1,202 matches
-
foarte greu să combinăm ceea ce ne-ar fi plăcut nouă să facem cu ceea ce ar fi plăcut publicului să asculte și, mai ales, cu ceea ce ar fi trecut de previzionarea făcută de conducere"3. Soluția aleasă a fost, în final, veridică și sobră: s-au citit fragmente din discursurile politice rostite la 1 decembrie 1918, pe fond muzical de Chopin. Atmosfera "sărbătorească" părea definitiv compromisă. "Salvarea" a venit însă din faptul că direcțiunea prevăzuse în program și un cor de la Palatul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școli vocționale și module intensive de reciclare profesională); * demonopolizarea mediilor electronice. În ceea ce privește mesajul mediatic, trebuie menționat faptul că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum ca în presa naționalist-extremistă). Principiul pertinenței este adesea sabotat mai
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
orizontale ale lui "aici și acum" (cf. și Gina Stoiciu, 1997:194). Paul Ricoeur prezenta în Temps et récit construirea identității ca o operație narativă; pornind de la analiza autobiografiei, el constata că istoria unei vieți este refigurată de toate istoriile veridice sau fictive pe care subiectul le povestește despre sine. Această refigurare face din viața însăși o țesătură de istorii povestite. Altfel spus, individul sau comunitatea se identifică cu ceea ce se povestește despre el. De aici centralitatea semioticii narațiunii în epistema
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
la subiectul ficțiunii, adoptă simultan două perspective reciproc exclusive: în perspectivă externă, cititorul apreciază ficțiunea drept operă a autorului, iar în perspectivă internă, cititorul participă el însuși la ficțiune, imaginându-și că citește o narațiune mai mult sau mai puțin veridică produsă de naratorul fictiv. Ficțiunea contribuie în mod pregnant la potențialul artistic al romanului, cerând de la cititor un dublu angajament care nu are nici un echivalent în lectura povestirii factuale. O parte importantă a plăcerii estetice pe care o procură lectura
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
numea Rudciuk. Varlam Șalamov nu și-a ascuns entuziasmul în fața adevărului transmis de O zi din viața lui Ivan Denisovici. Într-o scrisoare trimisă lui Soljenițîn în 1962, după apariția nuvelei, el exclamă de mai multe ori: Totul este foarte veridic!". Această apreciere este cu atât mai valoroasă cu cât vine de la un om (scriitor, la rândul său) care cunoaște în profunzime realitatea lagărului. Șalamov apreciază valoarea unor detalii importante pentru veridicitatea nuvelei și afirmă că nuvela "are o importanță care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
susțin acest lucru sunt oamenii care l-au cunoscut îndeaproape, precum fosta soție și prietenii din șarașka. Dimitri Panin, unul dintre camarazii de închisoare ai lui Soljenițîn, se vede obligat să confirme: "Soljenițîn s-a reprezentat pe sine pe deplin veridic și exact în personajul principal al romanului Gleb Nerjin"337. (trad. a.) Se pronunță, în același sens, biograful Ludmila Saraskina, precum și toți comentatorii lui Soljenițîn. În afară de aceste confirmări, există numeroase indicii în roman. Vârsta lui Nerjin este de 31 de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
istoric în caricatură: I.V. Stalin În ce privește problematica personajului de roman în raport cu realitatea extraliterară, teoreticienii insistă asupra ideii că reprezentarea unui individ este realizarea imaginară a unei "ființe de hârtie", și nu manifestarea adevărată a unei persoane. Într-adevăr, oricât de veridică ar fi, în planul ficțiunii, imaginea unei persoane reale, ea rămâne o reprezentare ficțională inevitabil modificată. Acest capitol este consacrat personajului istoric, definit drept personaj referențial, care trimite la realitatea extratextuală (contextul social sau istoric) și la o persoană. Acest
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și la o expunere cu adevărat completă a perioadei 1939-1945. Lucrarea în ansamblu se distinge prin obiectivitate și detașarea în expunerea faptelor, printr-o sistematizare fericită a materialelor și materiei; astfel că punctele de vedere avansate se dovedesc originale și veridice, adeseori categorice, în ciuda dificultății, recunoscute, a multora dintre problemele tratate. În ceea ce mă privește, insist, în primul rând, asupra judiciozității compartimentării materiei, mai precis: Introducere (Istoriografia problemei) și Concluzii, ampla Bibliografie și Anexele, secțiuni ce încadrează corespunzător următoarele șase capitole
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
incoerente. Mareșal Antonescu”. În consecință, Avram Bunaciu l-a chemat pe deținut la un nou interogatoriu, la 20 aprilie 1946, din care extragem acest fragment, care, juxtapus textului amintit al Însemnărilor din celulă, ne oferă, fără discuție, descrierea completă și veridică, exactă, a desfășurării audienței istorice de la Palat din 23 august 1944 (aproximativ între orele 15,15 și 17,30). Să parcurgem și acest text: „[...] Mergând la Palat [în după-amiaza de 23.8.1944], l-am găsit pe culoare pe d
