1,121 matches
-
evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural, ne duce cu gândul la eden. Platon spune că poeții crează fantome, și nu realități, fapt ce ne duce cu gândul la edenul visat, iar Heidegger spunea: Poezia își creează operele în cadrul limbajului și le creează din materia limbajului, tocmai această materie construiește edenul poetic. In secolul XX, la noi, au văzut lumina tiparului multe lucrări ce au abordat diferite aspecte și probleme ale
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
de reviviscență miraculoasă, această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden: Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/ și ziua-ntreagă să răsfrângă, în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar, pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen, din aceeași generație cu Montale. In timp ce la Montale edenul este lumina, luată ca înțelepciune, la T. S. Eliot edenul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
acel ascentism modern de sorginte jansenistă, așa cum subliniază Clonde Viger. Melancolia timpului, a anilor care iau/ Cu ei, departe, viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină, pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul Nobel, născut în Triest, este un poet al dramelor ascunse, (putem să-l asemuim cu Bacovia), găsește edenul în înserarea Europei, sau, mai degrabă, în valoarea propriei biografii, fiindcă nimic nu te odihnește de viață
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
următorilor ani pe care-i mai trăiește, după 1919, când a scris versurile citate. După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că „adevărurile” pe care le aflase de la comuniștii sovietici contraveneau realității. La înapoiere, se simte tot mai bolnav și edenul visat îl găsește în „universul” absintului și al vodcii. Este tot mai bolnav sufletește și trupește. Pentru el edenul nu mai există, dar îl reconstruiește, așa cum îl înțelege, în poezia Moscova cârciumărească, o capodoperă a poeziei europene. La fel ca odinioară
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
lucru care moare/ Fără ca-n mine să rămână viu. Imaginea omului nu este un lucru etern, cum nici Orașul din insula/ scufundată în inima mea, /nu este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o dezleagă de arborii visați. Poetul suedez Artur Lundkvist descifrează edenul în triumful deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane: In viața noastră a pătruns ceva nou// îi zărim prin mulțime sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat. Starea aceasta de euforie este momentul edenic al
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
A ajuns, firar să fie, la concluzia că viața poate fi înțeleasă privind înapoi, dar trăită privind înainte. Căci de-aia și el și eu mergem spre înaintele nostru.“ Ioan, mai având câteva minute până să ajungă pe platforma mult visată, s-a oprit din urcare și cu oile strânse în jurul său și-a pus palmele strașină la ochi, pentru alungarea razelor de soare ce-l orbeau, să distingă omul ajuns sus. Acesta părea o statuie cioplită în bazalt.” O fi
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
inundă toamna, poezie, cu dansuri stranii de cocori, poate că noi în rotire continuă și-n veșnică ardere suntem naivii acestui secol care mai credem în tine, lacrima noastră poate renaște o altă lume cu alte văi care despart munții, visatul om nenăscut dintr-o lacrimă care va însămânîa viitorul... joi, 4 septembrie 2014 Referință Bibliografică: trece septembrie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu
TRECE SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376123_a_377452]
-
persona chiar dacă este fascinată și îndrăgostită de călătorii, chiar dacă îi plac aventura și necunoscutul, este permanent concentrată pe ideea de a reveni acolo unde este locul ei, este preocupată în permanență de întoarcerea necesară la pământul natal, la acel dorit, visat, reimaginat și reconstruit/reconstituit “acasă,” este precocupată de întoarcerea la cei dragi, la cea mai profundă/adâncă dragoste a ei, singura dragoste totală, deplină, adevărată. Precum Odiseu sau Ulise, regele legendar al Itacăi și eroul poemului epic homerian Odiseea (de
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
