1,402 matches
-
locale și capacitatea acesteia de a lua decizii. Cadru teoretic: Teoria actorilor cu putere de veto Teoria punctelor de veto și a actorilor cu putere de veto își are originile în teoria alegerii sociale. Blau și Deb folosesc dreptul de veto pentru a arăta cum se poate rezolva problema ciclicității preferințelor în situațiile de alegere socială. În cadrul acestei litera turi, dreptul de veto este o condiție mai slabă decât cea a dictaturii care asigură luarea unei decizii preferate de un individ
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
actorilor cu putere de veto își are originile în teoria alegerii sociale. Blau și Deb folosesc dreptul de veto pentru a arăta cum se poate rezolva problema ciclicității preferințelor în situațiile de alegere socială. În cadrul acestei litera turi, dreptul de veto este o condiție mai slabă decât cea a dictaturii care asigură luarea unei decizii preferate de un individ sau grup în condițiile în care restul indivizilor sunt indiferenți între alternative. Conceptul a fost de asemenea folosit în analiza instituțiilor și
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
indiferenți între alternative. Conceptul a fost de asemenea folosit în analiza instituțiilor și modelelor de luare a deciziei din politica americană, întrucât separația strictă a puterilor din acest sistem politic se pretează foarte bine interpretării în termeni de drepturi de veto. Merită amintite în acest sens studiul realizat de Krehbiel, Shepsle și Weingast pe tema luării deciziei în comitetele din Congresul american sau cel al lui Nolan McCarty. Acestea se bazează pe modele spațiale în care instituțiile sunt descrise ca actori
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
acest sens studiul realizat de Krehbiel, Shepsle și Weingast pe tema luării deciziei în comitetele din Congresul american sau cel al lui Nolan McCarty. Acestea se bazează pe modele spațiale în care instituțiile sunt descrise ca actori cu putere de veto, ale căror preferințe pot fi conceptualizate ca poziții într-un spațiu unisau multidimensional. Din cadrul acestei a doua categorii de modele face parte și cel teoretic propus de George Tsebelis. Acest model se construiește în jurul a două elemente principale în funcție de care
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
spațiu unisau multidimensional. Din cadrul acestei a doua categorii de modele face parte și cel teoretic propus de George Tsebelis. Acest model se construiește în jurul a două elemente principale în funcție de care pot fi caracterizați toți actorii unui sistem politic: dreptul de veto, definit minimal ca dreptul de a împiedica luarea unei decizii, și, în plan secund, capacitatea actorilor de a stabili agenda. Posibilitatea de stabilire a agendei se referă la capacitatea actorilor de a propune politici sau decizii, considerată un avantaj pentru
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
pe baza preferințelor proprii, dar și ținând seama de pozițiile celorlalți actori. În acest mod, ei pot influența opțiunile disponibile astfel încât politicile selectate să fie apropiate de punctul lor ideal. Din punct de vedere formal, teoria actorilor cu putere de veto consideră că fiecare instituție implicată în luarea deciziilor legate de politici poate fi privită ca un actor cu putere de veto și, mai precis, ca un actor rațional care are preferințe determinate și un punct ideal, adică o politică pe
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
politicile selectate să fie apropiate de punctul lor ideal. Din punct de vedere formal, teoria actorilor cu putere de veto consideră că fiecare instituție implicată în luarea deciziilor legate de politici poate fi privită ca un actor cu putere de veto și, mai precis, ca un actor rațional care are preferințe determinate și un punct ideal, adică o politică pe care ar alege-o dacă ar putea alege singur. De asemenea, pentru fiecare actor cu putere de veto există un set
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
cu putere de veto și, mai precis, ca un actor rațional care are preferințe determinate și un punct ideal, adică o politică pe care ar alege-o dacă ar putea alege singur. De asemenea, pentru fiecare actor cu putere de veto există un set câștigător, care cuprinde toate acele politici pe care actorul respectiv le consideră acceptabile și pe care acesta le ar putea vota pentru a înlocui statu-quoul. În continuare, selectarea unei politici se face în urma unui vot și a
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în cazul în care coeziunea la nivelul actorului colectiv este mare. În ceea ce privește poziția punctului ideal al actorilor colectivi, se demonstrează că aceasta este aproximativ aceeași cu poziția membrilor situați la centru în interiorul actorului colectiv. Conform teoriei, actorii cu drept de veto pot fi de două tipuri: instituționali sau partizani. Actorii instituționali cu putere de veto sunt acele instituții în cazul cărora se stabilește prin constituție că aprobarea lor este obligatorie pentru adoptarea unei legi. În sistemul românesc, președintele, Senatul și Camera
