52,101 matches
-
la începutul anului." Singurul care încearcă să evite limba de lemn este Tudor Arghezi, dar și el se exprimă neinspirat sau (poate) cifrat: În 1957 trebuie să mă căznesc să scriu mai bine și mai frumos, dacă bineînțeles apuc primăvara viitoare și dacă am cerneală mai gustoasă; încolo nu știu exact ce să fac. Doresc cititorilor mei ani mulți și să se gândească bine la ce gândesc." Sunt și ani marcați în întregime, încă de la 1 ianuarie, de o anumită aniversare
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
ca-n transă, Ťca după dictarea cuivať, fără dificultăți, fără Ťaffres du styleť, fusese cea mai fericită perioadă din viața lui, scria câteva ore pe zi, până când Celălalt, care-i dicta, oprea dictarea, apoi pleca și se întâlnea cu Mira, viitoarea lui soție. Fără să-i spună, în aceste trei săptămâni, nimic despre romanul la care scria, deși erau foarte apropiați, ca și cum scrierea ar fi fost un secret între el și Celălalt. - N-am mai scris al doilea roman, cerut de
In memoriam Al. Vona – Autorul unei singure cărți by Doina Jalea () [Corola-journal/Imaginative/12333_a_13658]
-
În Ana Roșculeț, în textele anilor cincizeci, chiar în Risipitorii și Moromeții II întrebarea funcționează cu neobișnuită energie. Ea rămâne și în Marele singuratic și în Delirul. În Desfășurarea ea sună așa (Marin Preda nu o va modifica în edițiile viitoare - vezi ediția 1954, p.14): "Ilie Barbu nu știa mai mult decât alții, ba chiar îi scăpau unele lucruri, cum era, de pildă, alegerea președintelui gospodăriei. Pentru el principalul era că aveau să înceapă o viață cum nu mai fusese
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
în țările din Est, dacă vor reuși trecerea spre societatea de consum. Cîteva emisiuni m-au convins că fenomenul a și apărut la tînăra generație, mai ahtiată după bogăția occidentală decît pătrunsă de valorile democrației. Pot să mă gîndesc la viitorii copii din țară, așa cum îi jelesc pe cei lipsiți de expresie și super-obezi din Statele Unite. În țară era riscant să-ți afișezi credința în Dumnezeu, aici te acoperi doar de ridicol. Te marginalizezi singur arătînd că nu ești prea inteligent
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
Cealaltă piesă în versuri, 1848-1948, era dedicată centenarului mișcării pașoptiste: Azi torța revoluției sclipește ca un soare Și nu mai zace-n praful pe cronici așternut. Cei ce clădesc prezentul aflat-au în trecut Un far drept călăuză spre țărmuri viitoare! La Piatra Neamț ființa un cerc literar, care a editat, începînd din 1947, cîteva Caiete de poezie: nr. 1 " Reconstrucția în versuri; nr. 2 " Revoluția în versuri; nr. 3 " Orașul; nr. 4 " 1848. "Inițiativa grupului de la Piatra Neamț " scrie Contemporanul (nr. 74
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
inserate capitole închinate unor personalități petersburgheze de prim rang. În plus, cartea începe și se încheie simetric cu două opere emblematice pentru literatura petersburgheză. Este vorba de Pușkin și de Călărețul de aramă, din care pleacă, precum razele, toate atitudinile viitorilor scriitori și de Casa Pușkin a lui Andrei Bitov, care reunește într-un vârtej postmodern aproape toți autorii și operele din istoria culturii ruse. Petersburgul a dat naștere multor imagini de-a lungul timpului. Două sunt cele recurente. Aceea de
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
dar parcă era nevoie de mai mult profesionalism. Din păcate, nu avem totdeauna siguranța textului autentic, fiind ciuruit de atâtea feluri de paranteze insuficient explicate și de unele ș...ț nici măcar amintite în nota asupra ediției. Să sperăm într-o viitoare ediție (mi-e greu să spun integrală!), dar îmbunătățită sub aspectul acurateții textului.
