1,234 matches
-
și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul satului actual, vatra de fost sat. Aici, in Poiana Veverițelor, așa cum o numeau cumanii, domnitorul Iuga cel Olog a întemeiat o mănăstire, pe la 1399, dăruind-o cu pământuri și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Sfârșit de toamnă" ) b) Elevii cu un orizont îngust de cunoaștere, cu un vocabular sărac, redus la cuvinte și expresii uzuale, pot rezolva exerciții de îmbogățire și nuanțare a exprimării, precum : * Subliniați, apoi scrieți cuvintele și expresiile frumoase din lecția "Veverița", după Mihail Sadoveanu sau “Primăvara”, după Mihail Sadoveanu. * Dezvoltați propozițiile: "Păsările au plecat" sau “Zarzărul a înflorit”. * Alcătuiți propoziții cu expresiile: “țara ca un fagure de miere", “munți cu creștet de aramă”, “ape line”, “iarbă de mătase", “ fluturi albi cum
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
cu conținut diferit. Alegerea temei și stabilirea titlului sunt condiționate de certitudinea Învățătorului că fiecare elev a participat la asemenea activități sau că are cunoștințe din alte surse. Exemplu; Având ca model compunerea "Vulpea", se cere elevilor să realizeze compunerea "Veverița". Pentru a orienta elevii În elaborarea lucrării, li se dau sarcinile: să stabilească și să delimiteze părțile compunerii; să sublinieze cuvintele și expresiile cu ajutorul cărora este descrisă vulpea; să observe ordinea În care se face descrierea unui animal; să retină
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Păsările călătoare au plecat În depărtatele țări ale soarelui. Copacii goi se leagănă În vânt, pădurea este singură și tristă fără ciripitul păsărilor. Și În liniștea adâncă din pădure se aude doar foșnetul ultimelor frunze moarte care cad de pe crengi. Veverițele harnice culeg câte o alună rătăcită de pe ram, grabindu-se spre cămările lor pline. Căprioarele caută printre frunzele moarte câteva fire verzi de iarbă. Urșii se retrag În bârlog pentru o lungă hibernare. Oamenii, În livezi, pe ogoare, În grădini
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
la repezeală, ca să poată totuși crește cactuși și să aibă grijă cu multă dragoste de o seră. Eu voi pregăti în toiul verii piscina și nu voi fi făcută pentru D-voastră, cu toate că odată cu ocazia unui tur al orașului toate veverițele au dispărut, și cu toate că fantazările tale fără sfârșit le pot găsi simpatice și atrăgătoare. EL: Asta-i un mod de gândire de cea mai joasă speță, o fantezie care vrăjește stând lungită pe jos și spălându-se pe dinți. De
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care erau obligate să studieze, cu aceeași profunzime și ardoare, toate obiectele de învățământ: Morala acestei fabule este limpede. Trebuie să lăsăm fiecare individ să-și urmeze talentul și să practice activitatea pentru care are pricepere și chemare. „Să lăsăm veverița să fie cel mai bun cățărător și să nu ne intereseze că nu are abilități de a zbura”, deci să valorificăm superior cele mai bune calități ale individului și să nu încercăm să-l specializăm în toate domeniile. [25] Profesorul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
zilei, a buclelor de paj ondulate spre interior. Când m-a privit, i-am remarcat ochii cenușii ca gresia și aproape inexpresivi. S-a apropiat, mi-a zâmbit cu buzele întredeschise și i-am văzut dinții mici, ascuțiți, ca ai veverițelor, albi cum e pielița proaspătă de portocală și strălucitori ca porțelanul. Și atunci, de ce o refuză - și încă brutal! - Marlowe? Nici acum, nici în alte romane, el nu are comportamentul unui eunuc. Avea, desigur, scrupule, și chiar dacă, într-o altă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Am întors Chryslerul ș...ț și m-am strecurat cu grijă printre stâncile uriașe de granit, pe după o cascadă mică, printr-un labirint de stejari negri, acacia, merișori sălbatici și liniște. O gaiță albastră țipă pe o ramură și o veveriță se oțărî la mine, izbind nervoasă cu una din lăbuțe conul de pin pe care-l ținea. O ciocănitoare cu creastă stacojie încetă să mai ciocănească în întuneric, suficient cât să mă privească cu un ochi ca mărgeaua, apoi se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de marii aranjori ai destinului: Știam eu că o să fie una din zilele acelea complet trăsnite. Oricui i se poate întâmpla. Zile în care nu-ți intră pe ușă decât niște rotițe dezaxate, câini care-și pierd memoria odată cu dinții, veverițe care nu-și găsesc alunele, mecanici care au întotdeauna o rotiță de angrenaj desperecheată. Într-adevăr, parada indivizilor ce se perindă prin modestul birou al detectivului e demnă de un bestiar: un „mitocan mătăhălos” terorizat de o vecină care amenință
