711 matches
-
plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului de cârciumi, căci în 1851 se făcea observația că „cea mai mare parte din viețuitorii acestui târg deschid crâșme pe la feliuri de locuri”. De asemenea, Sfatul municipal al târgului Huși avea venit de la „săul ce are a se strânge de pe pâraiele ce curg de la gropile zalhanalei, precum și ciolanele de la vitele ce să vor tăia în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de creștinism. Altfel spus, supraviețuiește sufletul ce reușește să se multiplice cumva în alte suflete. O nemurire comunitară și istorică. Pentru modern Raiul ia forma monumentului. * Apariția antropologiei pare a da seama de încercarea situării omului în rând cu celelalte viețuitoare; ceea ce ar putea indica o așteptată modestie, dacă ea ar constitui perspectiva dominantă asupra umanului. Faptul că cercetarea umanității necesită atâtea discipline (politica, economia etc.) arată că omul își este sieși principalul obiect de preocupare. Antropologia este disciplina științifică ce
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fiind obosită, seara adoarme. Apoi, domnul părinte spune o rugăciune, iar obiectivul și familia îl ascultă.” Mănăstirile din regiunea Iași și personalul monahal În data de 06.12.1951, se cereau printr-o adresă tabele care să cuprindă nominal numărul viețuitorilor de la mănăstirea D. și schiturile H., B., T., M., M., V. și istoricele acestora. De asemenea, se cereau istoricele de la schiturile I.B., B., S., P. Ca răspuns, din cele 21 de schituri și mănăstiri, în 1951, doar cinci erau încadrate
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
înțelepților cu lumea” ... REPORTER: Criticii literari au spus despre această operă că este prima lucrare filozofică românească. DIMITRIE CANTEMIR: Da, este o lucrare în care prezint disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință și sugerez superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare. REPORTER: Pe când erați la Constantinopol ați scris lucrarea „Istoria ierglifică” despre care criticii literari au spus că este prima încercare de roman politic-social. Puteți să ne spuneți de ce? DIMITRIE CANTEMIR: Bineînțeles. Este o lucrare care satirizează lupta pentru domnie între
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Arta transgenică, ca abordare estetică a relației dintre biologie, tehnologia computerului, etică, interacțiune dialogică și Internet, devine obiectul/subiectul din „Genesis” (1999Ă, de la Center for Contemporary Art din Linz, Austria. Urmărind să chestioneze supremația omului asupra naturii și a celorlalte viețuitoare (așa cum se regăsește aceasta în pasajele genezei din Biblieă, „Genesis” constă într-o galerie de artă care expune gena cu același nume, încorporată în bacterii. Această genă este obținută de artist prin translarea unei propoziții din Biblie în tehnologia comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reușit în demersul lor de a le scoate din arealul științific, pentru simplul motiv că orice abordare umană trebuie să plece de la fenomenele bazale ale existenței sale, care nu se găsesc cantonate decât în instincte, întocmai ca pentru orice ființă viețuitoare. Privite lucrurile prin această prismă, viziunea mistică imputată omului de știință Paulescu devine astăzi una realistă, atât prin evoluția științelor cât și prin progresele gândirii sociale și filozofice din perioada postpaulescu, când viața, indiferent din ce unghi ai privi evoluția
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
foto pg. 26, 305). Din aceste convingeri avea să rezulte și atitudinea sa față de om, față de profesia medicală, față de existență, față de biserică și față de societate în general, pe care le interpretează prin prisma realităților biologice de la care omul ca ființă viețuitoare nu se poate abate, nici în existența sa individuală și nici în planul existenței sale sociale. Crezul său medical, de exemplu, este o adevărată profesiune de credință, neegalat în istoria medicinii, prin mesajul său umanist, prin dăruire pentru cauza omului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acestea sunt realități greu de contestat astăzi. Logica științifică și raționamentul prin analogie, instrumente pe care Paulescu le stăpânea la perfecție, îi permiteau ca de la înălțimea gândirii sale să-i anuleze pe materialiști printr-o afirmație simplă “materialiștii confundă fiinta viețuitoare cu cadavrul său”. Viziunea sa mistico-filosofică, în ciuda raționalismului științific agresiv care a dominat secolul al XX-lea, își găsește și ea astăzi locul cuvenit, probând vitalitatea gândirii paulesciene etichetată la timpul său ca “paulism” (Dimitrie Voinov) cuprinsă în monumentala sa
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
