici dicționarele de expresii: ele
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
chiar cînd au aparent același sens, intră în sisteme diverse: locuțiunile românești cu a pune ar trebui comparate cu cele din limbi în care aceeași zonă semantică este împărțită între două verbe (de exemplu, în franceză, mettre și poser; existența verbului românesc a așeza, care nu are același grad de generalitate și nu formează - cu minime excepții - locuțiuni, nu ajută la echilibrarea sistemului). Nu folosesc prea mult nici dicționarele de expresii: ele pot da o idee generală despre ponderea anumitor construcții
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
idee generală despre ponderea anumitor construcții, dar depind de deciziile luate de autorii lor asupra modului de înregistrare sau asupra graniței dintre îmbinarea fixă și asocierea liberă. în Dicționarul de expresii și locuțiuni românești (Iași, Mydo Center, 1997), expresiile cu verbul a face ocupă aproximativ 23 de pagini, cele cu a da 18 pagini, cu a pune 14. Acestea sînt, oricum, seriile cele mai ample, dacă excludem din discuție construcțiile cu statut mai controversat care conțin verbele a fi (17 pagini
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
Center, 1997), expresiile cu verbul a face ocupă aproximativ 23 de pagini, cele cu a da 18 pagini, cu a pune 14. Acestea sînt, oricum, seriile cele mai ample, dacă excludem din discuție construcțiile cu statut mai controversat care conțin verbele a fi (17 pagini) și a avea (14 pagini). în sistemul locuțiunilor românești ocupă o poziție solidă și verbul a băga: corespondentele din alte limbi cu sensurile sale de bază nu sînt la fel de frecvente în frazeologie. Cu toate precauțiile necesare
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
a pune 14. Acestea sînt, oricum, seriile cele mai ample, dacă excludem din discuție construcțiile cu statut mai controversat care conțin verbele a fi (17 pagini) și a avea (14 pagini). în sistemul locuțiunilor românești ocupă o poziție solidă și verbul a băga: corespondentele din alte limbi cu sensurile sale de bază nu sînt la fel de frecvente în frazeologie. Cu toate precauțiile necesare, cred că merită să ne oprim puțin asupra verbului a da, a cărui poziție pare a fi extrem de puternică
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
pagini). în sistemul locuțiunilor românești ocupă o poziție solidă și verbul a băga: corespondentele din alte limbi cu sensurile sale de bază nu sînt la fel de frecvente în frazeologie. Cu toate precauțiile necesare, cred că merită să ne oprim puțin asupra verbului a da, a cărui poziție pare a fi extrem de puternică în frazeologia actuală. La expresiile populare vechi și stabile, intrate în limba standard (a da buzna, a da din umeri, a se da de-a dura), ca și la calcurile
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
calcurile culte acumulate în timp (a da satisfacție, a se da în spectacol), se adaugă mereu alte expresii colocvial-argotice, dintre care unele urmează tiparele predefinite, iar altele impun chiar modele de construcție noi. Numeroase expresii pornesc de la structuri obișnuite ale verbului, în care introduc elemente noi, adesea figurate: așa sînt cele care desemnează acțiunea de a produce o rană, o pierdere, o pagubă (a da buzunar, a da cep, a da gaură, a da țeapă etc.), sau cele care indică metonimic
"Dă bine..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16412_a_17737]
-
a vorbi tipic argotizant și juvenil este la șme (la șmecherie) sau la mișto. în aceste exemple nu mai apare nuanța de scop; cum nu apare nici în construcția la meserie, pur modală. Alte sintagme sînt construite mai ales cu verbele a lua, a merge: la sigur, la sentiment. O serie caracteristică e cea a vestimentației: cineva e la costum ("pînă și C.T. Popescu s-a tras la costum", 22, 19, 1999, 3), la patru ace, la țol festiv; prin analogie
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
beneficieze de respectivul drept prin rotație" (România liberă 666, 1992, 5); " Prețurile se negociază după algoritm sau la mica înțelegere" (Evenimentul zilei = EZ 2472, 2000, 8). în absența adjectivului mica, secvența la înțelegere poate apărea doar în construcție cu un verb anume (a cădea la înțelegere). Una dintre cele mai interesante construcții familiare cu la - la o adică - are o oarecare vechime (e înregistrată în DA, care furnizează și o explicație pragmatică a evoluției sale) și e încă perfect în uz
