12,519 matches
-
jumătate de veac atunci când i se-ntorc nepoții acasă nu, nici n-ar putea fi altfel - lumea asta e soră cu alta oamenii și-au scos îngerii din hibernare și se plimbă unii lângă alții după duminica Tomii să taie via, să curețe merii grădinile ziua de umbre. dacă nu ar mai plânge uneori câte unul dacă norii ca niște harpii nu ar răpi dintre ei aș putea să jur că aici pământul și cerul sunt una. VI am fost făcuți
ÎNNOI-SE-VOR CA ALE VULTURULUI TINEREŢILE TALE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Innoi_se_vor_ca_ale_vulturului_tineretile_tale.html [Corola-blog/BlogPost/370858_a_372187]
-
în mine Și de bună seamă Se mai uită încă... POEM DIN GRĂDINA DUMINICII Aerul din jur mă doare, Cerul amiroase-a clor, S-au îmbolnăvit caișii, Se-ofilește rodul lor; Merii, prunii din grădină Tot mai supărați îmi par, Via vrea să dea în floare Că e vremea-n Calendar! Printre ramuri geme vântul, Fulgeră sub norii surzi, Cade grindina de-a valma- Știu Iisuse că ne-auzi Gura noastră cum înjură Dumnezeul Tău Cel Sfânt, Răi ce suntem, plini
RUSALII (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_rusalii_poeme_nicolae_nicoara_horia_1338705685.html [Corola-blog/BlogPost/358276_a_359605]
-
baza. „Keftedes” sunt chiftele tradiționale cipriote, o altă specialitate din carne tocată în amestec cu tot felul de arome, cu cartof ras, care se prăjesc în baie de ulei sau pe grătar. De „Koupepkia”, - sărmăluțele în frunză de viță de vie sau în cupe de floare de dovleac, umplute cu orez, roșii și carne tocată am mai pomenit în unul din capitolele anterioare și de „kleftiko” la fel - o bunătate de carne de miel, lăsată pe os, care se coace în
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_12_despre_georgeta_resteman_1345779093.html [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
cazul să încetez să mă mai „trag de șireturi” cu toată lumea, să fiu ceva mai sobră, mai conștientă de valoarea mea. Este adevărat că am muncit greu, toată viața mea, luptându-mă cu suișurile și coborîșurile vieții, mergând deseori pe Via Dolorosa și renăscând de nenumărate ori ca Pasărea Phoenix... Și, dacă mă gândesc mai bine, pentru cei care m-au desconsiderat și mi-au zdruncinat încrederea în mine, am vrut, era necesar, să le dovedesc că „pot să fac ceva
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
CINCI ÎNTR-UNUL! FILE DE JURNAL PARANORMAL (3) - ROMA Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 601 din 23 august 2012 Toate Articolele Autorului Trenul ne duce glonț și ne lasă pe peronul Gării Termini. În 15 minute pășim pe Via Ottaviano ce duce direct la Sf. Scaun. O coadă uriașă unduia în Piața Sf. Petru, sub soarele arzător al dimineții, plin de vigoare. Noroc că făcusem exercițiul, la o coadă mult mai mică, într-un sfârșit de toamnă târzie. Atunci
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
fost mai greu, Dar puterea e-n risipă Sunt din ce, în ce, mai mică... Mulți de mine se dezic Azi când nu mai am nimic... Dar te am pe Tine far Și Credința drept - altar! Într-o zi când via mea Va rodi (dacă vei vrea) Voi hrăni pe rând săracii Să crape de ciudă dracii! Și voi spune lumii-ntregi, Că de rău Tu ne dezlegi Picuri mir de împăcare, Peste cei ce-ți cer iertare! Cred că Iov
FAR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1449863611.html [Corola-blog/BlogPost/341679_a_343008]
-
Farmec > GRĂDINA DIN VARĂ... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 165 din 14 iunie 2011 Toate Articolele Autorului 13 Iunie 2011. Nici eu nu am crezut, dar simt acum, Mi-e martor din cuvinte Dumnezeu, Când trec prin via din Grădină cum Se vindecă de toate lutul meu Și mă pătrunde Duhul cel înalt Și apa se-nfioară în fântână, Nici nu mai știu cât sunt din celălalt, De care veșnicia mă amână... Îmi pipăi Dorul și-i atât de
GRĂDINA DIN VARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 by http://confluente.ro/Gradina_din_vara_.html [Corola-blog/BlogPost/367144_a_368473]
-
în județele: Galați, Bihor, Prahova, Neamț. Drăgănești-Olt, oraș în județul Olt. Drăgănești De Vede,comună în județul Teleorman. Drăgănești-Vlașca, comună în județul Teleorman. Drăgășani-oraș al județului Vâlcea, celebru prin Vinul de Drăgășani și prin luptele pandurilor lui Tudor Vladimirescu în viile Drăgășanilor. Drăgești-comună în județul Bihor. Drăghiceni-comună suburbană orașului Caracal-Olt. Drăgoești-comune în județele Ilfov și Vâlcea. Drăgoiasa-depresiune intramontană tectono-vulcanică,pe versantul de Est al masivului Călimani. Drăgoiești-comună în județul Suceava. Drăgotești-comune în județele Dolj și Gorj. Drăgușeni-comune în județele Botoșani, Galați
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
Fred, care amesteca germana cu româna. Mai apoi îl văd pe tata, care în copilărie ardea de nerăbdare să iasă cu vitele la păscut, iubind animalele peste poate, visând să devină fermier. Nu-și dorea nimic altceva decât să aibă via, stupina și livada lui, și o căruță superbă, cu șase bidivii, ca groful sas din orășelul învecinat. Tata a ajuns în final cu totul altceva, cu totul altundeva. Ca Fred. Și mă văd pe mine, în anii șaptezeci, mergând cuminte
