1,489 matches
-
într-o carte densă în anecdotică și culoare: parcă nu se întâmplă nimic, deși se întâmplă o sumedenie de lucruri. „Vestitorul” este un cioban, alter ego decalat al lui Petrache Lupu, martor al unei teofanii opace, presupus „vestitor” ignorând sensul vestirii („Da’ ce pustia să vestesc?”, se tot întreabă el, nedumerit). Se disting otium-ul boieresc postfanariot, tratat în manieră mateină, și topos-ul complotului ocult, ilustrat de colonelul Vărzaru, întruchipare a „Securității” eterne. Cartea nu are un deznodământ ori o concluzie
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
dar moare răpus de o boală necruțătoare. Poetul a colaborat la numeroase periodice, printre care „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, unde debutează în 1934, „Hotarul”, „Decalog”, „Festival”, „Muguri literari”, „Pământul”, „Biruința”, „Revista societății «Tinerimea Română»”, „Afirmarea”, „Flamuri”, „Viața literară”, „Buna Vestire”, „Cuvântul” ș.a. Inițiază o grupare a scriitorilor tineri, primită cu interes. Își vede tipărite două plachete de poezie: Tălmăciri din mine (1936) și Fata Morgana (1938). Lirica lui P. nu a avut timp să se elibereze de stângăciile și naivitățile
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
este „uitare înapoi”, dar și drum înainte. În „prezentul unui ceas trecut care durează”, amintirile se cheamă unele pe altele, pierderile și regăsirile revin obsedant. Mai întâi imaginea tatălui smuls cu brutalitate de acasă într-o sfântă zi de Buna Vestire, apoi, peste ani, în liniștea mănăstirii Văratec, vestea eliberării din închisoare, care redeșteaptă neantul zilei de după arestare, confirmând că „paroxismul bucuriei, ca și nefericirea cea mai cruntă sunt deopotrivă de nimicitoare”. Primele scrisori trimise de Dinu Pillat în libertate, reîntâlnirea
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
manuale școlare, o gramatică, dicționare. Între 1789 și în 1795 a avut câteva inițiative de a scoate, pentru prima dată în românește, un periodic. O Înștiințare din 1795 detalia profilul enciclopedic al unei proiectate reviste ce urma să se numească „Vestiri filosofești și moralicești”. A organizat Societatea filosoficească din Mare Principatul Ardealului (1795), ai cărei membri erau reprezentanți de seamă ai Școlii Ardelene, dar și Iancu Văcărescu și alți cărturari de peste munți. Colaborând strâns cu tipografiile din Sibiu, Cluj și în
PIUARIU-MOLNAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288832_a_290161]
-
Universitatea din București, cu lucrarea Schiță pentru istoria lui „cum e cu putință ceva nou”. Din toamna lui 1938 până în toamna lui 1940 se avântă în activitatea politică naționalistă de dreapta și în septembrie și octombrie 1940 colaborează la „Buna Vestire” cu articole ideologice deschis în favoarea legionarilor. O experiență publicistică personală este gazeta „Adsum”, scoasă la Sinaia în august 1940, în număr unic și cu texte scrise doar de el. Spre sfârșitul anului e angajat referent la Institutul Româno-German din Berlin
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
în fond enigmatic-alegorice). Esențială este deschiderea religioasă, mai pronunțată în timp, însă fără prefaceri spectaculoase de strategii expresive. Numeroase versuri se referă la transcendență și redempțiune, iar unele titluri sunt în sine edificatoare (Vine lumina, A venit cuvântul, Semnele Tale, Vestirea). Mistica vizând marile chestiuni ontologice e dublată de o „mistică” a poemului, a captării inspirate a Cuvântului, poetul devenind, undeva, „aproape un cerc”. Fervoarea căutării epifaniei, comunicată de regulă într-un registru de un patetism sobru, se asociază cu o
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
din 1974 publică periodicul „Berichte”, unde apar și studii ale specialiștilor români. Cu peste două sute de studii sau articole și încă și mai multe recenzii colaborează la „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde”, „Berichte”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Buna Vestire”, „Zeitschrift für romanische Philologie”, „Schweizer Archiv für Volkskunde”, „Quaderni del Saper Scientifico” ș.a. Își îndreaptă atenția mai ales spre cultura populară romanică, fiind interesat îndeosebi de felul cum oamenii simpli își reprezintă contactul dintre uman și divinitate. Cunoscător erudit al
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Această stare de fapt arată intima legătură între tradiție și Scriptură, precum și suprapunerea acestora cu viața Bisericii creștine în toată suflarea ei. Secole la rând, Scriptura n-a fost propovăduită credincioșilor și necredincioșilor decât prin viu grai, de la amvon. Această vestire a cuvântului lui Dumnezeu a fost tâlcuită, mai ales în mănăstiri, în acord cu tradiția Părinților purtători de Duh. Vastele posibilități tehnice de astăzi ar permite nu doar indicarea zilelor liturgice corespunzătoare diferitelor lecturi scripturistice, ci chiar ilustrarea lor iconică
