2,046 matches
-
de Nerval, Poesii, Ed. Univers, Bucure[ti 1979, traducere de Leonid Dimov (n.tr.). 1 Pince-nez - lornion care se fixeaz\ pe nas cu un arc (n.tr.). 1 ~n cele patru col]uri ale patului C`te un buchet de viorele... (n.tr.). 2 Acolo vom dormi P`n-la sf`r[itul lumii... (n.tr.) 1 C`nd, cu ochii deschi[i, `ntr-o sear\ cald\ de toamn\ ~]i respir mireasma s`nului t\u dr\g\stos, V\ d `ntinse
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
eu să ți-o spun?.... Destul că e tot ce-i mai perfect ce-a putut să creeze cerul... [ȘTEFAN] Știu, frate, știu! Ochii ca două mure... A[LECU] Nu... albaștri... [ȘTEFAN] Albaștri? Atunci lucrul se schimbă... Ochii ca două viorele de câmp părul ca aurul, fața ca crinul suflat c-o coloare roză... în fine... un înger fără aripi ce s-a degradat devenind femeie... ce s-a întrupat și sufere pentru mine cum Cristos s-a-ntrupat și-a suferit pentru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
frunze-n muguri, Și semănături, Treziți-vă cânturi Pe lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Tot sufletu-mi cald. Și tot acel miros, Întregul senin, Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței! Sosi primăvara Cu dragostea ei. CORUL SPIEITELOR COPACILOR Trezitu-ne-am În orice ram Din iarna lungă la soare. Auzi, auzi, Cum trec în sus A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A vieții mii de izvoare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi frunze Și semănături Țreziți-vă cânturi în lanuri, păduri Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, L-încarc cu miroase, Cu sufletu-mi cald. Și tot acel miros {EminescuOpVIII 400} Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele, Vă chem nebunatec, Sosit-au amorul Cel primăvăratec. CORUL SPIRITELOR COPACILOR Noi ne-am trezit Din vis urât Din iarnă lungă la soare; Prin trunchii vechi Se mișcă-ncet A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A vieții mii de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ieșiți frunze, muguri Și semănături, Treziți-vă glasuri În lan, în păduri. Eu brazii îi scutur, În aer mă scald, Încarc cu miroase Eu sufletu-mi cald. Și tot acel miros Și-ntregu-mi senin Îl dărui iubirei, Cunună-i închin. Ieșiți viorele Și voi clopoței, Veni primăvara Cu dragostea ei. CORUL SPIRITELOR COPACILOR Trezitu-ne-am În orice ram Din iarnă lungă la soare, Auzi, auzi Cum trec în sus A vieții mii de izvoare. IONEL (trist) A vieții mii de izvoare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Curând se dezvoltă vegetația în forma unei mici și gingașe plante abia văzute cu microscopul; 967 {EminescuOpXIV 968} și această plantă se nutrește c-o cantitate foarte mică de apă a aerului atmosferic, încărcată cu acid carbonic și amoniac. Piatra viorelei se numește acest coperiș fin, prăfuit și stacojiu (ecarlate) al stîncei goale și e numit astfel din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei mici plante se produce încet-încet
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se nutrește c-o cantitate foarte mică de apă a aerului atmosferic, încărcată cu acid carbonic și amoniac. Piatra viorelei se numește acest coperiș fin, prăfuit și stacojiu (ecarlate) al stîncei goale și e numit astfel din cauza curiosului miros de viorea pe care-l are daca-l freci. Prin descompunerea și putrezirea continuă a acestei mici plante se produce încet-încet o pătură foarte subțire de humus, care e de ajuns acum pentru a atrage din atmosferă nutriment destul pentru câțiva mușchi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cules la sfârșitul secolului al XIX-lea : Scoală, scoală, mamă, scoală, Că ți-a fi destul de-aseară ! Că de-asear’ ai adormit Și mai mult nu te-ai trezit..., Dragele mele picioruțe, Cum s-o face flori albuțe... Din mânuțe Viorele, Din cosițe Micșunele, Din guriță Tămâiță, Pomișori Din ochișori, Lutișor din trupușor (38, pp. 513, 515). Imaginea personajului adormit din colinde și cea a defunctului din bocete sunt asemănătoare, dar nu identice. Probabil că unele influențe s-au produs între
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Babele au trecut. Ca să dezmintă tradițiunea populară, care le aruncă în spinare toate intemperiile începutului Lui Marte, ele s-au făcut amabile estimp, au cumpărat soarele și elementele, s-au îmbrăcat în haine de primăvară, și-au pus ghiocei și viorele la ureche și, cu surâsul pe buze, au poftit lumea la plimbare zicîndu-i: Ia uitați-vă cât suntem de frumoase! Lumea, neîncrezătoare la început, a prins curagiul încetul cu încetul și, în locul blestemelor ce le adresa altădată, le-a acoperit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau Tândală și Păcală, Paris, 1854; ed. 2, București, 1860; Descrierea Europei după tratactul din Paris, Paris, 1856; Biblicele sau Notiții istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, Paris, 1858; Literatura. Critică, I, București, 1860; Diverse. Colecție de brebenei și viorele, București, 1860; Diverse, II, București, 1860; Diverse. Poezii inedite, București, 1860; Proces general între două ordii și nație sau Spoiții cu roșu și spoiții cu alb, București, 1861; Prescurtare de istoria românilor sau Dacia și România, București, 1861; ed. 2
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
1970; Fratele meu, omul, București, 1965; Mătușa Matilda, București, 1967; Nu mă călca pe umbră, București, 1969; Orizont, linie severă (1940-1967), București, 1970; Pontiful, București, 1972; Le Témoin de l’éternité, Paris, 1975; ed. (Martorul eternității), pref. Jean Herbert, tr. Viorica D. Ciorbagiu, București, 1995; Lena, fata lui Anghel Mărgărit, București, 1977; Mătușa Matilda, București, 1977; Drum de foc, București, 1981. Traduceri: Eugène Sue, Misterele Parisului, București, 1942; Marcel Brion, Laurențiu Magnificul, București, 1943; Paul Brunton, India secretă, București, 1946; ed.