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spunea nimic mamei sale...”. (Edmondo de Amicis, Cuore) Apoi elevii alcătuiesc enunțuri folosind cuvintele selectate din textul dat: „băteau”, „necăjeau”, „(nu se) supăra”, „(nu) spunea”. Din textul următor elevii observă că sunt cuvinte care arată existența: „În brad este o veveriță! spune Ana. Ba sunt două! adaugă Nicu.” Cuvintele „este” și „sunt” arată existența obiectelor (se găsește, se află). Din enunțul: „Un bătrân stă sprijinit de gard”, elevii observă că „stă” arată starea obiectelor. Prin exemplele discutate, elevii descoperă definiția verbului
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
pescuitului și mărginite cu stuf, pentru locuințe, păduri dese, cu vânat variat și cu lemn rezistent pentru ridicarea caselor. Completând ciclul natural soluri-vegetație, fauna din zonele forestiere era reprezentată prin animale sălbatice (bouri, mistreți, căprioare, vulpi, lupi, jderi, pârși, bursuci, veverițe, cerbi lopătari), păsări (coțofene, cinteze, pițigoi, turturele, bufnițe, corbi, ciori), reptile (șerpi, șopârle, salamandre), rozătoare (iepuri, șoareci, șobolani, popândăi, hârciogi, cârtițe) și insecte (fluturi, bondari, cărăbuși). În jurul apelor viețuiau vidre, nurci și variate păsări de apă (cocostârci, berze, rațe), iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
iernii). Prin somn o vizitează stafii, "ființe reci și înfricoșătoare" suscitând teroare: În zori cineva descoperă trupul meu / Care toată noaptea a săpat un tunel / Către lumea cealaltă". Nici primăvara, timp al expansiunii vegetale și al bucuriei ("mă uit la veverița care se joacă în brad") nu modifică umoarea melancolică; bucurie scurtă: "Mă gândesc, / De ce m-oi fi bucurat?" (Chiar așa). În cimitirul satului (Ce frumoasă grădină), spațiu scăldat în soare, răposații parcă "stau așa de bunăvoie". Propria moarte a cuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), pisica sălbatică (Felix silvestris). Dintre acestea, vulpea și lupul au ajuns la o densitate redusă datorită acțiunilor de combatere brutală, omițîndu-se rolul lor în echilibrul ecosistematic. Rozătoarele mai caracteristice acestei zone sunt: veverița (Sciurus vulgaris), șoarecele scurmător (Clethrionomys glarealus), șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), pârșul mare (Glis glis), pârșul de alun (Muscardinus avellanarius), pârșul cu coada stufoasă (Dryomys nitedulla). O frecvență apreciabilă o au iepurii (Lepus europaeus), care ating aici o densitate de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de pădure, bufnița etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin În pădurile din sud-vestul țării și din sudul Dobrogei, climatul mai blând a favorizat existența unor specii de animale sudice
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
literatură corespunzătoare sub raport etic și estetic. S-au publicat și multe încercări literare ale poeților gălățeni. Lista versificatorilor care au colaborat la A. cuprinde pe A. Antoniady, C. Camiliu, C. Constantinescu, A. Ionescu, N. B. Muntenescu, G. Rarincescu și G. Veveriță. C. Constantinescu și A. Antoniady erau și autorii unor naive poeme în proză, iar ultimul mai tipărește o nuvelă pesimistă, sumbră. Dintre scriitorii consacrați, cel mai frecvent publicat era V. Alecsandri. De o popularitate aproape egală se bucura D. Petrino
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285490_a_286819]
-
vor prezenta la vot. Dacă tot n-au alte opțiuni, la ce să se mai ducă ! Amestecând ce se vede cu ce se aude și știind pe competitori, vorbim în cunoștință de troaca alegerilor, din care-i greu să iasă veverițe și nu porcii obișnuiți. Vom avea 3 luni de analize și ipoteze. Troaca sau trocul să trăiască, nu ? Sâmbătă, 6 și duminică 7, cei care au absolvit Liceul Podu-Turcului sunt chemați în copilărie, adică la sărbătoarea generațiilor (de 50 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pentru a mă putea specializa într-o profesie, fără a rupe contactul cu viața care mă înconjoară. Până la urmă mam contopit atât de profund cu pădurea și ajunsesem să-i cunosc atât de bine tainele, încât, în drumurile mele, veverițele mi se așezau adesea pe umăr. Devenisem un semen de-al lor. Pădurea m-a acceptat definitiv. Am încercat, de multe ori în copilărie, să le spun bunicilor mei că eu vorbesc cu copacii. Bunica râdea. Nu m-au luat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