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Velei”, fosta soție a lui „Chick”13. Până aici, nimic senzațional. Astfel, istoria reține simpatiile legionare ale lui Eliade, invocate insistent de mediile intelectuale evreiești și abia în ultimii ani documentate credibil. Articolele prolegionare din 1937, apărute în ziarul Buna Vestire, greu accesibile (aflate la „fondul secret”), fuseseră aproape uitate în România, iar în Israel reveniseră în actualitate abia după 1972, în primul rând grație publicării unor fragmente din Jurnalul inedit al lui Mihail Sebastian în periodicul de limbă română Toladot
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Arșavir, la revista școlară „Vlăstarul” (1925), unde figura printre redactori. Vor urma alte colaborări, la „Revista universitară”, în timpul studenției, apoi la „Est-West”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Vremea”, „Ultima oră”, „Floarea de foc”, „Reporter”, „Ararat”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Ani”, „Ideea românească”, „Buna Vestire”, „Rânduiala”, „Cuvântul”, „Universul literar” ș.a. Proză, note de drum, scrisori aveau să-i apară, după multă trecere de vreme, prin grija lui Arșavir Acterian, în „Steaua”, „Studii și cercetări de istoria artei”, „Apostrof”, „Litere, arte, idei”, „Echidistanțe”. În afara câtorva articole
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
în reculegerea pioasă, într-un ritual ce se confundă cu invocarea, cât anxioasă, cât elegiacă, a divinității. În aceeași formă de expresionism liric, dar excesiv complicată, poemele din Urmare intonează, în modulări liturgice, „psalmi cântând a moarte” și „a rea vestire”. Transpuși într-un discurs eliptic și cam uscat, psalmii lui Mihail exprimă sforțarea orgolioasă a unui bântuit și, nu mai puțin, a unui avid de a se proiecta pe sine în metafizic. În contrabalans, pastelurile sunt calme, contemplative, fără contorsiuni
ACTERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285156_a_286485]
-
Între timp, imaginea scriitorului se consolidează în conștiința contemporanilor prin volumul de eseuri Limite (1936), laureat de Societatea Scriitorilor Români, al cărei membru devenise în 1935. Numele îi mai apare sporadic în „Da și nu”, „Arta și tehnica grafică”, „Buna Vestire”, dar semnificative sunt reacțiile privitoare la funcția socio-ritualică a teatrului din „Universul literar”. B. se revela acum și ca dramaturg, prin tipărirea, în 1939, a pieselor Comedia fantasmelor și Alkestis și a traducerii tragediei Troienele de Euripide. Cea dintâi este
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
BUNA VESTIRE, publicație care apare la Roma între 1962 și 1978. De formatul „Vieții românești” și având înscris pe copertă motoul „Nimic nu putem contra adevărului, ci pentru adevăr” (Cor. XIII. 8), revista, al cărei subtitlu este „Organ de zidire creștină”, apare
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
fără cruțare” „tot ce stă în calea acestui țel, tot ce slăbește statul românesc și românismul”. Rubrici: „Cultură-oameni-fapte”, „Viața politică”, „Ultima oră”, „Ecouri polemice”, „Cuiburi de lumină”, „File de carnet”, „Sport”, „Informațiuni”. În pagina culturală, intitulată „Cultură-oameni-fapte”, ulterior devenită „Buna Vestire literară, plastică și teatrală”, sunt publicate scrieri literare care nu contraveneau orientării naționaliste a publicației. Colaborează cu versuri Radu Gyr, Octavian Goga, Aron Cotruș, Virgil Carianopol, Horia Stamatu, Valeriu Cârdu, Grigore Bugarin, George Drumur, V. Oprescu-Spineni, iar cu proză Cezar
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
moșneag”, „un tânăr”, „un cioban”, „magul”, „întâiul”, „al doilea”, „al treilea zidar” etc. Conflictele migrează pe plan cosmic, eroii constituie doar veșmintele pasagere ale diverselor „stihii”, „principii”, „puteri elementare”, care se ciocnesc și-și dispută supremația. Piesele au structura dramelor „vestirii” (Verkündigungsdramen) sau „metamorfozei” (Verwandlungsdramen), proprii teatrului expresionist, adică prezintă prefacerea oamenilor în alții „noi”, altfel de cum erau până atunci, sub efectul „jertfei” săvârșite de eroul principal. Psihologia individuală dispare din teatrul acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub efectul
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
teatrului expresionist, adică prezintă prefacerea oamenilor în alții „noi”, altfel de cum erau până atunci, sub efectul „jertfei” săvârșite de eroul principal. Psihologia individuală dispare din teatrul acesta, fiind înlocuită de porniri irepresibile, elementare, sub efectul cărora personajele se mișcă. „Mesagiul” („vestirea”) ia forma unor devize cu putere de a contamina oamenii și a le biciui voința, îndreptând-o spre faptă. Zamolxe, subintitulată „mister păgân”, e o dramă poematică, situată într-un timp mitic, pe meleaguri dacice, printre inși care, trăind confundați