determinarea și demonstrarea cauzei care face ca ființa să viețuiască indiferent că este bacterie, plantă sau animal. Mai mult, cum lumea înconjurătoare cuprinde două categorii distincte: corpuri sau structuri înanimate (fără viață, deci materie brută) și corpuri animate sau ființe viețuitoare, aplicând metoda experimentală trebuiau găsite caracterele esențiale ale fiecărei categorii și de aici desprinse caracterele distinctive ce separă fără echivoc cele două categorii. Metoda experimentală aici presupune: în primul rând observația ființei sau fenomenului a cărei cauză o căutăm și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cu alte cuvinte, mediul intern al celulei, a cărei structură este realizată atât prin aportul din afara celulei, dar mai ales din activitatea celulară. Celula este aproape identică pe toată scara vieții și reprezintă prin urmare un caracter distinctiv al ființelor viețuitoare. Protoplasma nu a putut fi reprodusă în laborator și toate cercetările secolului trecut nu au arătat altceva decât extraordinara ei complexitate. Deși structura multor proteine complexe a fost descifrată, parte din ele reproduse prin sinteză chimică, realizarea complexului bioplasmatic în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
metodologiei de studiu, mai ales prin introducerea microscopici electronice, radiozotopilor, fluorescenței și imunofluorescenței etc, nu au făcut decât să arate complexitatea structurii celulare, fără să modifice cu nimic concepția că celula, ca formă de viață, reprezintă caracterul distinctiv a ființelor viețuitoare, indiferent pe ce treaptă a evoluției s-ar afla. 3. Pentru organismele pluricelulare apare un alt caracter morfologic distinctiv, acela al organizării celulare în structuri complexe ce vor forma țesuturi, organe și aparate. Prin selecție și diferențiere, fără însă a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lui și nu rareori la hipertrofia lui prin antrenament și suprasolicitare. Ceea ce subliniază Paulescu este faptul că aceste organizări în toată complexitatea lor se realizează fără știința ființei, ele se îndeplinesc fără conștiința finalității lor, prin urmare sunt exterioare ființei viețuitoare și evoluează independent de ea. 4. Al patrulea caracter distinctiv legat de morfologia vitală este evoluția și reproducția ființei viețuitoare. Orice ființă viețuitoare are o evoluție care pornește de la o celulă. În cazul ființelor unicelulare multiplicarea se face prin diviziune
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
toată complexitatea lor se realizează fără știința ființei, ele se îndeplinesc fără conștiința finalității lor, prin urmare sunt exterioare ființei viețuitoare și evoluează independent de ea. 4. Al patrulea caracter distinctiv legat de morfologia vitală este evoluția și reproducția ființei viețuitoare. Orice ființă viețuitoare are o evoluție care pornește de la o celulă. În cazul ființelor unicelulare multiplicarea se face prin diviziune bipartită (prin diviziune o ființă unicelulară dă naștere la 2 ființe unicelulare cu aceeași structură ca a celulei mamă) ceea ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se realizează fără știința ființei, ele se îndeplinesc fără conștiința finalității lor, prin urmare sunt exterioare ființei viețuitoare și evoluează independent de ea. 4. Al patrulea caracter distinctiv legat de morfologia vitală este evoluția și reproducția ființei viețuitoare. Orice ființă viețuitoare are o evoluție care pornește de la o celulă. În cazul ființelor unicelulare multiplicarea se face prin diviziune bipartită (prin diviziune o ființă unicelulară dă naștere la 2 ființe unicelulare cu aceeași structură ca a celulei mamă) ceea ce l-a făcut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și aptitudinile caracteristice speciei respective, conservate în genotipul nou format. Ulterior, prin diviziune și multiplicare celulară, se va realiza organizarea celulară în țesuturi și organe după un plan care a fost întotdeauna același pentru om, aserțiune valabilă pentru orice ființă viețuitoare pluricelulară, fie ea plantă sau animal. “Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oul fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea ce se numește ființă viețuitoare - fie ea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
orice ființă viețuitoare pluricelulară, fie ea plantă sau animal. “Dar o adevărată stupefacție cuprinde pe oricine - spune Paulescu - când cugetă că oul fecundataceastă microscopică masă de protoplasmă - este el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea ce se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, pește, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe lângă care toată arta noastră nu este decât un fel de încercare copilărească”. Prin urmare ființa viețuitoare are o evoluție care, repetând evoluția ascendenților, realizează creșterea și dezvoltarea. Singurul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
