1,974 matches
-
o orhidee uriașă prinsă la reverul mantoului. După cum, de ani buni, nu fac valuri prea mari nici libertatea câștigată de mișcările gay de pe tot mapamondul În ultimele decenii, nici spectacolele orgiastice superelaborate ale unor formații celebre, nici excentricitatea căutată a vestimentației cutărei sau cutărei vedete. Nimic nu mai stârnește vreo emoție intensă cuiva. Suntem În plin postmodernism. Pe de altă parte, nici dacă ne deplasăm În prima tabără, cea a freneticilor activismului politic și social, lucrurile nu sunt mai limpezi. Dimpotrivă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
școliți majoritatea la Paris, fac parte din generația care Întemeiază, orice s-ar spune, civilizația românească modernă. Prin ei are loc primul mare racord al culturii noastre la modelul occidental. De la instituții (presă, societăți culturale, teatru, școală, edituri etc.) la vestimentație, de la arhitectură și decorații interioare la coafură și - ei, bine: da - la felul de a face nod cravatei, să fie toate acestea, cum crede (În același spirit conservator) Maiorescu, simple preluări, imitații de suprafață, „vițiu radical”, „neadevăr”, „lustru”, „superficialitate fatală
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe care o cultivă predilect este totuși „subțire” (o protipendadă - uneori pestriță și Îndoielnică, precum cea din jurul lui Bogdan-Pitești, alteori autentică, alcătuită din diplomați, colecționari de artă, aristocrați de viță veche), poetul se simte protejat În sânul ei. Nu doar vestimentația, felul În care Își compune figura, gesturile, vorbele, ci și modul În care Își decorează propria casă emană aceeași dorință de a stiliza realul, de a-l sustrage vulgarității. Aidoma eroilor săi, el visează un soi de „palat fermecat”. Chiar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Doar cei care au plăcerea să-i recitească romanele. MontesquiouContele Robert de Montesquiou-Fezensac (1855-1921) se adaugă pleiadei de aristocrați francezi deveniți dandy din convingere. Reper pentru lumea mondenă a Parisului fin-de-siècle el strălucește nu doar prin eleganța Îndelung căutată a vestimentației, gesturilor, modului de a-și aranja saloanele sau de a organiza o recepție, ci și printr-o operă literară pe care Însuși Proust nu va Înceta să o elogieze. Hiperestet În tot ceea ce face și scrie, contele de Montesquiou e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ar intra ușor și firesc În tipar prin suficient de multe trăsături. Cum ar fi credința de nestrămutat În forța frumosului, În arta Înțeleasă ca o nouă religie, estetizarea Întregii lui vieți nu doar prin elemente de recuzită (interioarele, obiectele), vestimentație sau accesorii, ci printr-un Întreg „program interior”. El Începe ca o joacă, Încă din adolescență, când, alături de bunii prieteni Jacques Bizet și Daniel Halévy, colegii de la liceul Condorcet, se exersează În „subtilism”, scoțând reviste Într-un singur exemplar ori
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandy-lor prin aceste grile, ar rezulta un tablou dintre cele mai complexe. Să facem o Încercare. Iată doar câteva dintre reperele-referințe În raport cu care identologii au convenit că s-ar putea defini o identitate individuală. Referințele materiale: posesiile (nume, teritoriu, locuire, vestimentație etc.), potențialitățile (putere economică, financiară, intelectuală), aparențele fizice (trăsături morfologice, semne distinctive etc.); referințele istorice: originile (acte de naștere, numire, filiație, mituri ale genezei proprii etc.), evenimentele marcante (influențe, transformări, rupturi, traumatisme etc.); referințele psihoculturale: sistemul cultural (premise, coduri, ideologie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
oarecum temperat, pentru că o manifestare provocatoare În exces l-ar exclude treptat sau chiar brusc din mijlocul lumii În care vrea totuși să fie validat. Sunt bine cunoscute cazurile unor aspiranți la gloria dandy-lor care, prin ostentația fără limite a vestimentației sau a comportamentului, au stârnit cel mult dezaprobarea societății În care se afișau, dar și a micului club select din care voiau să facă parte. Să dăm câteva exemple: marchizul de Saint-Cricq, care ar fi putut să ajungă un Leu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
obscenă, trivială și, În consecință, se demonetizează. Dar mijloacele prin care dandy-ul ajunge potrivnicul lumii din jurul său? Care ar fi acestea? Prin ce anume Își semnifică el protestul? Întâi de toate, prin Întreg repertoriul punerii corpului În scenă: ținută (vestimentație, accesorii), freză, fard, expresie a chipului, gesturi. Se adaugă apoi textele: spuse sau scrise. Arta conversației, dar mai ales a tăcerii. Opera - atunci când e creată În genuri consacrate (literatură, pictură, muzică, film etc.), dar și Într-un mod mai subtil
