1,160 matches
-
a zgomotului mașinii de tuns iarbă folosite la prima or] va trebui s] m] comport foarte diplomatic în autobuz, dac] nu vreau s] am parte de o plimbare pe jos pan] la serviciu și o cin] nepl]cut] acas]. O viat] social] de o asemenea complexitate nu poate fi reglementat] cu ajutorul unui simplu set de legi; efectul ar fi similar celui pe care l-ar avea cunoașterea regulilor jocului asupra performanței unui juc]tor prost pe terenul de tenis. Relațiile sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abține de la eliminarea complet] deoarece și mâine va avea nevoie de cel slab pentru a-l exploata. Poate fi identificat aici și un minuscul respect pentru viat], dar pare mai mult o recunoaștere crud] și cinic] a faptului c] o viat] care nu este eliminat] i-ar putea aduce beneficii exploatatorului. Iat] o situatie rar], poate singular], care valideaz] teoria hobbesian]: viața lor este, într-adev]r, „meschin], primitiv] și scurt]”, dar numai pentru c] Turnbull descrie etapă dec]derii unei societ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cele mai puternice motivații pentru respectarea valorilor sociale acceptate era teamă de Judecată de Apoi. Interzicerea cruzimii asupra animalelor, un principiu etic neobișnuit în lumea antic], are la bâz] credință egiptean] c] atunci cand Ptah, zeul creator al Memphisului, a dat viat] ființelor prin cuvântul s]u, toate creaturile au devenit manifestarea divinului. Toate acestea, inclusiv ceilalți zei, erau proiecții ale lui Ptah. Astfel, egiptenii își imaginau c] toate creaturile lumii l]udau soarele care r]s]rea în fiecare zi, la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mai mult, ideea unei posibilit]ți infinite de acțiune-r]splat] sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu Legea Karmei, meritul sau virtutea trebuie recompensat], iar lipsa ei - pedepsit]. Deci, meritul sau lipsa acestuia, cumulat într-o viat], ar putea foarte bine continuă s] determine capacit]țile, temperamentul și circumstanțele unui individ într-o alt] viat]. În general, gândirea hindus] adopt] ideea unei teorii mai substanțiale a renașterii, adic] ceva anume, cum ar fi „sufletul”, duce cu el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra lumii este de a instaura o discipin] rigid] în favoarea renunț]rii, presupunând un mod de viat] individual și colectiv, dharma, care s] conduc] la acest principiu. O comunitate monastic] (samgha) este modelul preferat, deși poate fi acceptat] și o viat] social] care și-ar propune s] se ghideze dup] acest principiu într-un mediu laic. Viața unui c]lug]r, în special a unui arhant, un filosof-ascet, care prin practicile sale stoice a atins o stare „aproape omniscient]”, devine standardul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Viața unui c]lug]r, în special a unui arhant, un filosof-ascet, care prin practicile sale stoice a atins o stare „aproape omniscient]”, devine standardul normativ pentru mirean, care ar trebui s] se nasc] c]lug]r în urm]toarea viat] pentru a atinge acea glorioas] eliberare final] (moksha), reprezentând sfârșitul existenței Jaina. În consecinț], datoriile unei persoane laice în viață civil] sunt derivate, cu modific]rile și concesiile corespunz]toare, dintre cele observate de c]lug]rul dintr-o samgha
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acelea care ar conduce la indisciplin]. Dar populația Jaina nu ofer] nici un argument concret pentru care o anumit] practic] X, de exemplu, smulgerea din r]d]cin] a tuturor firelor de p]r de pe trup, este considerat] esențial] într-o viat] ascet], ținând cont de faptul c] p]rul reprezint] pl]cere. În consecinț], pl]cerea se confund] cu r]ul, iar durerea trebuie suportat]: fapt care r]stoarn] utilitarismul clasic! Manualul practic al eticii Jaina definește conduită corect] în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idealul propus de c]tre Buddha prin urmărea principiilor etice este un ideal de fericire. În timp ce nirvana (nibb³na) reprezint] etapă suprem] a fericirii că ideal moral, Buddha ofer] un model echivalent de fericire destinat omului de rând care duce o viat] corect] și armonioas]. La fel cum exist] forme diverse ale durerii, tot așa exist] și intensit]ți diferite ale pl]cerii sau ale st]rii de bine. În timp ce viața cinstit] și armonioas] permite omului obișnuit s] descopere bun]starea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sever, fiind mult mai serios angajat în atingerea idealului de eliberare