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
eu acum abia să mai respir proximitatea lor sufocantă, să levitez chinuit ca un fachir imobiliar îndurând magnetismul iradiant al noii lor consistențe... aceste obiecte trebuie distruse poate înainte ca timpul să treacă, ele sunt deja agenții verosimilului placat pe viitoarea uitare... (sigur, faptele pot fi false dar povestea obiectelor comunică întotdeauna un adevăr pe care nu știu să-l identific exact precum cele nouăsprezece feluri de a scrie cuvântul sabie în vechea limbă chineză...) și totuși, unde sunt câinii ultrasonici
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
momentul istoric în care trăim " (15 septembrie 1942). |n curănd, nu va mai subsista nici o îndoială cu privire la viitorul imediat; e curios însă căt de bine informat era scriitorul cu privire la specificul comunismului sovietic și căt de clară era, pentru el, tactica viitoarei puteri ocupante: "România și chiar neamul românesc trec cea mai mare criză din existența lor. Săntem vecini cu un imperiu de vreo șase ori mai mare decăt întreaga Europă, cu un spațiu economic și geopolitic formidabil; cu o mistică ecumenică
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
niște liturghii negre fernando se oprea adesea în piațeta cu trei hipocampi și-și încorda auzul pînă surprindea tropotul trăsurilor pe caldarîmul lisabonei apoi ziua-ntreagă prin birturi eram veseli și-n ceața paharului cu uzo ghiceam pe rînd părelnicia viitoare iar somnambulul adormit de soarele puternic se tîra imperceptibil pe creneluri împrejuru-ne puzderie de zile puzderie de pereți ne trăiau viața cu atîta nonșalanță încît ne simțeam impostorii spațiului și-ai timpului eu rupeam dinții unui pieptene fernando întorcea pe
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
turnîndu-și niște băutură, nu vin, altceva, într-un pahar. Ce-i cu ea, mi-a fulgerat prin minte, ce se întîmplă cu ea? Și-am uitat pe loc. Întotdeauna, către sfîrșitul scrisorii, înțeleg că începe o nouă zi. De săptămîna viitoare va trebui să-mi duc fetița, în fiecare dimineață, pe la opt, opt și jumătate, la grădiniță. Și s-o aduc la douăsprezece. În dreapta mea, într-un unghi făcut de cărțile din bibliotecă am fotografia ei. Deseori, cînd întrerup frazele, o
Am ridicat mîna a recunoaștere, a recunoștință. Asta a fost totul. by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13022_a_14347]
-
sale lucrări, în primul rând amintitele trilogii, însă B. P. Hasdeu, care a răspuns la discursul de recepție al distinsului bucovinean, și-a argumentat elogiul și pe bogata publicistică, pe fragmentele pe care noul venit le dăduse la iveală din viitoarele sale studii despre mitologie, ornitologie și botanica populară. Se puneau în proaspătul academician mari speranțe, care au fost confirmate de el cu prisosință, speranțe-certitudini că el - scria Hasdeu - îi va face cunoscuți, “în toate ale lor”, pe țăranii români, “nu
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
risipească nimic din experiențele precoce acumulate: „Închin acest caiet sufletului meu de acum și mai cu seamă celuilalt, al copilăriei. Aci îmi voi scrie toate bucățile în proză și versuri pe cari le-am scris până acum și pe cele viitoare“. Sunt copiate, catalogate și salvate de la uitare versuri de pe când autoarea avea doar 8-10 ani (Patria, Iubirea), evident neîndemânatice, școlărești, dar de o spontaneitate promițătoare. Imediat li se adaugă un grupaj mai consistent, lesne de așezat în timp datorită strofelor
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
om de știință, ci și ca autorul unei concepții filozofice asupra artei. În Estetica, textul care trebuie luat în considerare, - pe lîngă capitolul Arta și civilizația modernă, în care legătura dintre artă și muncă apare mai ales din perspectiva destinelor viitoare ale muncii - este cel al capitolului Artă, tehnică și natură. „Operele de artă, scrie aici Vianu, sînt rezultatele cele mai autonome ale muncii omenești” și, mai departe: „arta este... produsul tehnic care a atins perfecțiunea naturii”. Prin perfecțiune Vianu înțelege
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
terminat, i le-am înapoiat și i-am spus: Domnule învățător, eu am terminat cu școala, îmi e de ajuns cât am învățat". În plus, Tudor Călărașu nu vede în copilul acela, cu pasiunea lui ciudată pentru citit, un sprijin viitor pentru frați lui, ca, altădată, Ștefan a Petrei Ciubotariul. Viitorul copiilor săi, Tudor Călărașu îl vedea în Siliștea-Gumești, arând și semănând cele paisprezece pogoane de pământ pe care se străduise din greu, luptându-se cu impozitele, să le păstreze intacte
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
ochii cititorului se recompun tristele și adevăratele realități sociale ale anilor ’60-’70, ascunse și edulcorate de realismul socialist oficial. Din acest punct de vedere, prozele absurde ale lui Monciu-Sudinski reprezintă, poate, cel mai bun indicator (literar, premonitoriu) al imploziei viitoare a sistemului comunist. Spre iritarea metodiștilor culturali și disperarea cenzurii comuniste, absurdul Rebarborului nu rezultă din cine știe ce construcție auctorială speculativă, ci din absurdul intrinsec al realității socialiste. Decupată cu un masochism trist, aceasta se reasamblează firesc într-o narațiune proletariană