au existat așa cum sunt expuse și exprimate poetic sau sunt doar creația persoanei poetice, dar și ale scriitoarei însăși căci volumul de poezii se deschide astfel: “I was the maker of the dreams I dreamt.”/ Trans. “Am fost făuritorul viselor visate.” De la ludic la oniric, de la eros la tanatos, cititorul călătorește împreună cu persoana poetică ce este deschisă, sinceră, generoasă dar și vulnerabilă în același timp, lucidă și erudită dar și jucăușă și ironică, când inocentă când cu experiență, întotdeauna cosmopolită, rafinată
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
la umbră ne-om abate. Cândva, vom aștepta să fie, iarăși, noapte. Cândva, cu tine-alaturi vedea-vom stele-a' noastre. Cândva, în car de stele ne vom plimba-ntre astre. Cândva, vom prinde lumea să fie-a noastră, toata. Cândva, visat-am eu și-am să trăiesc odată... 4 febr 2013 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: CÂNDVA / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1495, Anul V, 03 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CANDVA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379663_a_380992]
-
invitase să o conducă acasă. Daniel îi dădu un ghiont, cu subînțeles. - Cât crezi, tu, că va dura? întreba el. O săptămână, o lună, dar știi că Marius mereu reușește să le convingă, așa că... ia-ți adio de la prietenia mult visată. Caută pe alta... Inu schiță un zâmbet forțat. Poate că Daniel avea dreptate. Până la urmă, ce avea el? O bicicletă, telefonul mamei... Nici baschet nu mai făcea de câteva luni, se lăsase... De fapt, după o perioadă în care a
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
în acest colț de țară atât de prost guvernat și bântuit de tot soiul de cataclisme sociale nu mai contenesc. Am avut multe clipe de răstriște în această perioadă însă probabil situația de astăzi este fără precedent. Atât de mult visata revenire acasă în familia europeană părea atât de aproape de realizare un an în urmă și atât de departe astăzi. După seria de găinării politice și economice, după compromiterea totală a actualei guvernări așa numite proeuropene tot mai mult ne convingem
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
Poeții: un stol de păsări cântătoare, călătorind spre meleagurile nemuririi. Fiecare vrea să fie privighetoarea aleasă, așteptată de secole... Dar câți din acești înaripați ai gândurilor nu-și frâng aripile, prăbușindu-se în Oceanul Uitării, înainte de a atinge tărâmul mult visat!” Despre Sentimente autorul se pronunță astfel: Sentimentele trezesc sentimente și fără să vrem, se cheamă unele pe altele, depind unele de altele, fiind legate între ele printr-un infinit lanț eterogen, care se deșiră aproape în întregime atunci când apucăm de
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
și în urma acestui proiect, Vincent a plecat din Paris, la Arles (1888), unde a lucrat un timp împreună cu Gauguin. Părea o prietenie ideală. Pe atunci Gauguin vorbea despre dragostea lui Van Gogh pentru „galbenul” lui. „Casa galbenă”, este casa mult visată, pictată în așteptarea sosirii lui Gauguin, imaginată ca lăcaș al prieteniei și al luminii, ca o „simfonie de albastru și galben”, casă care s-a dovedit a fi locaș al discordiei și al nefericitului episod al urechii tăiate. În timpul șederii
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
526/527). Se observă la poeții europeni că nu toți percep și simt edenul în acelaș mod și sens. Dacă pentru unii este spațiul fericirii supreme ,pentru alții este efortul intelectual și fizic care ,în final,creează euforia paradisiacă mult visată. Poezia europeană prin reprezentanții ei de seamă proiectează ființa omenească între lumina paradisului și întunericul iadului,ca beznă a neputinței,acestea fiind cele două dimensiuni extreme ale veșniciei și infinitului. Insă de la începuturile ei poezia europeană își are originile în
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
evidentă dintre frumosul natural și frumosul artistic realizat cu totul independent și sincronizat adeseori cu urâtul natural,ne duce cu gândul la eden.Platon spune că poeții crează fantome,și nu realități,fapt ce ne duce cu gândul la edenul visat,iar Heidegger spunea:Poezia își creează operele în cadrul limbajului și le creează din materia limbajului,tocmai această materie construiește edenul poetic. In secolul XX,la noi,au văzut lumina tiparului multe lucrări ce au abordat diferite aspecte și probleme ale
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
de reviviscență miraculoasă,această simbioză crează mitul mării ce se suprapune peste eden:Adă-mi tu planeta care te conduce/acolo unde blonde transparențe răsar/și ziua -ntreagă să răsfrângă,în oglinzile- albastre/adă-mi floarea-soarelui înnebunită de lumină. Planeta visată este edenul iar,pe când înebunită de lumină este metafora care coboară peste noi extazele solare ale poetului Jorge Guillen,din aceeași generație cu Montale.In timp ce la Montale edenul este lumina,luată ca înțelepciune,la T.S.Eliot edenul este