total] de suferinț] (nirvana). Atât idealul de viat] al omului simplu, cât și al pustnicului, se opun existenței bazate doar pe senzualitate pur], lipsite de orice constrângeri etice. O viat] tr]it] doar în pl]ceri duce prin ins]și natura să la plictis și dezordine, afectând viața de familie și pe cea a colectivit]ții. Buddha a condamnat hedonismul pur prin argumente psihologice și etice. De asemenea, a criticat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciclu existențial la altul. Mai exist] și un alt aspect privitor la consecințele faptelor bune sau rele. Legea cauzalit]ții etice afirm] c] o persoan] realizeaz] acte de caritate în speranța obținerii unei recompense sau a unor avantaje într-o viat] viitoare; cel care fur] sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S] urm]rim dou] aspecte ale consecințelor morale ale acțiunii umane: primul aspect privind formarea caracterului constituie modelul constructiv de acțiune, în timp ce al doilea aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] manieră dezinteresat] de formare a caracterului poate fi orientat] spre nirvana, deoarece, în esență să, ea reprezint] o încercare de înl]turare a l]comiei, a urii și a minciunii, iar aceast] încercare de acumulare a meritelor vizeaz] o viat] mai bun] în viitor. Specialiștii în terminologie au observat c], în perspectiva acțiunii orientate spre nirvana, noțiunile de bine și r]u pot fi exprimate prin cuvintele kusala și akusala, iar atunci când se face referire la dorința unei vieți viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direct sau prin intermediul tradițiilor orale ulterioare. Esență înv]ț]turii lui Iisus este Împ]r]ția lui Dumnezeu sau modul în care Dumnezeu conduce lumea că Împ]rât al ei. Iisus a exemplificat-o prin propria înv]ț]tur] și viat]. El a reflectat asupra tradițiilor poporului S]u, pe care le-a cunoscut prin intermediul sinagogilor și pe care le-a interpretat într-un mod nou și original prin prisma misiunii Sale. Știa c] trebuia s] duc] greutatea îndeplinirii scopului divin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișnuit], care presupune a r]spunde binelui cu bine, adic] etică reciprocit]ții. Viața social] necesit] un anumit nivel de reciprocitate. Unul dintre riscurile relațiilor internaționale const] în faptul c] guvernele nu își acord] suficient] încredere unul altuia. Totuși, in viata de zi cu zi, ne bâz]m pe aceast] reciprocitate. Unii oameni dep]șesc limitele acesteia într-un sens sau altul, iar alții ofer] atât cât primesc. Unii, care nu ofer] nici m]car un nivel minim, pot sfârși în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de bucurie adus generoasei gratii divine. „F]r] plat] ați primit, f]r] palt] s] dați” (Maț. 10,8). Împ]r]ția lui Dumnezeu, așa cum este prezentat] în primele trei evanghelii, este considerat] în epistolele Sfanțului Apostol Pavel că noua viat] intru Hristos, pe care o percepea că pe o experient] colectiv]. O exprimare tipic] este: „Noi, care suntem mulți, alc]tuim un singur trup în Hristos” (Rom. 12,5). „Legea lui Hristos” este Însuși Hristos (Rom. 10,4). Împ]r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
esențial] la pl]cere. Este mai mult o invitație la reflecție asupra a ceea ce este cu adev]rât dezirabil în viața unui om: cum ar trebui s] tr]iasc] un om pentru a putea spune obiectiv c] a avut o viat] tr]it] cu succes? R]spunsul lui Socrate, care își g]sește ecoul în reacțiile tuturor celor care au f]cut parte din tradiția greac], acord] un loc de frunte pentru arete. Dac] arete ar fi echivalent] cu „virtute”, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care își g]sește ecoul în reacțiile tuturor celor care au f]cut parte din tradiția greac], acord] un loc de frunte pentru arete. Dac] arete ar fi echivalent] cu „virtute”, aceasta ar fi doar o simpl] presupunere c] o viat] bun] trebuie s] fie o viat] moral]. Aceast lucru ar putea fi considerat esență poziției lui Socrate - și cea a lui Platon, atâta vreme cât putem facem distincția între ele. Dar Aristotel pare s] adopte o poziție diferit]: pentru el, viața „în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reacțiile tuturor celor care au f]cut parte din tradiția greac], acord] un loc de frunte pentru arete. Dac] arete ar fi echivalent] cu „virtute”, aceasta ar fi doar o simpl] presupunere c] o viat] bun] trebuie s] fie o viat] moral]. Aceast lucru ar putea fi considerat esență poziției lui Socrate - și cea a lui Platon, atâta vreme cât putem facem