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ne interesează nu opera estetică propriu-zisă a dandy-lor, ci felul În care ei estetizează rafinat tot ceea ce ating, precum În vechime regele Midas, aurul. Prețiosul metal e Însă, pentru ei, o simplă figură de stil. Felul În care creează o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversație, un joc, o plimbare, un bal are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere. Nici o Încrâncenare, nici o ambiție, nici o lăcomie. În acest
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care se contemplă În oglindă sau privește decorul din jur, Își devine și public. Să Încercăm, cu aceeași pedanterie voit didactică, o descriere a acestui spectacol total, de o eleganță ce taie respirația, unde dandy-ul intră cu propriul corp (vestimentație, accesorii, fizionomie, gest, voce), proiectat Într-un decor nu mai puțin elaborat (salonul, camera, grădina, atelierul). Fără a uita să-i pomenim (și să le prezentăm succint tratatele) pe cei mai cunoscuți elegantologi, de la Brummell la Roland Barthes. Ei dedică
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
resartus al lui Carlyle. Spre a nu-l uita, În zilele noastre, pe Roland Barthes, cu al său Sistem al modei. În fond, ce este veșmântul? O aparență a profunzimii, se vor grăbi să răspundă specialiștii. Și vor avea dreptate. Vestimentația e proiecția unui imaginar colectiv, dar și - În momentele de ruptură - a unuia strict individual. Ea se structurează Într-un Întreg sistem expresiv, moda, care dă seamă, scrie Barthes, „de rolul complex pe care vrem să-l jucăm În societate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
așteaptă pagini la fel de Întinse despre regele Încoronat al veșmintelor și croitorilor, Thomas Carlyle. El Îi este Însă mult mai cunoscut cititorului din România Încă de la Începutul veacului XX, când C. Antoniade Îi consacra pagini memorabile. După cum celebrul său tratat despre vestimentație, Sartor resartus, numără deja la noi două ediții. Croitorul răscroit tc "Croitorul răscroit " Mai toate studiile despre arta veșmintelor Îl consideră pe Carlyle, cu al său Sartor resartus din 1833-1834, primul modilog autorizat. Abia o dată cu el s-ar putea vorbi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
său Sartor resartus din 1833-1834, primul modilog autorizat. Abia o dată cu el s-ar putea vorbi despre un adevărat „spirit al hainelor”, despre o Întreagă „metafizică textilă”, deși nici Balzac nu spusese ceva mult diferit. Numai că rumoarea stârnită În jurul Filosofiei vestimentației a lui Carlyle, ca și relativa ignorare a tratatului balzacian chiar de către francezi dau câștig de cauză Angliei În discreta luptă pentru Întâietate În elegantologie. Rareori Însă carte mai disputată decât acest Croitor... răscroit cu atâta vervă ironic-parodică de către Carlyle
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
succint al receptării cărții, inaugurând suita contestatarilor acesteia prin Oscar Wilde. Nu e greu de Înțeles de ce pentru marele dandy al decadentismului englez parodia lui Carlyle este doar „Înțelepciune grotescă” și „declamativă”. Însăși ideea de a lua În răspăr chestiunea vestimentației mimând aerul rarefiat al tratatelor filosofice germane, cum face Carlyle la adăpostul personajului Diogenes Teufelsdröckh, profesor de „lucruri În general” la Universitatea Weissnichtwo („Nu-știu-unde”), Îl umple pe Wilde de iritare. „Necruțătorul, cinicul, ironicul Oscar Wilde nu și-a făcut nici un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
perseverență, puritate, mistagogie. Până la un punct, printre aceștia se va găsi și Roland Barthes care, după știința noastră, nu pomenește Însă niciodată numele lui Carlyle. Moda sistemului tc "Moda sistemului " Deși Barthes-semiologul elaborează una dintre cele mai articulate teorii despre vestimentație, Le Système de la mode (1967) ne-ar fi aici de ajutor doar dacă am dilata acest mic capitol al cărții noastre la dimensiunile unui volum. Citând numai prima frază din introducerea lui Barthes, se va Înțelege lesne de ce nu ne
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pasagerilor de la United States Lines, tipărită pe spezele companiei aeriene În 1962, cu texte În franceză și engleză: Dandies and Dandyism. Iată-l acolo pe Barthes referindu-se strict la relația dandysmului cu moda: „Dandy-ul a decis să radicalizeze vestimentația bărbatului distins, supunând-o unei logici absolute. Pe de altă parte, a exagerat distincția: esența acesteia nu mai este, pentru el, socială, ci metafizică. Dandy-ul nu opune doar o clasă superioară uneia inferioare, ci În mod absolut doar individul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
