892 matches
-
nu totdeauna de bună calitate și cel mai adesea prost Înțeleasă, secularizarea galopantă a tot ceea ce constituie valoare, Îndeosebi morală, au făcut ca multe dintre cutumele vieții sociale aparținând moralei să fie aruncate În derizoriu sau chiar persiflate. Dincolo de aceste vicisitudini ale momentului, principiul carității creștine ca parte integrantă a moralei creștine, rămâne valabil ca punct de plecare, element de referință și sprijin pentru cel ce Îngrijește omul În suferință. Pentru că doctorul tratează, dar numai Dumnezeu vindecă, de aici și Înalta
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
atâția factori de risc social și conduc invariabil la scăderea nupțialității, scăderea natalității, creșterea divorțialității, abandonul și copiii străzii ca fenomene sociale ce au impus crearea unor instituții specializate pentru a-i limita efectele. Cu toate acestea familia a rezistat vicisitudinilor vremurilor pentru simplul motiv că Întemeierea ei se bazează pe rațiuni biologice pe care nici o doctrină sau experiment social nu au reușit să le anihileze (vezi finalitatea În biologie În; Nicolae C. Paulescu - Între știința vieții și metafizica existenței). 2
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
seamă de realitatea contradictorială a ființei: "tocmai contradicția noastră imanentă este libertatea noastră", precizează filosoful. Angoasa contradictoriului vine din "ocrotirea metafizicilor de mai multe ori milenare ale non-contradicției, pe care logica sub toate aspectele și oricare i-ar fi fost vicisitudinile și adaptările a avut sarcina să le decodifice și cărora nu le-a fost decât organon"308. Panlogismul hegelian de tip conflictual duce, din păcate, la o metalogică. Fără s-o știe, Hegel a transpus logica în sistemul fizic al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ar putea etică s] depind] de religie?”). În alte p]rți din Coran, acelasi termen indic] conceptul unei moralit]ți revelate, care prezint] umanitatea cu o distincție clar] între bine și r]u, fapt care nu este un subiect al vicisitudinii umane. Creând din voința divin] un fundament pentru elaborarea unui cod moral, oamenilor li se acord] o oportunitate de a r]spunde prin dezvoltarea unei conștiințe raționale care s] poat] susține validitatea revelației. Deci, acțiunea uman] poate porni de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Chiar dacă o serie de calități s-au ofilit ireversibil, individul câștigă în adâncime, prin deplasarea accentelor dinspre virtuțile exterioare spre cele interioare. Conservarea elasticității intelectuale și afective constituie însă o condiție indispensabilă pentru a domina și surmonta, fără avarii destabilizatoare, vicisitudinile încenușate ale vieții. Rezumând, putem afirma că și această vârstă tezaurizează o imensă combustie și frumusețe, pe care nu trebuie să le ratăm. Bibliografietc "Bibliografie" Arlin, P.K. (1975), „Cognitive Development in Adulthood: A Fifth Stage?”, Developmental Psychology, nr. 11, pp.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Chiar dacă o serie de calități s-au ofilit ireversibil, individul câștigă în adâncime, prin deplasarea accentelor dinspre virtuțile exterioare spre cele interioare. Conservarea elasticității intelectuale și afective constituie însă o condiție indispensabilă pentru a domina și surmonta, fără avarii destabilizatoare, vicisitudinile încenușate ale vieții. Rezumând, putem afirma că și această vârstă tezaurizează o imensă combustie și frumusețe, pe care nu trebuie să le ratăm. Bibliografietc "Bibliografie" Arlin, P.K. (1975), „Cognitive Development in Adulthood: A Fifth Stage?”, Developmental Psychology, nr. 11, pp.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptul că nu există o singură „Transilvanie”, ci mai multe. Chiar dacă teritorial este vorba despre același spațiu, ceea ce Înțeleg românii prin „Transilvania” este total diferit de ceea ce Înțeleg maghiarii prin „Erdély” și de ceea ce ar mai fi numit sașii - dacă vicisitudinile timpului nu i-ar fi determinat să se strămute de aici - prin „Siebenbürgen”. Acest fapt diferențiază radical Transilvania de alte regiuni europene, cum ar fi Scoția, Bavaria sau Catalonia, În care autonomia locală se bazează pe o modalitate comună de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu te puteai aștepta la mari consecințe practice În lumea rurală din Ardeal. În schimb, apelul se putea dovedi foarte util din punct de vedere propagandistic, prin inducerea unor reacții emoționale, de compasiune și de solidaritate, manifestate față de cei expuși vicisitudinilor ocupației. După toate probabilitățile, aceste sentimente nu erau atât de puternice Încât să-i determine pe țărani să se Înroleze sau să contribuie voluntar. Dar ele aveau totuși rolul de a facilita strângerea taxelor percepute În mod obligatoriu, de a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
