1,839 matches
-
de călugări de către Constantin Volcinschi și egumenul Nazarie Săvescul. Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Broscăuți deținea 15 fălci de teren în sat . La acea dată, viețuiau acolo 7 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub
Broscăuții Vechi, Storojineț () [Corola-website/Science/315523_a_316852]
-
a ridicat biserică din bârne de stejar pe temelie de piatră, cu hramul "Maria Magdalena", pentru Schitul Țibucani. Actul ctitoricesc s-a săvârșit în 1774 dar este posibil ca o mică obște de anahoreți veniți de la Mănăstirea Secu să fi viețuit în aceste locuri înainte de data respectivă. După cum ne informează pisania de pe zidul turnului-clopotniță ce străjuiește intrarea, în 1859 boierul Aga Ioniță Botez a construit clopotnița și a restaurat biserica, înzestrând-o cu mai multe cărți și obiecte liturgice. Alte lucrări
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
să-și spună. Atunci s-a produs momentul de grație, clipa astrală când rabi nul șef al Genevei a decis să-și răscumpere deceniile de tăcere deloc nevinovată! Va fi înțeles cât de greu i-a fost copilului să (supra)viețuiască purtând povara de a fi fiul unui criminal de război executat împreună cu marele criminal Ion Antonescu. Din adâncul sufletului său s-a iscat curajul ce i-a lipsit până atunci, a apucat, la întâmplare, o bucată de hârtie de pe biroul
Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
Cine S-a gândit ca mâna rabinului să apuce taman cărticica, cunoscuta, semnată de Wilhelm Filderman (în colaborare cu Sabin Mănuilă), unde, în concluzia celor prezentate, se afirmă că - și citez din memorie, „România este țara în care au supra viețuit cei mai mulți evrei!” Coincidență mai semnificativa e greu de imaginat! Ca să fiu mai clar: prețiosul text a fost scris pe coperta interioară - coperta a III-a, a unei cărți care consemnează punctul de vedere, nega ționist, al lui Wilhelm Filderman. Mai
Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
detritus vegetal. Se găsesc în litiera pădurilor mai bătrâne, pe trunchiul arborilor sau sub coaja lor, în frunzar, sub pietre, pe stânci, în peșteri, în bușteni putrezi și chiar în pământ. Trăiesc la câmpie că și la munte; unele forme viețuiesc pe țărmul Mării Negre. Unele specii ("Lepismă", "Thermobia") sunt sinantrope ("domestice") și se găsesc în locuințe, în bucătarii. Altele ("Atelura") sunt mirmecofile, ducându-și viața în cuiburi de furnici și termite. Tizanurele se ascund sub pietre sau sub frunze în timpul zilei
Tizanure () [Corola-website/Science/332564_a_333893]
-
se considera "cetățean al lumii", rămas la un moment dat fără casă, își improvizează o locuință într-un butoi. Purta iarna ca și vara aceeași haină, cerșea ca să mănânce și-i batjocorea neîncetat pe orășeni pentru modul de a trăi. Viețuind după propria-i spusă asemenea unui câine ("Kyon"), doctrina sa a primit în secolul IV numele de cinism. Crates din Teba, elevul său, a adunat principiile lui filosofice, din care nu ne-au parvenit decât o serie de aforisme. Printre
Diogene din Sinop () [Corola-website/Science/301057_a_302386]
-
miraculos de mână nepământească. Se apreciază că portretele zugrăvite pe icoană sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei și Pruncului Iisus așa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani.. Există o descriere rămasă de la Sfinții Epifanie si Nichifor:""Încă de când viețuia pe pământ era fața ei ca vederea bobului de grâu,păr galben,ochi ascuțiți la vedere,întru care luminile erau asemenea rodului de măslin,sprâncenele ei erau plecate și ales de negru,nasul potrivit,buzele ca floarea trandafirului,fața nu
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
fantastice în romanul "Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor" (1932). Astfel, personajul eponim este un spirit "„căruia, părăsind spațiile interstelare curbe și timpul infinit pe unde pribegea sub diferite forme, i-a venit gustul la începutul veacului XX (stil terestru) să viețuiască încarnat într-un individ de pe Pământ...”". Ajuns pe Pământ, el prezintă directorului Teatrului Național o „tragedie fantazistă în numeroase tablouri sintetice”, a cărei acțiune se petrece în anul 8000 când rasa umană este împărțită în două rase: atlantizii (ființe intelectuale
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