maximum. În cazul dandy-ului, pentru că veșmântul e prima sa emblemă, Întâia modalitate de semnificare - și cea mai percutantă -, eleganța devine principiu de viață. Eroii noștri se pregătesc să-și joace rolul pe scena socială apelând În primul rând la vestimentație. Ei perturbă la vedere un sistem care, instituind moda, propune implicit uniforma și uniformizarea. Or, cum s-a văzut deja, dandy-i refuză din principiu orice Înseriere, orice banalizare. Primele lor apariții În saloanele aristocrate (după care, de fapt, tânjesc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Pentru amatorii de precizie, să mai spunem că numele franțuzesc al redingotei vine din engleză și că ascunde două cuvinte (riding și coat): așadar, un veșmânt pentru mersul călare. Spre finele veacului al XVIII-lea, când apare ca piesă de vestimentație, bărbații o folosesc mai mult pentru călătorii, ca În saloane redingota să intre mai târziu, În secolul al XIX-lea. Ea cucerește Însă terenul definitiv abia după 1850. Până atunci se Înfruntă pe câmpul modei hainele scurte În talie, dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sursele „protestului viril”, În termenii lui Adler, niciodată realizat pe deplin. O masculinitate radicală, „totală” e greu de cucerit mai ales În epoci decadente, când fascinația regresului spre feminin devine copleșitoare mai ales În cazul bărbaților dandy. Atenția exagerată pentru vestimentație, cochetăria, grija pentru accesorii, fardarea, podoabele, gesturile efeminate, travestiurile sunt doar câteva dintre formele concret manifeste prin care dandy-i realizează pe cont propriu latenta nostalgie a unei făpturi utopice, complete. Cel puțin așa, cu bunăvoință și Înțelegere, le interpretează
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
zeci de pagini. Nu aceasta ne interesează Însă. Am vrea doar să sugerăm succint cât de elaborată le e strategia seducției. Arsenal tc "Arsenal " Spre a cuceri, dandy-ul face apel la un Întreg repertoriu, de la cel corporal (fie direct: vestimentație, miros, voce, privire, gest, proxemie, fie indirect: absența corpului - retragerea bruscă din scenă), la cel verbal: conversația, de pildă (Învăluirea, distanța, ironia, disimularea, pacturile, negocierile, tăcerea, suspansul), și până la cel scriptural (biletul, scrisoarea, dedicația). Le-am putea analiza metodic, detectând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
L’Homme et le sacré, Paris, Gallimard, 1950. Campbell, Kathleen Winifred, Beau Brummell, a Biographical Study, Londra, Hammond, 1948. Camus, Albert, L’Homme révolté, Paris, Gallimard, 1951. Carassus, Emilien, Le mythe du dandy, Paris, Armand Colin, 1971. Carlyle, Thomas, Filosofia vestimentației. Sartor resartus, Iași, Institutul European, 1998, ediția a II-a, traducere și note de Mihai Avădanei, studiu introductiv de Mircea Mihăieș. Călinescu, G., Istoria literaturii române. De la origini până În prezent, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Minerva
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
două unități distincte: a) traseul către punctul de Întâlnire cu idolul - caracterizat printr-o acalmie relativă, prin eforturile depuse pentru deplasarea spre centrul râvnit, prin durata amplă, prin emoția așteptării și prin exacerbarea elementelor de diferență față de restul colectivității (mimică, vestimentație, cântec etc.); b) Întâlnirea cu idolul - caracterizată prin localizarea precisă, prin timpul limitat, prin Învalmășeală, dezordine, chiar violență și prin explozia trăirilor și generalizarea lor. Participanții la pelerinajele declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Participanții la pelerinajele declanșate de prezența lui Michael Jackson la București aveau un țel bine definit: să-l vadă cât mai de aproape („pe viu”) și, dacă se poate, să-l atingă sau să obțină ceva (autograf, obiect, parte din vestimentație etc.) de la idolul lor. ș...ț Toate aceste pelerinaje au presupus eforturi, sacrificii și chiar anumite Înfruntări atunci când a fost vorba despre obținerea unei poziții cât mai favorabile; fanii au trebuit să se confrunte fie cu forțele de ordine (polițiști
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de Încoronare, va primi puterea supremă; c) structura economică și socială a țării, În perioada respectivă; d) atitudinea mass-media față de monarhie și ceremonia Încoronării; e) nivelul tehnologic și diversele tendințe ale modei (importante În alegerea mijloacelor de deplasare și a vestimentației); f) imaginea despre sine a națiunii pe care o va conduce monarhul respectiv; g) caracteristicile urbanistice și arhitecturale ale metropolei unde are loc Încoronarea; h) atitudinea celor care planifică și organizează ceremonialul și a celor care creează muzica, decorurile și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
simple și ateliere de țesut în multe locuințe. Așezarea nu era fortificată în secolul al VI-lea, ci ulterior, fiind întărită cu șanțuri și valuri de pământ, iar locuitorii erau agricultori și crescători de vite. Din inventarul cimitirelor descoperite, remarcăm vestimentația, arme, unelte, obiecte de podoabă la femei, produse ceramice și cruci. În cimitirul de la Bandul de Câmpie, într-un mormânt, s-au aflat unelte de argintar-autorii lor erau meșteri locali. Alte descoperiri din perioada stăpânirii gepizilor în Dacia (454-567) s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]