4,489 matches
-
pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Mâncam seara cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Bunica începea să-mi povestească cum la războiul de independență au venit muscalii[4
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
cu mine la vie, sau să răsucească ce a tors. Lâna așa pregătită o vopseau în mai multe culori și țeseau iarna diferite obiecte casnice, cuverturi, preșuri sau chiar covoare de pus pe pereți. Acest ciclu cu paza lotului cu viță de vie se repeta anual. Acum eram clasa a V a. Luasem examenul de absolvire a patru clase. Atunci dădeai examen ca sa treci în clasa a V a. Am fost tare supărat că directoarea scolii cu clasele I - IV, doamna
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în curte opt sute cinci zeci de butași de viță de vie. Tata nu putea să nu aibă propriul lui vin. Era renumit pentru calitatea și aroma vinului în comună de aceea toți musafirii autorităților erau aduși de Cotorișcă la noi sau trimitea să cumpere vin de la noi. Avea un
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
prin grija părinților, a educatoarelor și mai cu seamă prin grija și dragostea lui Dumnezeu. Am iubit de mic copil pădurea, frunza, iarba verde care ne aduce oxigenul atât de ii, necesar întreținerii vieții pe pământ. Iubesc copacii, pomii fructiferi, vița de vie și mai cu seamă plantele legumicole. Această dragoste față de natură s-a născut odată cu mine acolo lângă pădure în satul natal unde și părinții mei aveau o grădină frumoasă. Grădina părinților mei se deosebea de grădina mea prin
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
lemn! Mai târziu hoidanții s-au modernizat folosind fire de rafie! Cumpărătoarele care veneau la piață își luau de-acasă câte o lingură cu ajutorul căreia gustau produsele lactate, lapte, smântâna, brânză... Bulgărele de unt se vindea împachetat în frunze de viță de vie. Ambalaje nu prea erau, carnea se punea pe frunze mari de loboda, pe prosoape aduse de acasă, sau chiar în hârtie de ziar pentru cei care nu erau prea pretențioși. Galițele, adică păsăretul, găini, rațe, gâște, curci, se
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
E pronia cerească pe pământ! E dragostea cea plină de-ndurare, Pecetluită-n Noul Legământ!" Acolo sus pe cerul plin de aștrii, O stea străluce de un roș-gălbui, Privind-o parcă văd doi ochi albaștrii, Fereastră-mpodobită cu gutui, Văd rodul viței, pâinea aburindă, Ce-ndeamnă parcă la o degustare, Cântați voi oameni astăzi o colindă, Slăvind pe Dumnezeul nostru mare! 19/12/15,Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Leru-i ler / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
atunci Doina s-a răspândit și în arealul bihorean. Mai mult, o Horă a lui Lucaciu, cântată pe melodia Horei Unirii era răspândită prin foi volante printre intelectualii și meseriașii beiușeni: „Delegat cu cunoștință De-ale noastre suferințe Și din viță românească Dr. Lucaci să trăiască” De fapt, o cercetare a ariei de răspândire a ei ne-ar putea aduce surprize. Cred că s-a cântat în tot Ardealul. Iată varianta Floricăi Duma : Așa-mi vine duneori Și mă duc la
CÂNTEC ŞI POVESTE – DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362511_a_363840]
-
galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta la sfârșit de toamnă târzie. Foloseau drept combustibil ogrinji de porumb, ori tizic sau crengile uscate de viță de vie. Bunicul era nelipsit în fiecare duminică de la liturghia ținută de părintele Plutașu în biserica din comună. Preotul dacă nu l-ar fi văzut în biserică, a doua zi precis l-ar fi certat. Era un participant important în
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca și a populației de dincolo de Dunăre și anume: păstoritul, cultivarea viței de vie, agricultura, apicultura, sau pescuitul prin bălțile, lacurile, ori apele Dunării. Aici întâlneai întinderi mari de câmpii mănoase, codrii deși, apă pentru adăparea animalelor, o climă mai blândă și taxe mai mici decât în Transilvania. Fenomenul transhumanței se perpetuase
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
versuri. *** GEORGE FILIP „M-am născut în zodia Berbecului, pe 22 martie 1939, în comuna Tuzla, Județul Constanța, pe malul Mării mele cea Neagră. Sunt al cincelea din cei șase băieți ai fostului jandarm Pandele și al Floarei, trasă din vița poetului Octavian Goga. După îndelungi opresiuni politice am fost prigonit din România în 1979. M-am preumblat prin Austria, Germania, Franța, iar de 30 de ani respir la Montreal-Canada. Cu „Fântâna dorurilor” adun în palmares 33 de volume. Ce vă
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