distincția între ele. Dar Aristotel pare s] adopte o poziție diferit]: pentru el, viața „în concordant] cu” arete, în sensul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]ri: care este „funcția” oamenilor și care este acea arete care este legat] de aceasta? R]spunsurile lui Platon sunt „guvernarea și asem]narea” (adic] guvernarea prin unirea sufletului cu trupul), respectiv „dreptatea”; cele ale lui Aristotel sunt „o viat] activ] a celor care posed] rațiune” și „ceea ce este mai bun din „aretai”. Este discutabil dac] Aristotel se refer] deja la acea arete a intelectului care funcționeaz] în izolare sau dac] vrea s] sugereze altceva - poate combinația dintre această și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bunei vieți a omului; iar dac] putem accepta p]reri diferite cu privire la ceea ce înseamn] natură uman], atunci putem accepta și p]reri diferite asupra a ceea ce ar presupune o bun] viat] uman] și ce rol trebuie jucat într-o asemenea viat] - dac] exist] - prin întreb]ri pe care tindem s] le consider]m, de la bun început, ca fiind centrale pentru preocup]rile eticii filosofice. Dintr-o anumit] perspectiv], aceasta ar putea fi considerat] o exagerare. Dreptatea, curajul, moderația, pietatea, liberalismul - toate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu se leag] de coloratura oponentului s]u și nu apeleaz] la argumente ad hominem. Deși se vede pe șine - inc] o dat] de vom da crezare dovezilor aduse de Platon - ca pe o persoan] care și-a irosit întreaga viat] în serviciul atenienilor, încercând s] le induc] o gândire activ] în ceea ce privește viețile lor, ideea c] serviciul în favoarea altora poate fi un scop în sine nu pare s] ias] în evident] prin argumentele sale explicite. Dac], așa cum credea el, noi toți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie justificate prin mijloace raționale. În al doilea rând, au acceptat c] aceast] justificare trebuie s] fie f]cut] în interesul personal al individului. De asemenea, este acceptat] ideea c] virtuțile (aretai) socratice sunt indispensabile pentru a duce o viat] bun]. Cu exceptia momentului când el se îndreapt], în mod surprinz]tor, spre a aduce un elogiu vieții intelectuale pure, aceasta p]rând a fi poziția lui Aristotel; și hedoniștii, ca și Epicur, insist] asupra faptului c] aceste „virtuți” cardinale își
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care ar trebui s] le utiliz]m pentru a r]spunde la aceste întreb]ri. Un postscriptum: am spus c] Socrate și aproape toți cei care l-au urmat au acordat un loc important conceptului de arete într-o viat] bun]. Frază era menit] a fi suficient de vag] pentru a include o varietate de poziții diferite: c] arete este suficient] pentru eudaimonia, care este complet] f]r] a mai ad]uga alte ingrediente; c] este suficient], dar c] alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate atinge o persoan]; și chiar dac] arete este cel mai important ingredient din eudaimonia, și alte lucruri sunt necesare. Prima poziție este cea a stoicilor, iar ultima este cea a lui Platon și Aristotel (pentru Platon, cel matur, o viat] bun] va include satisfacția moderat] a impulsurilor noastre iraționale, în timp ce pentru Aristotel, bunurile materiale reprezint] mijlocul necesar pentru a desf]sura o activitate excelent], practic] sau intelectual] - și cine, se întreab] el retoric, ar atribui eudaimonia unei persoane care a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sale reprezint] virtutea moral]. În general, nu s-au manifestat preocup]ri pentru g]sirea unor argumente filosofice care s] vin] în spijinul acestor sugestii. Punctele de interes au fost mai degrab] unele concluzii cu privire la cum trebuie tr]it] o viat] care respect] înv]ț]turile religioase derivate din revelație și, implicit, ce model alternativ de cunoaștere moral] este disponibil. În afar] de a ști cum s] se comporte în urma unei educații publice, un individ ar putea s] își g]seasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direct sau c]rora le-a fost comunicat] nu au dreptul de a fi salvați. Pentru c], dac] p]gânii și-au g]sit calea spre virtute, înseamn] c] toți oamenii au aceleași resurse înn]scute pentru a duce o viat] bun]. Aceasta s-a transformat într-un model de grație universal salvatoare; adic], a ideii c] fiec]rui om i se ofer] mijloacele suficiente pentru a se salva - deși, binîențeles, el poate s] aleag] s] nu urmeze calea prescris] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]