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
o anchetă circumstanțială și controlată. Știind aceasta, putem fi preveniți împotriva acestor surse de distorsiune. Suntem invitați să fim cinstiți din punct de vedere intelectual: să acceptăm faptele demonstrate, deoarece "faptele sunt mai respectabile decât un magistrat", să acceptăm informațiile veridice, chiar dacă ne contrazic propriile idei, să fim imparțiali, în ciuda simpatiilor și animozităților personale. Obiectivitatea nu presupune să știm tot despre un subiect și să fim capabili să-l explicăm din toate perspectivele, în întreaga lui complexitate. Obiectivitatea cere să facem
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
un mileniu, va putea aduce vii mărturii despre viața ce fremăta aici în țara aflată la umbra celebrei frunze, a nu mai puțin celebrei Elena Udrea (supranumită și Mița Biciclista pentru talentele ei vădit bicicliste). Pentru a fi cât mai veridic masajul peste veacuri, s-au selectat pagini din ziarele din ziua de azi, sau unele gânduri ajunse din prea mare obidă pe hârtie. Am avut prea fericita ocazie, de a putea frunzări măcar o parte din materiale. Ia te uită
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în articolul " E. Lovinescu, Bălăuca, roman", în Gazeta, an II, nr. 532, 17 dec. 1935: "Lovinescu vede pe Eminescu sub imaginea tradițională, de figură cantonată în absolut, fără legături posibile cu imperfecta condiție obștească, așa cum am moștenit-o de la Maiorescu. Veridic sau nu, chipul de astru dezorbitat printr-o aventură sentimentală al poetului ne este mai dinainte cunoscut". 108 E. Lovinescu, "Eminesciana", în Adevărul, an 50, nr. 16086, 4 iulie 1936 (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. IV
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca evoluție istorică a primelor forme de manifestare creștină din perioada apostolică. Sunt considerate autentice acele comunități care prezintă suficiente dovezi de legitimitate istorică și care facilitează membrilor trăirea unor experiențe de natură spirituală pe care aceștia le pot considera veridice. Graficul 12. Diferențe între comunitățile religioase locale și virtuale în ceea ce privește autenticitatea Climatul din cadrul comunităților religioase se referă la cadrul psiho-social pe care acestea îl creează și care fie facilitează, fie inhibă relațiile non-formale și comunicarea. Analiza evaluărilor subiecților cu privire la atmosfera
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
punct de vedere sociografic, romanu-l "obsedantului deceniu" era net inferior romanului produs în anii '50 de propaganda de partid. În proza stalinistă, dacă știi să citești dincolo de convențiile realismului socialist (teatrul epocii e încă și mai simptomatic!), societatea e mai veridic, mai exact și mai amănunțit reprezentată. Evident, de câte ori apare "burjuiul", chiaburul sau moșierul, acesta este vituperat, criticat, prezentat caricatural. Dar el există, e viu sub subțirea și neverosimila propagandă, subminată de propria retorică și de propriul exces. Deci ansamblul societății
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
cu atât mai mult cu cât influența emisiunilor realizate la Europa Liberă se extindea considerabil în România comunistă"58. Ascultătorii clandestini, fideli emisiunilor, sunt interesați de mesajele cu profil cultural și social. Oficialitățile occidentale, sensibile la drepturile omului, ascultă discursurile veridice și autentice, adjuvante în dejucarea planurilor cu impact negativ. "A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adâncime, infra raționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
publică la formele fundamentaliste, transformându-se într-un fel de ritual teatralizat. Ceea ce anunță Eugen Negrici în 2003, Monica Lovinescu surprinde în 1977: în spațiul interdicțiilor, al limbii de lemn, al stereotipiilor prefăcute, al minciunii se scriu romane onorabile, "amestecând veridicul cu concesiile puterii într-un dozaj atât de subtil, încât viitorul nu va mai avea cum să regăsească în ele o epocă, ci doar talentul de a te strecura printre lucruri, numindu-le fără să le numești, văzându-le fără
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
adevărată a acestui exil! Dar nu va mai fi nimeni să o facă"382. Ca istoria exilului să poată fi scrisă, el trebuie mai întâi să se încheie, iar această istorie nu putea fi scrisă până în 1990. Și cât de veridică poate fi o istorie post factuală, scrisă la distanță, când lucrurile se așează într-o altă ordine? Și cât de corectă poate fi ea, din moment ce istoriile sunt, în general, scrise de învingători? Exilul nu are nici învinși, nici învingători, doar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