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul Nobel,născut în Triest,este un poet al dramelor ascunse,(putem să-l asemuim cu Bacovia),găsește edenul în înserarea Europei,sau,mai degrabă,în valoarea propriei biografii,fiindcă nimic nu te odihnește de viață
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
următorilor ani pe care-i mai trăiește,după 1919,când a scris versurile citate.După vizitarea Statelor Unite ale Americii Esenin este convins că”adevărurile”pe care le aflase de la comuniștii sovietici contraveneau realității.La înapoiere,se simte tot mai bolbav și edenul visat îl găsește în “universul”absintului și al votci. Este tot mai bolnav sufletește și trupește.Pentru el edenul nu mai există,dar îl reconstruiește,așa cum îl înțelege,în poezia Moscova cârciumărească,o capodoperă a poeziei europene.La fel ca odinioară
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
lucru care moare/ Fără ca-n mine să rămână viu.Imaginea omului nu este un lucru etern,cum nici Orașul din insula/scufundată în inima mea,/nu este etern, fiindcă edenul pentru poet este o bucurie ce o dezleagă de arborii visați.Poetul suedez Artur Lundkvist descifrează edenul în triumful deplin al tuturor energiilor disponibilităților umane:In viața noastră a pătruns ceva nou//îi zărim prin mulțime sclipirea/și trebuie să-l căutăm ne-ncetat.Starea aceasta de euforie este momentul edenic al
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
dorițele și -mi intri în tinda sufletului desbrăcată de orice împotrivire mândră precum o floare de cireș ce știe că din albul ei va răsări un fruct cu obrajii înroșiți nainte de cules Ești subiectul unei împliniri sau visul meu visat mereu în zori de zi după toate căderile de nopți când ce i sublim și diafan speram să am în fața ochilor minunea pusă ca dorință în geam la începutul fiecărui an de angheș zamfir dan, azed Referință Bibliografică: dronă / Anghel
DRONĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374180_a_375509]
-
care de fapt fac istoria. Retragerea din astfel de istorie fără sens și intrarea în istoria mântuitoare este un act chenotic de pocăința, de negare a tot ceea ce este fals, de asumare a unei căi noi care duce la lumină visatei și adevăratei libertăți spirituale, la viață. Hipnotizat de magia cunoștințelor raționale și științifice ori rătăcit prin labirinturile reductionismulor biologice și psihologice, ale dresajului ingineriei sociale, ale reprogramării culturale, ale reeducării anti-morale, ale corectitudinii politice, ale exhumării arheologice a subcontientului individual
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
cerea răspunsul. Sigur că voiam să merg! Într-o săptămână pașaportul valabil un an și banii de buzunar erau pregătiți. Număram zilele care mi se păreau lungi, iar apoi în ultima săptămână, număram orele ce mă despărțeau de călătoria mult visată. Așteptam cu nerăbdare să trăiesc acea experiență unică a regăsirii de sine, a întoarcerii ACASĂ. Am încercat să aflu câteva lucruri despre Israel de la persoane care deja ajunseseră acolo de mai multe ori. Ar fi fost bună o documentare din
DE FLORII ÎN ȚARA LUI IISUS CAP I de DORINA STOICA în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374236_a_375565]
-
ă întotdeauna. Individualitatea își visează visul său. Când vă rugați Dumnezeului atotputernic, de fapt vă rugați vouă înșine. Vă rugați sufletului vostru, Sinelui vostru Superior, Divin. Așa iau naștere adevărații zei. Voi, oamenii însuflețiți, sunteți Sine-dumnezei în devenire. Iar când visați, aceea este, de fapt, visarea Sinelui vostru Superior... ș i astfel djinul, manifestare a acelei mari puteri spirituale, pe care gnosticii au numit-o Sophia, și-a luat rămas bun căci era așteptat dincolo de deșerturile Egiptului. Știi și tu că
POEM FINAL PE FRUNZE DE ARŢAR ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362145_a_363474]
-
intra săpun în ochi și ne ustura. Dar suportam orice, cu gândul că o să îmbrăcăm rochiile noi. În ziua de Paști ne punea, în cană de pământ, un ou roșu în apă, și ne spălam pe față, apoi îmbrăcam mult visatele rochițe cu floricele. Dacă era cald era bine în rochițele de stambă subțiri, dar dacă era frig, tremuram, de mama focului. Era prea mult pentru mama și tata să ne mai facă ceva de luat peste rochițe, la atâția copii
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]