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
ideal al actorilor colectivi, se demonstrează că aceasta este aproximativ aceeași cu poziția membrilor situați la centru în interiorul actorului colectiv. Conform teoriei, actorii cu drept de veto pot fi de două tipuri: instituționali sau partizani. Actorii instituționali cu putere de veto sunt acele instituții în cazul cărora se stabilește prin constituție că aprobarea lor este obligatorie pentru adoptarea unei legi. În sistemul românesc, președintele, Senatul și Camera Deputaților sunt astfel de actori. Actorii partizani cu putere de veto sunt definiți ca
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
cu putere de veto sunt acele instituții în cazul cărora se stabilește prin constituție că aprobarea lor este obligatorie pentru adoptarea unei legi. În sistemul românesc, președintele, Senatul și Camera Deputaților sunt astfel de actori. Actorii partizani cu putere de veto sunt definiți ca fiind acei actori apăruți datorită jocului electoral. Cele două categorii nu sunt, evident, exclusive, dar distincția este necesară pentru acuratețea analizei. Astfel, deși camera inferioară a Parlamentului, de exemplu, este un actor instituțional cu putere de veto
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
veto sunt definiți ca fiind acei actori apăruți datorită jocului electoral. Cele două categorii nu sunt, evident, exclusive, dar distincția este necesară pentru acuratețea analizei. Astfel, deși camera inferioară a Parlamentului, de exemplu, este un actor instituțional cu putere de veto în cazul în care este controlată de un singur partid ce deține o majoritate clară, se poate considera de fapt că acest partid este adevăratul actor cu putere de veto și este unul partizan. Dacă, dimpotrivă, acea cameră este compusă
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
Parlamentului, de exemplu, este un actor instituțional cu putere de veto în cazul în care este controlată de un singur partid ce deține o majoritate clară, se poate considera de fapt că acest partid este adevăratul actor cu putere de veto și este unul partizan. Dacă, dimpotrivă, acea cameră este compusă din mai multe partide, care susțin un guvern de coaliție, acordul a cel puțin câteva dintre aceste partide va fi necesar pentru votarea legilor, ceea ce înseamnă că există cel puțin
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
acea cameră este compusă din mai multe partide, care susțin un guvern de coaliție, acordul a cel puțin câteva dintre aceste partide va fi necesar pentru votarea legilor, ceea ce înseamnă că există cel puțin doi actori partizani cu putere de veto în locul unui actor instituțional. Nevoia de a face astfel de distincții creează o problemă de numărare a actorilor cu putere de veto dintr-un sistem politic, iar George Tsebelis subliniază faptul că numărul actorilor cu putere de veto poate varia
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
va fi necesar pentru votarea legilor, ceea ce înseamnă că există cel puțin doi actori partizani cu putere de veto în locul unui actor instituțional. Nevoia de a face astfel de distincții creează o problemă de numărare a actorilor cu putere de veto dintr-un sistem politic, iar George Tsebelis subliniază faptul că numărul actorilor cu putere de veto poate varia în timp, în funcție de rezultatele competițiilor electorale. În momentul în care există mai mulți actori cu putere de veto, setul câștigător al politicilor
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
putere de veto în locul unui actor instituțional. Nevoia de a face astfel de distincții creează o problemă de numărare a actorilor cu putere de veto dintr-un sistem politic, iar George Tsebelis subliniază faptul că numărul actorilor cu putere de veto poate varia în timp, în funcție de rezultatele competițiilor electorale. În momentul în care există mai mulți actori cu putere de veto, setul câștigător al politicilor care pot înlocui statu-quoul (winset of the status quo, în original) este dat de acele politici
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
actorilor cu putere de veto dintr-un sistem politic, iar George Tsebelis subliniază faptul că numărul actorilor cu putere de veto poate varia în timp, în funcție de rezultatele competițiilor electorale. În momentul în care există mai mulți actori cu putere de veto, setul câștigător al politicilor care pot înlocui statu-quoul (winset of the status quo, în original) este dat de acele politici pe care toți acești actori le consideră acceptabile. În același timp, există o serie de puncte care nu pot fi
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