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
Lovinescu a fost povestită de critic la peste un an de la săvîrșirea ei, într-un amplu articol dedicat primului meu roman, tipărit în 1939. Amintesc că acest articol a apărut în volumul Aqua-forte, reprezentînd un pronostic și pentru creația mea viitoare, pentru izbînda din anul 1943 prin apariția romanului intitulat Beznă, premiat de Academia Română și pentru celelalte romane apărute de-a lungul anilor, pentru epopeea istorică a Vlașinilor apărută după mai mult de 20 de ani de la dispariția prematură din viață
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
puternic al schimbărilor dorite, al pregătirii omului nou"10. Juxtapunerea dezvăluie, prin ricoșeu, amploarea ofensivei iluministe purtate de partid. "Superstițiile se sting, îndărătnicia veche cedează." Destinul individual al deportării/ detenției este identificabil, arheologic, printre rânduri. În elogiul clasicului se întrevede viitoarea energie a noii revoluții agrare și ridicarea blocurilor de locuințe, pe ruinele satelor sistematizate, după un plan rațional, imaginat de urmașii țăranilor înșiși. Coborârea scriitorului în lume se petrece în acest spațiu decorat sărbătoresc. Scenariul de viitor de la 1945 a
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
e ora șase și jumătate dimineața. Acoperișurile ude, mirosul bobului de apă strivit pe tablă, zgomotul orașului. O furie strunită bate din copite-n mine. Corectura a doua, sosită la editură de zece zile, îmi va fi trimisă abia săptămîna viitoare! De ce-or fi ținînd-o atît la ei? Și mă macină gîndul că iar mi s-a umblat la titluri! Dea Domnul să nu fie așa fiindcă sînt pus, enorm încrîncenat, pe-un scandal dostoievskian!!!) Să nu uit: și camera
Nastasia Filippovna era lesbiană by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14137_a_15462]
-
prin forța gramaticii cuceritorilor, limba băștinașilor... După recensăminte oficiale populația ar fi formată din 15 % maori și 7% (cu tendința de a crește) imigranți din zona Pacificului și din Asia. Restul populației e formată din "caucazieni". Cum va arăta societatea viitoare și ce elemente țin de identitatea națională sînt întrebări care preocupă vizibil populația și conduc din cînd în cînd la ieșiri abrupte. Dar oare este în altă parte altfel? Traducere din limba germană și prezentare de Ioana Pârvulescu
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
leagă prietenii cu scriitori, astăzi minori (N. N. Beldiceanu, N. Dunăreanu, Enric Furtună), declarând că una din marile plăceri ale vieții lui a rămas prietinia. La Iași, are profesori renumiți, ca V. Burlă, Xenofon Gheorghiu, Ion Paul, Costică Botez, mai toți viitori colaboratori ai Vieții Românești. Cititor impenitent și din ce în ce mai rafinat, Sadoveanu își dă seama de timpuriu că Ion Creangă nu e un scriitor popular, ci un artist care pretinde un cititor întrucâtva evoluat. Va dovedi în timp o înzestrare excepțională în
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
carul, alta, căzută pradă unui incendiu, surprinde întocmai pitorescul romantic al personajului: "Bastonul lui gros, țigareta-i enormă, pelerina-i celebră, pălăria de muschetar, lavaliera bogată, numai pe el îl puteau îmbrăca așa de potrivit și fixa pentru un veac viitor. A fost unul din oamenii cei mai puțin frumoși și cei mai simpatici din câți am cunoscut." Memorialistul consemnează de asemeni vizita în capitala Moldovei pentru a ține conferințe a destul-de-faimosului în acel moment Sar Péladan (idolatrizat de Gala Galaction
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
se părea că "avea o fire cu totul absorbantă și ghimpoasă". Între timp, Sadoveanu află că Titu Maiorescu se interesase de primele lui povestiri și le apreciase cu un calificativ excepțional. Era un semn bun, plin de urmări semnificative pentru viitoarea lui carieră. În confreria de la Sămănătorul îl cunoaște, alături de ceilalți, pe Dimitrie Anghel, care "avea ceva de sfinx", impunându-se prin distincție și rafinament. Portretul, unul dintre cele mai izbutite al poetului, amintindu-l pe acela făcut de Sextil Pușcariu
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
inima mea, din aburul respirației mele cotidiene, mă lovesc nemilos cu același și același cuvînt: bani? Scrisoarea asta iese din șirul celor pe care vi le trimit. Și n-aș vrea să-mi amintiți de ea. Probabil că vin săptămîna viitoare în București. Sînt terorizat de ceea ce mi se întîmplă. O, desigur, aș dori să "lucrez", să fiu aici, în Iași, la o revistă. Dar e imposibil. Nimeni nu mă poate primi, nimeni nu vrea să mă primească. Fac parte din
Mă atîrn de un creion și-o coală de hîrtie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14371_a_15696]
-
a primului ei număr. Mai departe. Textul din Flacăra al lui Aurel Baranga nu coincide decît în strofa primă cu ceea ce va deveni, puțin mai tîrziu, imnul Republicii Populare Române. Strofele 2 și 3 sînt asemănătoare, dar nu identice cu viitorul text oficial, iar refrenul este pe jumătate altul: "Unite popoare/ În patru hotare/ În marș/ Revărsate șuvoi,/ Muncitori și țărani,/ Cărturari și ostași,/ Zidim România/ Republicii noi" (în loc de: "Trăiască, trăiască Republica noastră/ În marș de năvalnic șuvoi revărsat,/ Muncitori și
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]