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
pedagoga o cam certă, dar aflând de rezultatele ei bune, o lăsă în pace. Seara, fetele se adunau în dormitorul lor și, până la stingere, era vremea de sporovăit. În scurt timp, Măriuca se împrieteni cu toate fetele din cameră: Cu Viorica cea cu glas frumos, cu Aurelia cea ambițioasă, cu Stela, colega ei de bancă, cu Leana, cu Lili, cu Virginica. Vorbeau vrute și nevrute, iar Leana era bufonul lor, rol acceptat de bunăvoie, simțind ea că era șansa ei la simpatia celorlalte
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 27-29; Miron Pompiliu, Balade populare române, Iași, 1870, 32-34; S. Fl. Marian, Poezii poporale române, I, Cernăuți, 1873, 151-160; T. T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880, 165-173; I. Pop-Reteganul, Trandafiri și viorele, Gherla, 1884, 14-16; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 410-415; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 51-53; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 13-17; Al. Țiplea, Poezii populare din Maramureș
SOARELE SI LUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289739_a_291068]
-
Lacrimi lăcrămând, Păru-și despletind, Noroc blestemând, De fiu întrbând, Aceea-i maica Și ea v-o-ntreba: - N-ați vait, vait, Nu mi-ați întâlnit Pe al meu Pătruț, Păcurari micuț, Cu păr gălbănuț, Floare de spicuț; Cu ochi viorele Ce scapăr ca stele, Cu dor și cu jele, Pe zilele mele; Cu cătare blândă Și o față mândră, Dulce la privire Și frumos la fire?467 Dacă văduva era tânără și intenționa să se recăsătorească, textul semăna cu cel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
motivul religios devine prilej de retrăire a unor emoții din altă vârstă, lirismul este autentic, însă emană nu atât din religiozitate, cât din candoare, din inefabilul transportării în ambianța copilăriei: „Joi porneam în cete la pădure, / S-adunăm călțunași și viorele, / Umpleam de chiot și cântec dealurile sure, / Uitând că ești mort și c-o să Te împodobim cu ele: Zăceau pe sfânta masă biete flori vinete, încă înfrigurate / Și printre ele lucea, vie, zugrăvită pe icoană, / Roșia floare a coastei Tale
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
fi alăturate celor mai bune povești ale altor popoare. Culoarea locală apare foarte pregnant din obiceiuri, onomastică, localizări și grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de dor, de urât, satirice, de nuntă și chiuituri. Din același volum rețin atenția cântecele de cătănie, o frumoasă variantă a motivului
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
1931; Dascălul Ioniță, Sibiu, 1932; Odinioară și acum. Amintiri din copilărie, pref. Horia Petra-Petrescu, Sibiu, 1933; Amintirile unui școlar de altădată, îngr. și introd. Ion Apostol Popescu și Serafim Duicu, București, 1969. Culegeri: Fagul ciobanului Todor, Brașov, 1881; Trandafiri și viorele, Gherla, 1884; Chiuituri de care strigă feciorii la joc, Gherla, 1887; Povești ardelenești culese din gura poporului, I-V, pref. Alexiu Viciu, Brașov, 1888; ed. îngr. Vasile Netea, București, 1943; ed. București, 1957; Cine nu știe striga cetească cartea asta
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
XII. 1883, Craiova - 1962), poet și publicist. Urmează Facultatea de Drept la Universitatea din București. Practică un timp avocatura, apoi funcționează ca magistrat la Craiova. Debutează în „Noua revistă olteană” (1903), unde susține cronica literară și publică versuri. Prima carte, Viorele, îi apare în 1904. Colaborează la „Viitorul”, „Apărarea națională”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
revistă română”, „România jună”, „Ramuri”, „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Revista modernă”, „Carmen”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „ Revista idealistă”, „Convorbiri critice”, „Luceafărul”, „Presa Olteniei”, „Gorjanul”, „Situația”, „Jurnalul”, „Condeiul” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele Alexandru Amar, Polyclet, I. Polyclet, I.C.P. Polyclet. Prin versurile din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările sale poetice sunt modeste („auzi tu vântul cum suspină/ prin frunze moarte de verbină”), autorul mizând mai