nici o altă propunere legislativă deoarece nu ar putea exista un acord al actorilor implicați, iar zona în care sunt cuprinse acestea formează miezul sau nucleul politicilor (the core). În funcție de regula de alegere, acesta poate fi un nucleu de unanimitate, atunci când vetoul oricăruia dintre actori 166 Competiția politiCă la nivel loCal este suficient pentru a împiedica luarea deciziei, un nucleu majoritar sau un nucleu de majoritate calificată. Analiza lui George Tsebelis se concentrează în continuare asupra legăturii dintre setul câștigător și nucleul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
câștigător este restrâns, politicile alese vor fi situate aproape de statu-quo, iar schimbarea va fi doar incrementală . Conform teoriei, există trei elemente de bază care influențează posibilitatea de schimbare a statu-quoului. Primul dintre acestea este numărul de actori cu putere de veto: dacă într un sistem dat numărul actorilor cu putere de veto crește, stabilitatea politicilor fie crește, fie rămâne aceeași în cazul în care noii actori au aceeași poziție și aceleași preferințe cu cei aflați deja în sistem. În esență, regula
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
schimbarea va fi doar incrementală . Conform teoriei, există trei elemente de bază care influențează posibilitatea de schimbare a statu-quoului. Primul dintre acestea este numărul de actori cu putere de veto: dacă într un sistem dat numărul actorilor cu putere de veto crește, stabilitatea politicilor fie crește, fie rămâne aceeași în cazul în care noii actori au aceeași poziție și aceleași preferințe cu cei aflați deja în sistem. În esență, regula arată că diferența este dată de poziția noului actor cu putere
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
stabilitatea politicilor fie crește, fie rămâne aceeași în cazul în care noii actori au aceeași poziție și aceleași preferințe cu cei aflați deja în sistem. În esență, regula arată că diferența este dată de poziția noului actor cu putere de veto: dacă acesta are o poziție diferită de cea a restului actorilor, atunci adăugarea sa va duce la micșorarea numărului de alternative ce pot fi selectate, fiind deci echivalentă cu creșterea stabilității politicilor. Acest lucru însă nu este valabil în cazul
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
actorilor, atunci adăugarea sa va duce la micșorarea numărului de alternative ce pot fi selectate, fiind deci echivalentă cu creșterea stabilității politicilor. Acest lucru însă nu este valabil în cazul în care poziția ideală a noului actor cu putere de veto este foarte apropiată de punctul ideal al celorlalți actori. Din acest argument derivă un alt factor care influențează stabilitatea politicilor, și anume distanța dintre pozițiile actorilor cu putere de veto, sau congruența acestora. Cu cât punctele de vedere ale acestora
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
în care poziția ideală a noului actor cu putere de veto este foarte apropiată de punctul ideal al celorlalți actori. Din acest argument derivă un alt factor care influențează stabilitatea politicilor, și anume distanța dintre pozițiile actorilor cu putere de veto, sau congruența acestora. Cu cât punctele de vedere ale acestora sunt mai asemănătoare (sau punctele lor ideale sunt mai apropiate unele de celelalte), cu atât posibilitatea ca actorii cu putere de veto să cadă de acord asupra unei propuneri legislative
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
anume distanța dintre pozițiile actorilor cu putere de veto, sau congruența acestora. Cu cât punctele de vedere ale acestora sunt mai asemănătoare (sau punctele lor ideale sunt mai apropiate unele de celelalte), cu atât posibilitatea ca actorii cu putere de veto să cadă de acord asupra unei propuneri legislative crește, iar acest lucru se întâmplă indiferent de localizarea statu quoului. Al treilea factor care influențează stabilitatea politicilor și modul în care se iau deciziile este dat de coeziunea actorilor. Aceasta este
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]
-
de localizarea statu quoului. Al treilea factor care influențează stabilitatea politicilor și modul în care se iau deciziile este dat de coeziunea actorilor. Aceasta este definită ca similaritatea preferințelor pentru politici ale indivizilor care alcătuiesc un actor cu putere de veto colectiv și apropierea pozițiilor lor în ceea ce privește politicile. Conform teoriei, actorii coezivi sunt actori care pot cădea de acord mai ușor în privința politicilor, iar existența acestora duce la micșorarea stabilității politicilor. În funcție de aceste particularități ale actorilor cu putere de veto din
Modelul actorilor cu putere de veto şi relaţiile instituţionale dintre partidele politice în administraţia locală. In: Competenţa politică în România by Mirela Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1574]