n.n.] ar putea rămâne cu impresia că în România, în toți acești ani sumbri, nimeni nu făcea altceva decât să mediteze la nesfârșit, sau să viseze la destinul civilizației. Dai astfel o imagine falsă doar în aparență, dar în fapt veridică, a realităților de acolo, pentru că faptele pe care le relatezi sunt reale chiar dacă sau întâmplat numai la Păltiniș. Doar asta și e de ajuns să contrabalanseze neantul din restul țării. Lui Dinu [Constantin Noica, n.n.], sufletul acestei aventuri donquijotești, îi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
eseuri intitulat Realismul. Reactualizând conceptul de „mimesis“ al Antichității grecești, criticul definește realismul prin antiteză față de romantism, optând pentru doctrina pozitivistă, folosind metodele specifice științelor naturii, reflectând ideile unei clase sociale dinamice, burghezia. Trăsături ale realismului - Năzuința de a oglindi veridic realitatea contemporană se realizează prin „decu parea“ unor „felii de viață“ semnificative și semnificarea acestora pe coordonatele unei logici riguroase. - Crearea iluziei autenticității este posibilă prin disimularea codurilor specifice scriiturii: estomparea planului naratorului (narator obiectiv), focalizare difuză (mai multe perspective
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
până la un punct de culminație, urmat, de obicei, de rezolvarea conflictului. Situația inițială (expozițiunea) este secvența textuală introductivă (urmând incipitului), în care se prezintă contextul situațional al acțiunii (spațiul și timpul), precum și personajul/personajele. Proza realistă apelează la o descriere veridică a mediului și la un portret inițial al protagonistului (după modelul balzacian, precum în Enigma Otiliei de G. Călinescu). Elementul modificator (intriga) este situația concretă, întâmplarea care instituie conflictul, declanșând acțiunea. Intriga modifică situația inițială prin evidențierea unei cauze/unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
publicată în 1881 (volumul Novele din popor). Capodopera lui Ioan Slavici este o nuvelă psihologică, remarcabilă nu numai prin complexitatea personajului principal, ci și prin realismul viziunii artistice. Aceasta se întemeiază pe observație socială și psihologică, concretizându se întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Particularități ale nuvelei realist psihologice, care păstrează o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, sunt ilustrate prin tema degradării morale provocate de patima înavuțirii, prin narațiunea heterodiegetică și prin perspectiva
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sunt „radiografiate“ stări de conștiință, se analizează „patologia“ geloziei, se formulează judecăți de valoare. Al doilea plan este cel al realității obiective, centrat mai întâi pe existența societății bucureștene antebelice, apoi pe evenimentele declanșate de intrarea României în război - „cronică“ veridică a campaniei din Transilvania, în Primul Război Mondial, validată de experiența nemijlocită a sublocotenentului Camil Petrescu. Textul propriu zis al romanului este completat prin notele infrapaginale, ce alcătuiesc un plan auctorial, cu rolul de a spori impresia de autenticitate. Este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nuvelă psihologică, remarcabilă prin complexitatea personajelor și prin realismul viziunii artistice. Aceasta evidențiază o relație strânsă între realitate și ficțiunea artistică, fiindcă se întemeiază pe observație socială și psihologică. Tema degradării morale provocate de patima îmbogățirii se concretizează întro imagine veridică a unei lumi din Transilvania sfârșitului de veac XIX. Ea se asociază cu tema banului, tema familiei și cea a destinului, exprimate în cugetările bătrânei, personajul reflector prin care se transmit lectorului concepțiile scritorului însuși. Item 2: ilustrarea a patru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
valorile familiei și ale comunității, apărate până în clipa din urmă de Ilie Moromete, sunt duse mai departe de fiul său. ÎNCHEIERE În esență, în romanul lui Marin Preda, carte fundamentală a prozei noastre postbelice, tema familiei este dezvoltată întro viziune veridică, originală prin destinele personajelor și prin relațiile dintre acestea, prin imaginea complexă a lumii moromețiene. - VARIANTA 7 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Gellu Naum, Zenobia) 1. sinonime: obișnuit - comun, banal; încăpățânare - îndărătnicie, obstinație 2. În secvența selectată, cratima are rolul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mecanismele necruțătoare ale intereselor materiale și ale arivismului. ÎNCHEIERE În concluzie, apare evident faptul că, prin temele complexe, prin personajele ale căror destine evidențiază modele și sensuri existențiale și, mai ales, prin cuplul Felix-Otilia, George Călinescu creează monografia unei lumi veridice, ilustrând toate crizele și contradicțiile, toate neputințele și victoriile omului modern. - VARIANTA 9 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Nichita Stănescu, Verbele nebune) 1. antonime: tăcerea - vorbirea, rostirea; boreal - austral 2. Rolul virgulei constă în semnalarea grafică a unui raport de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]