să-și găsească fericirea numai în cadrul comunității. În general, toți avem capacitatea de a ne realiza pe plan personal, dacă nu suntem împiedicați de mediul înconjurător. În lucrările sale Etică nimoahica și Politică, Aristotel a cercetat modul ideal de a viețui în comunitate, condițiile structurale ce fac posibilă fericirea individului și idealurile pe care omenirea ar trebui să le urmeze. Omul alege să acționeze corect când rațiunea să este bine antrenată. Spre deosebire de animale, omul are o minte rațională și învață cum
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
nume de familie sau prenume masculin este al zecelea patriarh după Adam, conform Genezei ("Facerea") בראשית sau "Întâia Carte a lui Moise" din Biblie. Nu se cunoaște perioada în care a trăit, dar ar fi viețuit cam prin jurul anului 3300 î.Hr. Dovada existenței sale este necunoscută, fiind probabil un personaj mitologic sumerian, Ziusudra, imitat de evrei și de alte popoare. După Biblie, (cf. Geneza 5,28), a fost fiul lui Lameh, care era fiul lui Metusala
Noe () [Corola-website/Science/305045_a_306374]
-
a fost solicitat de Patriarhul Justinian Marina pentru a-și lua 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria și a se duce ca stareț la Mănăstirea Slatina, pentru a înnoi obștea și viața duhovnicească de acolo. Printre călugării care au viețuit acolo în acea perioadă sunt de menționat: arhimandritul Dosoftei Moraru - mare eclesiarh, protosinghelul Petroniu Tănase - care a organizat corul, protosinghelul Gherontie Bălan, ieromonahul Paisie Olaru - duhovnic al mănăstirii între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Printre călugării care au viețuit acolo în acea perioadă sunt de menționat: arhimandritul Dosoftei Moraru - mare eclesiarh, protosinghelul Petroniu Tănase - care a organizat corul, protosinghelul Gherontie Bălan, ieromonahul Paisie Olaru - duhovnic al mănăstirii între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
menționat: arhimandritul Dosoftei Moraru - mare eclesiarh, protosinghelul Petroniu Tănase - care a organizat corul, protosinghelul Gherontie Bălan, ieromonahul Paisie Olaru - duhovnic al mănăstirii între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în monahism la Slatina etc. Starețul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
care a organizat corul, protosinghelul Gherontie Bălan, ieromonahul Paisie Olaru - duhovnic al mănăstirii între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în monahism la Slatina etc. Starețul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obște care a ajuns la
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
și manuscrise, precum și o școală de muzică, la care au învățat și tineri din Galiția. Aici s-au lucrat cu multă măiestrie țesături, broderii, miniaturi, s-au copiat cronici. Mănăstirea Slatina a reprezentat un centru de cultură slavonă. Aici a viețuit cronicarul Isaia, devenit apoi egumen al mănăstirii și apoi episcop al Rădăuților (1572-1580). El a copiat "Letopisețul de la Putna" (scris în limba slavonă înainte de 1561 și considerat cea mai veche cronică din Moldova), un cronograf până la 1425, o cronică bulgărească
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
încă din veacul al XIV-lea, Cordărenii au o istorie care merită a fi scrisă, într-un context în care istoria țării nu poate fi scrisă decât prin istoriile, numeroasele istorii, ale așezărilor sale și, implicit, (a) celor care au viețuit sute de ani acolo. Arhivele Statului București, Fond Mănăstirea Doljești, XXII/7. Arhivele Statului Iași, Colecția Documente, 226/4. Teodor Bălan, Documente bucovinene, vol. III, Cernăuți, 1937; vol. V, Cernăuți, 1939 Idem, Familia Onciul. Studiu și documente, Cernăuți, 1927. Gheorghe
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Specie inteligentă creată prin inginerie genetică pe Europa de către conducerea Demarhistă a satelitului, având inițial rolul de sclavi adapați mediului oceanic. Ulterior au pus la cale o revoltă pentru a răsturna Demarhia europană. Facțiune umană care, în urma modificărilor genetice, poate viețui sub apă, unora dintre ei devenindu-le chiar imposibil traiul în aer liber. Native ale peninsulei Santiago de pe planeta Atuul lui Sky, ele prezintă un ciclu evolutiv complex: în tinerețe sunt similare unor șerpi și au o inteligență redusă, se
Universul Revelation Space () [Corola-website/Science/330874_a_332203]
-