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
și nici nu a declarat că a găsit haos în minister. Ceea ce nu exclude posibilitatea ca dlTheodorescu să facă toate acestea de aici încolo. Să spunem de la bun început că academicianul istoric a dovedit nu o dată că are condei și verb mușcător, încît declarațiile sale de bine față de fostul ministru al Culturii nu vin din partea unui sfînt incapabil de răutăți. Să fi observat d-sa că ministeriatele vin și apoi se duc, în vreme ce pentru ștergerea adversităților personale în lumea culturii de
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
fiziologice, care-și poate aroga o doctrină. * Disprețul față de vorbele de spirit - de reținut! - al unui francez: "a trage cu pușca în idei" (Benjamin Constant). * Cotitura spre sadism a unui cuvînt: a pedepsi, aflu că provine de la o formă a verbului grecesc pedevo, care semnifica la început a educa, a învăța. Ies astfel la suprafață efectele secundare ale educației și anume mijloacele ei dure! Învățarea de minte! * Virtutea stilistică a omisiunii: Proust elogia la Flaubert mai cu seamă golurile discursului său
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
dăruiți scrisului, ca autorul monumentalei Istorii a literaturii române, au darul de a reînvia figuri ilustre, demult duse, punându-le în mișcare sub ochii noștri prin forța talentului lor fascinant. Năluci venerate de urmași, cum e singuratecul Mateiu prin vraja verbului său... Vreau să spun că, fără Călinescu, nu l-am fi văzut pe Mateiu Caragiale umblând... Fără el nu i-am fi cunoscut esența; nu am fi avut norocul să-l vedem pășind, cum l-a privit marele critic trecând
Mersul protocolar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16472_a_17797]
-
funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. Odată întors acasă, în 1908, în climatul politic și moral încă marcat de răzvrătirile țăranilor din 1907 și de represaliile care le-au urmat, el
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
de mai mică circulație. Se dovedește foarte util și faptul de a include în liste cercetările din Republica Moldova, necuprinse în bibliografiile românești și deci puțin sau deloc cunoscute la noi (pentru titlurile de dinainte de 1991, modul de transcriere - "Kartja moldovenjaske", "verbele mi...kerij" - are rolul de semnala că textele au apărut în alfabet chirilic). Chiar a strînge la un loc unitățile frazeologice studiate de obicei din perspectivă strict lingvistică - locuțiuni și expresii - și proverbele cercetate, cu alte metode și interese, de către
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
în realitate, un om rezonabil, care știe unde să se oprească și care, de fapt, n-are nimic personal nici cu țiganii, nici cu ungurii și nici cu evreii, ci păcătuiește doar printr-un limbaj pamfletar violent. Vadim are un verb înflăcărat, de artist, dar e un om politic responsabil, spun de câtva timp încoace peremiștii pe care mass-media îi întreabă cum se simt conduși de CV Tudor. Nevindecați de reacțiile categorice ale presei internaționale și ale cancelariilor occidentale aceștia își
Curtea Miracolelor peremiste by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16530_a_17855]
-
puțin, înțelegînd a folosi două cerneluri precum celebrul Procopius din Cezareea, a dat în vileag, după ceasul al doisprezecelea, nevrednicia, impostura, turpitudinea unei cîrmuiri alături de care s-a situat din interes material. Calificarea sa de prozator, cu observația ageră și verbul alert și caustic, dau acestei mărturii secunde un preț în sine. Ea nu-l absolvă de păcate pe autorul său (pentru care frîngerea destinului scriitoricesc e o pedeapsă), dar e... mai mult decît nimic. Spre deosebire de alți memorialiști din rîndul nomenclaturii
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