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
român”, „Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de mâine”, „Revista mea”, „Gând românesc”, „Tribuna”), Târgu Jiu („Gorjanul”), București („Zorile”, „Universul literar”, „Prepoem”, „Timocul”, „Convorbiri literare”, „Buna Vestire”, „Porunca vremii”, mai susținut scriind la „Sfarmă-Piatră”). O vreme a lucrat la Cernăuți, la „Iconar”. Activa, din 1936, în cenaclul „Altarul cărții”, devenit Asociația Scriitorilor Români din Banat, aflându-se, în ciuda unei chinuitoare boli de piept, printre animatorii vieții culturale
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
SUA. S-a stins după o suferință îndelungată. În țară, a colaborat, iscălind cu inițiale, cu prescurtări ale numelui sau cu pseudonimul Șerban Barițiu, la foile vâlcene „Oltul”, „Bobi de mărgean”, „Însemnări”, unde a fost și redactor, „Litere”, „Iconar”, „Buna Vestire”, „Revista funcționarilor publici”, „Vremea” ș.a. Reîncepe să scrie în exil, la publicațiile „Drum” (Mankato, Minnesota), „Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de asemenea, este prezent în câteva numere ale revistei „Mele” (Honolulu). În 1981, tipărește eseul
BALANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
În acest context, erau prezentate o serie de lucrări edilitare realizate în orașul Tulcea ce au constat în refacerea unor părți "din pavajele esistente pe stradele: Portului, Gura Pieței, Grivița, Bariera Babadagh, Cuza Vodă, Sabinilor, Sfântul Neculai, Mircea Vodă, Buna Vestire, piața Sâmbăta și în curtea farmaciei orașului"750. Totodată, se menționa faptul că "aceste lucrări s-au făcut în regie cu oamenii de serviciu ai comunei"751. În continuarea celor prezentate se preciza că "s-a lucrat în regie la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
construită o clădire nouă ca sediu al primăriei comunei. În satul Caranasuf exista o biserică ortodoxă cu hramul "Sf. Kiril și Metodie", construită în anul 1873, iar în satul Duimgi fusese construită încă din anul 1870 biserica cu hramul "Buna Vestire". În același sat exista și o geamie unde slujea un imam. Populația comunei Caranasuf era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 904 locuitori, cea mai mare parte fiind bulgari 801. Comuna Casapkioi era situată pe malul vestic al lacurilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ai Puterilor Axei Guvernul Național Român de la Viena 5. Traian Brăileanu Teoria comunității omenești Sociologia și arta guvernării 6. Traian Herseni Mișcarea Legionară și țărănimea Mișcarea Legionară și muncitorimea 7. Victor Puiu Gârcineanu Din lumea legionară 8. Colecția ziarului Buna Vestire 9. Colecția Ziarului Cuvântul și multe alte cărți și reviste mai puțin cunoscute, apărute după anul 1989, care cuprind adevăr din istoria și spiritulitatea românească pe care au căutat să le desăvârșească. Vrem legi care să apere pe tot românul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
mare de trei metri. Încă de dimineață, familiile Nicadorilor și Decemvirilor au sosit. D-na Codreanu, soția Căpitanului, a venit deasemenea, fiind însoțită de d-l Ion Zelea Codreanu, tatăl Căpitanului. Mai sunt de față camaradul Ilie Gârneață, comandantul „Bunei Vestiri”, comandanți Legionari și numeroși legionari. Medicii legiști ai „Institutului medico-legal” jude-instructori, etc. Săpatul merge foarte încet, deoarece prima pătură de pământ fiind înlăturată, se așteaptă din moment în moment să se dea de trupurile martirilor. Se lucrează cu râvnă și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
în el, și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Dumnezeu. 10. Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu și copiii diavolului. Oricine nu trăiește în neprihănire, nu este de la Dumnezeu, nici cine nu iubește pe fratele său. 11. Căci vestirea, pe care ați auzit-o de la început, este aceasta: să ne iubim unii pe alții, 12. nu cum a fost Cain, care era de la cel rău și a ucis pe fratele său. și pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85039_a_85826]
-
1. În cel dintîi an al lui Cir, împăratul Perșilor, ca să se împlinească cuvîntul Domnului rostit prin gura lui Ieremia, Domnul a trezit duhul lui Cir, împăratul Perșilor, care a pus să se facă prin viu grai și prin scris vestirea aceasta în toată împărăția lui: 2. Așa vorbește Cir, împăratul Perșilor: "Domnul, Dumnezeul cerurilor, mia dat toate împărățiile pămîntului și mia poruncit să-I zidesc o casă la Ierusalim în Iuda. 3. Cine dintre voi este din poporul Lui? Dumnezeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]