specifice bucătăriei cipriote și să cânte și să danseze alături de artiștii ansamblurilor folclorice din Cipru și de peste hotare, care creează o ambianță în ton cu evenimentul”- îmi spune prietena noastră Fiorentina. Emblema festivalului este, începând cu 1962, un cultivator de viță de vie și care se regăsește pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote. Legendele vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creștinătății, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viță de vie și atingând-o
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
cu 1962, un cultivator de viță de vie și care se regăsește pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote. Legendele vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creștinătății, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viță de vie și atingând-o la rădăcină, de îndată vița a înfrunzit, a înflorit și a rodit, struguri copți și dulci umplând coșurile localnicilor. Și în vremurile bizantine vinurile produse aici, în insulă, erau renumite și la mare căutare. Potrivit
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
se regăsește pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote. Legendele vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creștinătății, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viță de vie și atingând-o la rădăcină, de îndată vița a înfrunzit, a înflorit și a rodit, struguri copți și dulci umplând coșurile localnicilor. Și în vremurile bizantine vinurile produse aici, în insulă, erau renumite și la mare căutare. Potrivit unui italian din secolul al XVI-lea, care fusese în
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
unele calități curative, fiind ca un balsam pentru organismul uman”. L.von Suchen, un preot german din vechime menționează într-o scriere a sa că strugurii din Cipru au fost chiar sursă de inspirație pentru „Cântarea Cântărilor”. Așadar, tradiția cultivării viței de vie și a producției de vinuri este cunoscută din timpurile străvechi, fiind în continuare promovată și prin acest festival renumit, la a căruie organizare contribuie cei mai de seamă producători și comercianți de vinuri din Cipru. Dar viața culturală
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
flori necunoscute mie ca nume. Printre ele începuseră să-și întindă "tentaculele" căpșunul care urma să ia locul florilor primăvăratice. Cireșul de lângă una dintre cele două sere, începuse să-și deschidă câte un buchețel de flori pe vârfurile ramurilor, iar vița de vie să-și desfacă frunzele. Dea lungul întregii grădini erau o mulțime de jardiniere pline cu alte flori care nu aveau încă perioada de înflorire, fiind mai târzie sau în vară. De asemeni pe rafturile din cele două sere
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
Cinci sași în cinci saci, Au plecat la teatru Unul a căzut în fosă, Și au rămas doar patru. Patru sași în patru saci, Erau rotofei După cura de slăbire Au rămas doar trei. Trei sași în trei saci, sunt viță de soi Unul se trage din daci, Și-astfel rămân doi. Doi sași în doi saci, Se jucau cu tunu' Unul s-a pitit în țeavă Și a ramas doar unu'. Un sas întru-n sac, A zăcut un pic
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
EVITA Mult iubită și priVITĂ De noroc fiind loVITĂ Ai noștri nu vă eVITĂ Și la cină vă inVITĂ Dacă ora-i potriVITĂ Și ocazia-i iVITĂ Masa poate fi serVITĂ Oferim ciorbă de VITĂ Și sarmale-n foi de VIȚĂ Iar la felul trei alVIȚĂ Vin, bere și șliboVIȚĂ Și orchestra lui IoVIȚĂ Pe-o vreme cu lapoVIȚĂ... (C)RIME Motto: „Si metrum non habet, non est poema” (recitați poezia în șoaptă cât de repede puteți) După război, fețe noi
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
strălucirea faimoasei luni? Nu îmi dau seama de apariția norului, deoarece cerul este senin, iar luna strălucește cu putere pe cer. Hm, ce repede merge! Acum era aici, în dreptul primei sârme, iar acum, uite-l dincolo, la ultima sârmă a viței de vie. Nor de ploaie nu poate fi, deoarece cerul este senin și luna acoperă Pământul cu strălucirea ei puternică. Dar uite-l cum a acoperit o stea și încă una, pe altă stea a învăluit-o în întunecimea sa
O NOAPTE DE VARĂ ÎN UCRAINA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363147_a_364476]
-
de istorie Nicolae Simache, fiindcă așa îl chema pe un mare erou de la Mărășești! Semnează-te Nichita Stănescu, chiar dacă primul e nume rusesc, dar sună frumos.”) Într-adevăr, Nichita era nume rusesc, fiindcă și mama lui era o rusoaică de viță nobilă venită în România din cauza prigoanei bolșevice. Totuși, poetului nu-i plăcea să-l strige nimeni Nichita, ci îi ruga pe toți să-i zică Nini și mai rar Nichi. Cu toate acestea, colegii îl porecleau Bunicul, nu știu de ce
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]