creștinismului autentic 14. Pentru că obediența față de episcop este echivalentă cu obediența față de Dumnezeu, Sfântul Ignatie poate spune că uniunea pe care o oferă Dumnezeu este el Însuși: „Hristos, nădejdea noastră (I Tim. 1, 1), în Care vom fi găsiți dacă viețuim așa”15. Accentul la Sfântul Ignatie se pune pe ascultarea față de învățătorii Bisericii care oferă accesul la Dumnezeu. Într-una dintre imagini, episcopul prezidează după modelul lui Dumnezeu, cu preoții așezați după modelul sinodului apostolilor 16. Într-o altă imagine
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
din țara noastră, opera sa ocupând un loc de cinste în cadrul patrimoniului național și universal. Prin simplul fapt că Ștefan Luchian a copilărit în mijlocul oamenilor nevoiași din mahalaua Popa Soare, el a găsit în această lume umilă în mijlocul căreia a viețuit un sprijin la necaz. Tot alături de aceasta și-a trăit nădejdile în locuința modestă din strada Povernei și mai apoi în întunecoasa casă din Filantropia. Portretele pe care artistul le-a realizat de-a lungul carierei sale plastice au înfățișat
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română pe 5 martie 2003. S-a născut la Poltava, pe atunci în Țaratul Rusiei, la sfârșitul secolului al XVII-lea. A fost atras de tânăr de viața monahală și, potrivit lui Paisie Velicicovschi, „a viețuit din tinerețe cu dumnezeiască râvnă în pustietăți cu mari râvnitori spre viața cea monahicească”. A trăit în sihăstriile din Rusia și Ucraina, ajungând în Țările Române și așezându-se, împreună cu alți călugări, în schitul Dălhăuți. A fost hirotonit ca preot
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
sau cuvânt pre urmă la cartea Sfântului Nil de la Sorsca”) și scrieri păstrate în copii („Închipuire cum să cade nouă celor ce suntem pătimași și călcăm poruncile ... să ne îndreptăm prin pocăință și să ne învățăm lucrării cei cu mintea viețuind întru supunere”, „Întrebătoare răspunsuri adunate din Sfânta Scriptură pentru depărtarea de bucatele cele oprite făgăduinței călugărești cei de bună voie” (tipărită la Mănăstirea Neamț în 1816 cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi) ș.a.). A realizat o versiune slavonă a scrierii alegorice-religioase
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
Pe teritoriul localității Morlaca este amintită și o mănăstire, greco-catolica care, în anul 1731, avea în fruntea ei pe egumenul Victor. Tot atunci primește de la mai mulți boieri un "Triod" tipărit la 1725. În anul 1774, în mănăstire nu mai viețuia niciun călugăr. Într-un protocol de inspecție canonica a episcopului unit de la Blaj, Grigore Maior, se afirma că o parte din pometul mănăstirii a fost ocupat de doi iobagi ai contelui Gheorghe Banfi.
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
codrii Dobrovățului a existat înainte de construirea bisericii lui Ștefan cel mare. În apropiere de locul unde se află astăzi mănăstirea a ființat în secolul al XV-lea un vechi schit de lemn a lui Giurgiu Călugărul, cu hramul Schimbarea la Față, unde viețuiau câțiva călugări sihaștri. Acesta a fost menționat pentru prima dată în anul 1499, fiind păstorit la acea dată de „chir popa Ioanichie”. Fosta mănăstire a fost cumpărată de domnie în anul 1503, împreună cu cinci sate, de la urmașii unui anume Ivan
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
de mare. Deasupra zonei litorale se află zona aridă, dominată de cactuși giganți. O dată cu creșterea altitudinii apar pădurile, după care, pe insulele mai înalte, se dezvoltă vegetația de înălțime unde domină arborele de mușchi ("Scalesia") si orhideea. Dintre animale, aici viețuiesc țestoase uriașe (cele mai mari din lume), iguane, cormorani, balene cu cocoașe. La țărmuri se întâlnesc specii rare de reptile, pasărea Darwin (specie endemică), crabi roșii, egrete, pescăruși cu picioare albastre, albatroși și cintezoi de Galapagos, devenite celebre datorită teoriei
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
cât veți batjocori Mărirea mea ? Răspundeți, câtă vreme Veți Îndrăgi insulte și blesteme, Nimicnicii, minciuni și nerozii ? 3. Atât să știți : că Domnul Își alege Pe-acela care-L teme. Pe acel Ce strigă cu nădejde către El. 4. Deci viețuiți În dragoste și Lege. 5. În clipe de tăcere și odihnă, În inima adânc să cugetați - Dreptatea făptuiți, Încredințați Că Domnul va va da belșug și tihna. 6. Mulți zic : „Cine ne poate arăta Ce-i fericirea ?” Însă eu spun
Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]