silvostepei și pădurii de foioase: popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricitus), șoarecele de câmp (Mieratus arvalis), șoarecele de stepă (Sicesta subtilis), șoarecele de pădure (Apodemus agrarius), la care se adaugă iepurele de câmp (Lepus europacus), cățelul de pământ (Spalax leucodon), veverița (Sciurus vulgaris), părușul, 116 șoarecele gulerat (Apodemus tauricus). Musticidele sunt reprezentate prin dihorul de stepă (Mustela everamani) și dihorul pătat (Vormela peregusna). Dintre păsări se remarcă ghionoaia (Picus viridis), ciocănitoarea (Dendracopos minor), mierla (Turdus merula), privighetoarea (Luscinia), presura (Emberisa calandra
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
propoziție. Vântul adie. Norii nu apar. Vine vara. Copiii se joacă. Începe vacanța. 3. Alcătuiește o compunere cu titlul “O zi din vacanță”, în care să folosești dialogul. TESTUL NR. 25 1. Marchează legătura dintre părțile de propoziție, folosind săgețile. Veverițele adună alune. Păsările cântă în pădure Copiii se joacă în parc 2. Analizează gramatical subiectele și predicatele: Răsare soarele Turiștii vin la plajă Plaja se umple de oameni Începe un program muzical 3. Scrie o compunere cu titlul “Bucuriile vacanței
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
care au exaltat-o, totul concurând la o „epopee națională în sonete”, relativ marcată de clișeele tracomaniei renăscute în anii ’70 și ’80. Cartea sonetului (1987) - o masivă istorie a genului, o suită de bune cărți în versuri pentru copii (Veverița de foc, 1967, Scarabeul sacru, 1979, Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, 1980) ș.a., precum și traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
traducerile de poezie (îndeosebi din italiană) întregesc o operă diversă și masivă, cu inegalități explicabile, dar cu un sunet inconfundabil în lirica românească de după al doilea război mondial. SCRIERI: Legenda cerbului, București, 1957; Bob auriu, București, 1959; Balade, București, 1967; Veverița de foc, București, 1967; ed. București, 1973; Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
care nu i le va trimite niciodată, declanșând astfel un proces psihologic care îl va purta prin toate momentele-cheie ale propriei existențe, de la spaima resimțită în copilărie în fața cruzimii cu care câțiva camarazi de joacă au schingiuit și ucis o veveriță până la experiențele-limită ale războiului, la care naratorul ia parte ca medic militar. Tema romanului se naște ca tensiune între concretul vieții - imaginea plină de eleganță și energie a studentei, care trăiește evenimentele cu dăruirea și lipsa de inhibiții a unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
rumoarea cotidiană. Orice zumzet, care la urma urmelor mimează hărnicia estivală a nenumăratelor insecte mai degrabă invizibile, este adevăratul trup al tăcerii, mîna sonoră care ne mîngîie fruntea și ne aduce În starea de benefică torpoare. Covorul roșu Apariția unei veverițe este similară cu aceea a unei năluci. O suită scurtă de zbughiri și de neșteptate Încremeniri. Cu schimbări imprevizibile de direcție Între ele. Înainte de a dispărea cu totul În spatele unui trunchi de copac. Expresia hipomimă a veveriței, ca și Întreaga
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
roșu Apariția unei veverițe este similară cu aceea a unei năluci. O suită scurtă de zbughiri și de neșteptate Încremeniri. Cu schimbări imprevizibile de direcție Între ele. Înainte de a dispărea cu totul În spatele unui trunchi de copac. Expresia hipomimă a veveriței, ca și Întreaga ei postură, sînt acelea ale unui chip și ale unui trup Împietrit În candoare - mut, nemișcat, imperturbabil și inexpresiv. Un sfinx care nu vrea să-și trădeze În niciun fel nici intențiile și nici umorile. Și afișează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
capul că a și șters-o. Pozează doar lui Dumnezeu. Și o face cu predilecție pe covorul roșu al toamnei, Între scurtele și explozivele zvîcniri. Sfidînd reporterii molîi. De la Început, m-am gîndit la ceea ce m-a impresionat mereu la veveriță: oprirea subită după o goană de zvîrlugă. Și poza țeapănă și iscoditoare dintre puseele de alergare. Pornind de la poză, m-am gîndit, Încercînd diverse variante, la situația privilegiată a celor vînați de aparatele de fotografiat, la flash-uri, la instantanee
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]