el însuși artistul desăvârșit care va construi minunea ce se numește ființă viețuitoare - fie ea om, câine, pasăre, pește, vierme sau plantă, sublimă capodoperă pe lângă care toată arta noastră nu este decât un fel de încercare copilărească”. Prin urmare ființa viețuitoare are o evoluție care, repetând evoluția ascendenților, realizează creșterea și dezvoltarea. Singurul scop al evoluției, deci cauza finală, este reproducerea, funcția cea mai generală a vieții, către care converg toate funcțiile vitale. Privită sub acest aspect, evoluția individului cunoaște trei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
până la moartea individului. Moartea ființei poate fi astfel definită ca o încetare a evoluției, adică o degradare treptată a caracterelor esențiale și distinctive ale ființei viețuitoare (bioplasma, celula, organizarea celulară, fenomenele vitale), degradare care în final va însemna trecerea ființei viețuitoare în domeniul materiei brute, cu cele trei dimensiuni ale sale: masă, volum și energie. Privind individul sub aspectul evoluției și morfologiei sale în cadrul speciei din care face parte, rolul său nu poate fi altul decât acela pe care observația atentă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca știință în vremea lui Paulescu. Această știință nouă, cu rădăcini adânci în istoria medicinii și biologiei în general, a dus la aprofundarea bazelor eredității și nu a făcut altceva decât să confirme și să precizeze tehnic ceea ce observația ființei viețuitoare arăta demult, imensa variabilitate a genelor și capacitatea lor de a se exprima în funcție de condițiile de mediu. Această variabilitate genetică (practic nelimitată) a permis ființei umane și în general ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să confirme și să precizeze tehnic ceea ce observația ființei viețuitoare arăta demult, imensa variabilitate a genelor și capacitatea lor de a se exprima în funcție de condițiile de mediu. Această variabilitate genetică (practic nelimitată) a permis ființei umane și în general ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se adapteze condițiilor mereu schimbătoare ale mediului. Numai că această adaptare continuă s-a realizat doar în cadrul strict al speciei și nicidecum ca posibilitate de transformare a speciilor cum susțin darwiniștii, speculând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființa viețuitoare o are pentru un anumit obiect, ființă sau fenomen și care exercită o anumită influență asupra ei. Se întâlnește la toate categoriile de ființe, dar diferă după cum este vorba despre ființa unicelulară sau pluricelulară. Reacția reprezintă răspunsul ființei viețuitoare la impresia creată de acțiunea mediului asupra ei. Va fi diferită, de asemenea, după cum este vorba de ființe unicelulare sau pluricelulare. Este de fapt o eliberare de energie prin reacții chimice și care se traduce prin mișcare. La unicelulare este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar modularea în minus prin efectul voinței inhibitoare, așterne drumul spre asceză. Actele voluntare fiind rezultatul strict al facultății de a raționa, gândi și judeca, calități ce-l deosebesc pe om în lumea viețuitoare din care face parte, nu se întâlnesc decât la om. Ele nu anulează instinctele pentru că ar anula esența biologică a ființei umane, mai mult ar duce la anularea finalității biologice, ceea ce practic ar însemna autodesființare. Conceptul de finalitate în biologie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
animalul care execută aceste acte. Ea nu este nici în el nici în strămoșii lui: căci nici unul nu s-a gândit vreodată la marele scop pe care îl execută. În ciuda evidențelor că finalitatea este caracterul și markerul distinctiv al lumii viețuitoare în raport cu materia brută, în pofida faptului că nume sonore în știința secolului XIX și XX, mai ales în domeniul științelor biologice, susțineau ideea de finalitate ca fiind de natură imanentă și de esență divină, materialismul se impune totuși ca doctrină dominantă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
principali: ereditatea, variabilitatea, și lupta pentru existență care ar fi condus la evoluția formelor de viață, de la cele mai simple la cele mai complexe; mai mult, ar fi asigurat transformarea speciilor din una în alta pe întreaga scară a lumii viețuitoare. Ceea ce este foarte interesant - și Paulescu releva cu convingere la nivelul cunoștințelor timpului său - este faptul că achizițiile moderne, îndeosebi în genetică, nu i-au limitat cu nimic argumentația, ci din contra, fiecare pas în aprofundarea acestei științe a adus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]