completează perspectiva oferită de către marii memorialiști. Jurnalul lui Jaques de Filhot ne oferă detalii despre Frondă, iar memoriile lui Oudard Goquault ne informează despre realitatea crudă a vieții țăranilor francezi. Prin memorii înțelegem toate acele relatări în care autorul, prezentând vicisitudinile existenței sale la curtea regelui, în Paris, în provincie, oferă date precise despre evenimentele importante din istoria Franței. Desigur, trebuie făcută distincția între memoriile de tip jurnal cotidian, unde autorul înscrie evenimentele vieții sale particulare, și memoriile tip document social
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
înghițitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar ce se petrecea în mine. O plăcere fermecătoare mă cuprinsese, mă izolase, fără să am noțiunea a ceea ce o pricinuise făcând în același timp ca vicisitudinile vieții să-mi devină indiferente, dezastrele inofesive, scurtimea ei iluzorie, în același chip în care operează dragostea, când te simte umplut cu o esență prețioasă [...] Și, pe neașteptate, amintirea mi-a apărut. Gustul acesta era acela al bucății de madlenă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
al demnității liniștite. Hristos înălțându-se este fixat în chiar centrul de echilibru al tabloului, ceea ce favorizează stabilitatea mai degrabă decât acțiunea. Împreună cu simetria frontală a posturii sale, poziția centrică îl transformă într-o statuie, un monument întronat, departe de vicisitudinile schimbării. Verticalitatea figurii lui Hristos este secondată de copaci, pe ambele părți, dar chiar și ei stau de pază, neînălțându-se ca vectori scoși din relief; verticalitatea scenei din partea superioară este puternic compensată de orizontalitatea grupului de paznici dormind la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
În bisericile bizantine, imaginea dominantă a stăpânului divin ocupă centrul absidei. În portretistică, un papă sau un împărat este deseori reprezentat într-o postură centrală. Mai general încă, atunci când portretul cuiva îl prezintă în mijlocul zonei încadrate, îl vedem detașat de vicisitudinile cronicii vieții sale, singur cu propriul eu și propriile gânduri. Un sentiment al permanenței se corelează cu poziția centrală. Din punct de vedere geometric, bineînțeles, centrul este un punct. Din punct de vedere perceptiv, el ajunge până la condiționarea stabilității echilibrului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
biblioteca personală a domnitorului Vasile Lupu, formează un prim fond al bibliotecii, cărți care se găsesc și astăzi în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași. Urmează o perioadă neclară (1686-1711), în care Academia și Biblioteca nu dispar, dar vicisitudinile vremii își pun amprenta asupra activității acestor așezăminte, aflate în reorganizare. Biserica Trei Ierarhi și școala au fost grav avariate în evenimentele din 1686-1687 de către soldații lui Sobiețchi. Nu trebuie uitată nici trădarea lui Dimitrie Cantemir în bătălia ruso-româno-turcă de la
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Universitare „Mihai Eminescu”. De-a lungul timpului, se poate observa că biblioteca ieșeană a avut un număr mic de bibliotecari, în comparație cu surorile sale din celelalte centre universitare, iar salarizarea a fost și ea de 3-4 ori mai mică. În ciuda tuturor vicisitudinilor, profesioniștii bibliotecii s-au mobilizat, au lucrat și peste program, iar biblioteca structurată de Klein și-a desfășurat și își desfășoară și azi activitatea, mult amplificată și modernizată, grație cerințelor impuse de informatizare. După terminarea lucrărilor de consolidare și BCU
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
cât mai util nevoilor sale. Realitățile din jurul său sunt tot mai bine percepute de acesta pe baza simțurilor cu care prospectează și tatonează mediul și viața, Încă insuficient cunoscută. Se obișnuiește treptat cu noua viață și nu-l mai surprind vicisitudinile ei, acumulează noi cunoștințe despre ființele vii ce-l Înconjoară, Îndeosebi În prezența instructorului, dresorului și a altor persoane care se ocupă de el. Pe timpul creșterii, tineretul canin este preocupat de hârjoana zilnică, de tolăniri, ciocniri și rostogoliri pe iarbă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a cadrului teoretic specific imaginarului medieval? Totuși, cercetătorul, în opinia autorului, trebuie să ia în calcul pentru nu doar imaginile mentale și pe cele artistice, nu numai documentele de orice fel, ci și - sau mai ales - imaginile colective, ... sudate prin vicisitudinile istoriei; ele se formează, se schimbă, se transformă. Se exprimă prin cuvinte, prin teme. Sunt lăsate moștenire prin tradiție, se împrumută de la o civilizație la alta, circulă în lumea diacronică a claselor sociale și a societăților omenești. ... Istoria imaginarului înseamnă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