dintr-o formulă și a unora dintre consoanele dintr-un cuvînt produce rezultate curente în limbajele de specialitate (în gramatică: adj., adv., pl.); poate că din practică școlară s-a extins procedeul, destul de folosit azi în mesajele electronice, la abrevierea verbelor, de pildă vb pentru diferite forme ale verbului a vorbi : "au început să vb urat" (Cool Girl). În ultima vreme, s-a extins mult abrevierea ro pentru România: de la uzul "oficial", nu cel de identificare a mijloacelor de transport, ci
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
dintr-un cuvînt produce rezultate curente în limbajele de specialitate (în gramatică: adj., adv., pl.); poate că din practică școlară s-a extins procedeul, destul de folosit azi în mesajele electronice, la abrevierea verbelor, de pildă vb pentru diferite forme ale verbului a vorbi : "au început să vb urat" (Cool Girl). În ultima vreme, s-a extins mult abrevierea ro pentru România: de la uzul "oficial", nu cel de identificare a mijloacelor de transport, ci acela al adreselor din Internet. Răspîndirea se explică
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
nume de familie), despre care am scris de mai multe ori (singură noutate notabilă ar putea fi succesul de care s-a bucurat formă Băse în recentă campanie electorală), ca și ale unor forme verbale frecvente, mai ales ale unor verbe modale (tre', poa' ). Trunchierile familiar-argotice care își păstrează clasa morfologica (e vorba mai ales de substantive și adjective) erau destul de puține acum cîteva decenii: șme, secu, prof, dirig, bac, mate, cas, mag. În ultima vreme numărul lor s-a îmbogățit
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
cometa./ Iau foc într-o dumnezeiască fiară./ Legile fructelor au pus deasupra frunții mele ochiul/ Cel mai de sus cel mai din afund./ Acolo ospețiile visului se-ascund,/ Se-aruncă trupul în stele vechi să piară./ Rege mă simt acestor verbe căzute/ Și înălțate rotindu-se/ Veșnic pe cînd mă spulber./ Scutură-ți coama, lume, la chipul chipului,/ Fii un cleștar în pîntecul căruia se cutremură/ Măruntul-firavul-puternicul" (Trîmbițe). Măreția divină e așadar concomitent spirituală și materială, sublimată și carnală. Avem a
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
se rușina, fiind curată, virilă, negangrenată de morb. Categoria nu exclude problematica, nici capacitatea tragicului, diagnosticând, totuși, o anumită linearitate. Și o relativ ușoară citire a simbolurilor. Modern, prin aceea că în scrisul său opera se contemplă pe sine, iar verbul nu se răsfață în ornamente, poetul este și un clasic, în opțiunile simbolurilor pe care le alege, solare, slăvind lumina. Dacă, de pildă, sufletul său se pregătește să treacă puntea, nu mai puțin "focul de apă, aurul de colb, diamantul
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
despre care am mai scris în această rubrică. Revin asupra acestei tendințe, în măsura în care exemple noi par a o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd, de întărirea unor tipare deja existente: construcțiile cu anumite verbe, în locuțiuni familiar-argotice (a o da pe...); construcțiile cu adjectiv sau participiu (mai ales la feminin plural): pe bune, pe oneste, pe rupte etc.; un tipar popular de exprimare a direcției și a tranziției temporale: merge pe 2 ani, trece
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
istorie orală în texte dialectale). A analizat (prin cîteva studii remarcabile) raportul dintre termenii de înrudire și termenii de adresare, cîteva cîmpuri onomasiologice (animale domestice, pieptănat), evoluții semantice (venind de pildă în sprijinul etimologiei cuvîntului mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic (dialogul reprodus în narațiunea orală, formulările stereotipe
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
ca poet inovator și răzvrătit, ca futurist, preluând ideile lui Hlebnikov, dușman al culturii burgheze. îmbrăcat cu celebra lui bluză galbenă, apărea pe scenă, - el a pus bazele tradiției poeziei ruse de estradă - într-un dureros proces de transformare a verbului în faimă. în poemul eclectic și foarte confuz în idei " Norul cu pantaloni", la 22 de ani, blestema toate instituțiile sacrosancte: religia, familia, morala, cultura - și a dobândit ușor un succes bazat pe scandal, datorită vigorii formale a rimelor sale
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]