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
Acasa > Stihuri > Momente > FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Fă-mi Doamne o bucurie! Toamna lungă vreau să fie! Să mă plimb hoinar prin vie, Să văd frunza ruginie Cum acoperă bobița Ca o mamă grijulie Care-și apăra fetița Când e dulce dar... zurlie. Să văd palmele zbârcite Cum adună bob cu boabă Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fa_mi_doamne_o_bucurie.html [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
învățătura lui Hristos/. Urmează apoi să învețe Alfabetul luminii și principalele dominante ale ființei creștine: dăinuirea, înflorirea, jertfa,răbdarea, ascultarea. Apoi, întreaga natură reprezintă un manual de îndrumare în viață, încât copilul poate să învețe câte ceva și de la vița de vie, de la măslin , de la bobul de grâu și sămânța de floare până la piatra de râu.Cine știe să citească, descoperă prezența lui Dumnezeu și în lucrurile mai neimportante, miniaturale , dar și în gigantica arhitectură cosmică. Dar câți văd că Dumnezeu e
LANSAREA VOLUMULUI DE POEZII CONSTELAȚIA INIMII” AUTOR ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1495526907.html [Corola-blog/BlogPost/370591_a_371920]
-
hotărârile Sinodului VI Ecumenic. Opera clasică a Sfântului Andrei Criteanul este Canonul cel Mare, un vast poem remarcabil prin profunzimea evlaviei și a pocăinței. Prăznuirea lui in Biserica ortodoxă are loc la 4 iulie. Link:http://ro.orthodoxwiki.org/Andrei Criteanul#Via.C5.A3a Sf.C3.A2ntului Andrei Criteanul .E2.80.93 mistagogul poc.C4.83in.C5.A3ei Referință Bibliografică: Sfântul Andrei Criteanul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
SFÂNTUL ANDREI CRITEANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sfantul_andrei_criteanul_ion_untaru_1333966735.html [Corola-blog/BlogPost/357145_a_358474]
-
copilăriei, ascunse în străfundurile memoriei, ajunsă la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună, să păzesc jumătatea de hectar cultivată cu viță de vie. Pentru ca să nu-mi fie frică singur pe câmp, la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând, lotul
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
-mi fie frică singur pe câmp, la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând, lotul nostru de vie. La vreo cincizeci de metri de parcela noastră, avea un hectar de viță de vie și tatăl mamei mele, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând, lotul nostru de vie. La vreo cincizeci de metri de parcela noastră, avea un hectar de viță de vie și tatăl mamei mele, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani, împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri, când
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani, împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri, când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărca cu paie de orz o saltea făcută special de mama, din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[ - Material combustibil sub formă de chirpici, obținut din dejecțiile
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie, pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme, ca să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă, că erau stoluri întregi aciuiați prin
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de doi ari[ - Un ar este egal cu 100 metri pătrați. NA.] de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de doi ari[ - Un ar este egal cu 100 metri pătrați. NA.] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță de vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm, care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
copaci, unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri a semănat în niște spații rotunde gaolean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Cred că era o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră, sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii, care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul de zece mii de locuitori și ordinul lui Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile cu o
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai mare ca să pot reintra pe brazdă pe partea cealaltă a lotului. Așa îmi petreceam vara în mijlocul naturii, luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
luptându-mă cu graurii care se așezau în stoluri peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
În timpul războiului armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case, însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburii, care aveau case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând, ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite, că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]