operei literare / 195 1.1.1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul varietăților de aspecte schematizate / 201 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor / 203 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene / 207 2. Anumite adăugări pentru înțelegerea operei poetice / 210 3. Anumite adăugări pentru înțelegerea romanului și a dramei / 215 4. Subgenuri estetice specifice operei literare / 220 4.1. Dimensiunea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care pot fi distinse ca genuri. Pentru Ingarden straturile ontologice sunt: 1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiilor fonetice ale ordinii înalte ce le determină; 2. Stratul unităților de înțeles; 3. Stratul variațiilor expresiilor schematizate; 4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor34. Singurul strat problematic este cel al ideii ce necesită o înțelegere a rolului pe care "ideea" îl joacă în cadrul existenței operei literare. Divizarea operei literare în strata vizează înțelegerea ontologică a tuturor elementelor ce conduc la concretizarea operei de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
la îndemână ne permit să înțelegem intuitiv obiectele reprezentate în modurile predeterminate ale aparenței, al doilea, aspectele au propriile proprietăți și constituie propriile calități estetice care se exprimă individual în cadrul polifoniei operei literare. 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor30 Prezența operei literare presupune înțelegerea obiectivităților sale. Straturile operei ne atrag atenția asupra diferitelor particularități ale unității operei. Angajați în funcțiile reprezentării, descoperim amănunte despre lumea reprezentată. Lumea reprezentată este lumea pe care o percepem în mod real și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Republicii spaniole - vor fi mai mult de 10000 francezi în Brigăzile internaționale -, vârf de lance în lupta antifascistă, aureolați de buna imagine a URSS, animând nenumărate asociații, comuniștii își consolidează prezența în ansamblul societății și atrag câțiva intelectuali - Aragon, Malraux. Vicisitudinile Frontului Popular și dezbinările sale îl slăbesc întrucâtva, dar inserția sa în centrul realităților politice și sociale este profundă. De-acum înainte, a fi comunist sau a vota în mod comunist nu mai ține doar de un moment de intensă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
condus din 1976 de un nou lider, Bettino Craxi, care îl sfidează sistematic. îi este din ce în ce mai greu să înțeleagă mutațiile societății, mai ales în nord și în mediile industriale care trec prin restructurări profunde. Are parte de mari și traumatizante vicisitudini: în 1980, susține grevele muncitorești de la Fiat, care dau greș; iar în 1985, este învins la referendumul despre menținerea scalei mobile a salariilor, pe care tot el o ceruse. PCI condamnă invazia sovietică în Afganistan* în 1979 și denunță lovitura
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pe de altă parte, națiuni ca Statele Unite, Uniunea Sovietică și China sunt astăzi mult mai implicate în politica mondială decât erau acum cincizeci sau chiar douăzeci de ani. Pe scurt, relația națiunilor cu politica internațională este dinamică. Se schimbă odată cu vicisitudinile puterii, care pot împinge o națiune în prim-planul luptei pentru putere sau o pot lipsi de capacitatea de a participa la ea. Se mai poate schimba și din cauza transformărilor culturale, care pot face o națiune să prefere alte interese
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
legătură foarte slabă cu noi. De aici încolo, ea se va implica probabil în controverse fără de sfârșit, ale căror cauze sunt în esență străine de preocupările noastre. În consecință, nu ar fi înțelept să ne implicăm, prin legături artificiale, în vicisitudinile obișnuite ale politicii sale sau în obișnuitele combinații și coaliții bazate pe prietenie sau dușmănie”. În 1796, politica europeană și politica de putere erau identice. „Capcanele ambițiilor, rivalităților, intereselor, umorilor și capriciilor europene” erau singurele manifestări ale luptei internaționale pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dețin puterea și urmăresc obiectivele națiunii lor. La ei ne referim când vorbim în sens empiric despre puterea și politica externă a unei națiuni. Cum se întâmplă ca majoritatea membrilor unei națiuni, a căror putere personală nu este afectată de vicisitudinile puterii naționale, să ajungă să se identifice cu puterea și politicile externe ale națiunii, experimentându-i puterea și politicile ca și cum ar fi fost ale lor, cu o intensitate emoțională care uneori depășește atașamentul propriilor aspirații către putere? Cu această întrebare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
are dreptul de a aplica legea împotriva celui care a încălcat-o. Nimeni nu are obligația de a o aplica. Nu poate exista un sistem de drept mai primitiv și mai slab decât acesta, întrucât el lasă aplicarea legii pe seama vicisitudinilor distribuției de putere dintre cel care a încălcat legea și victima încălcării. El îi facilitează celui puternic atât încălcarea legii, cât și aplicarea ei, punând în consecință în pericol drepturile celui slab. O mare putere poate încălca drepturile unei națiuni
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]