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
1913 și 1942, i-au întreținut notorietatea printre contemporani. A mai îngrijit Antologia poeților olteni (1929), bogată în referințe asupra mișcării lirice a zonei. În 1935 i-a dedicat lui Cincinat Pavelescu o broșură evocativă, dar fără valoare istorico-literară. SCRIERI: Viorele, Craiova, 1904; Zări albastre, Craiova, 1913; La vale, Craiova, 1913; Amurg de toamnă, Craiova, 1925; Epigrame, Craiova, 1932; Epigrame, Craiova, 1934; Cincinat Pavelescu (Omul și opera), Craiova, 1935; Epigrame și epitafuri, Craiova, 1936; Reliefuri, Craiova, f.a.; În picaj, Craiova, 1942
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
București, str. A. Uricanu 23 4100. Juster Ad. procurator Juster M., 22 apartamente, București, str. Splaiului 8, str. Popa Nan 124, sos. Ștefan cel Mare 252 4101. Jean Paraschiva, 7 apartamente, București, str. G-ral Cernat 22, str. Soveja 43, str. Viorele 17 K. 4102. Koffler Sendel Jenny, 3 apartamente, București, Calea Dudești 4 4103. Kohn Roza, 6 apartamente, București, str. Calea Calea 276 4104. Haufman P., 5 apartamente, București, str. GH. Manea 17. 4105. Kaufman P., 5 apartamente, București, str. Gh.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Mitrop. A. Șaguna 14, str. Minotaurului 26. 5213. Negulescu I. Nicolae, 5 apartamente, București str. Ștefan Mihăileanu 11 bis, 11 a 5214. Nicolau Grigore Amalia, 3 apartamente, București str. Dr. Staicovici 7. 5215. Nicolescu Zenobia, 3 apartamente, București str. Viorele 18. 5216. Nicolescu Viorica, 4 apartamente, București str. Polona 108. 5217. Niculescu Mizil, 15 apartamente, București, str. Cap. Marinescu 22. 5218. Niculescu Ana, 5 apartamente, București, str. Română 41 5219. Niga Adriana, 14 apartamente, București, B-dul 1907 nr. 8 5220
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Henrich, 2 apartamente, București, str. Sfinților 1, str. Sft. Constantin 6 5720. Păunescu Mircea, 6 apartamente, București, str. Belizarie 25-21 5721. Panaitescu Marcela, 3 apartamente, București, Aleea Platon 16, calea Călărași 319 5722. Patra Valter și Aurelia, 5 apartamente, București, Viorele 52 5723. Pandelescu Ion, 6 apartamente, București, str. Pieptănari 47. 5724. Pînă C-ta, Zoe și Elenă Tare Eugenia B., 33 apartamente, București, str. Borcea 4, str. Lânăriei 47. 5725. Puitel Georgeta, 4 apartamente, București, str. Dr. Sergiu 9 5726
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
5918. Praporgescu Maria, 9 apartamente, București str. G-ral Praporgescu 17 5919. Păsat G. Gheorghe, 1 apartament, Vasile Roaita- Constantă 5920. Pedencov Nuți, 10 apartamente, București str. Aurel Vlaicu 138 5921. Puica Gh. Ioan, 10 apartamente, București calea Văcărești 184 str. Viorele 3-5; 5922. Popovici Ion, 8 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 71, Bacău Cristoveanu 12 5923. Peturca I. Ion, 8 apartamente, București, str. Acvila 1, 3, calea 13 Septembrie 57 5924. Peteu Ion, 4 apartamente, București, str. Alex. Lahovari 34 5925
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. St. Ștefan 10, Cal. Călărași 85, Câmpulung Muscel, str. V. Alecsandri 23. 7847. Tabacu Radu, 4 apartamente, București, str. Salcâmilor 27 7848. Tănăsescu D-tru și Dobriță, 20 apartamente, București, Cal. Văcărești 38, 180, str. Grigore Ventura 9, str. Viorele 42, Pantelimon Sf. Gheorghe 14. 7849. Teslaru Charlotta, 6 apartamente, București, str. R. Cristian 2. 7850. Timiș Cristea Spiridon, 7 apartamente, București, Cal. Dudești 58. b 7851. Tatuescu Victor și Elenă, 6 apartamente, București, Sos. Iancului 53. 7852. Tomescu Maria
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]