23,618 matches
-
mobilierului tradițional 517 Țigle ornamentale, cu statuete de animale 518 Forme pentru prăjituri 518 Reședința familiei Qiao din Shanxi 519 Trăgător de dulgherie 519 Paturi din bambus 520 Anexă INFORMAȚII TURISTICE 521 Cele mai importante hoteluri din China 523 Obținerea vizei turistice pentru China 524 Instituirea carantinei 525 Reguli privind trecerea prin vama chineză 525 Indicații privind utilizarea monedelor în China 527 Vă invităm să vizitați site-ul Editurii Junimea, la adresa www.editurajunimea.ro, unde puteți comanda oricare din titlurile noastre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
valorile democratice, cu atâta emfază profesate după pierderea bătăliei.” Despre comisioanele de tranziție - una din manifestările corupției de după 1990, Ion Longin Popescu scria în „Formula As”: „Conform ultimilor declarații oficiale, românii ar urma să fie eliminați de pe lista neagră a vizelor pentru Europa, începând cu vara viitoare, atunci și nici atunci, dacă nu vor fi îndeplinite anumite condiții. Cum ar fi, să spunem, emiterea unor pașapoarte mai sigure, mai greu de falsificat. Așadar, «noile » pașapoarte pe care le avem în buzunar
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
trebuie, așa cum legea ar impune [...] Poate că acum vor înțelege și naționaliștii extremiști sau cei cu o exagerată mândrie națională de ce Occidentul nu este fericit să ne deschidă în mod necondiționat ușile, să ne acorde dreptul la liberă circulație. Fără vize, toate aceste grupări criminale sau aflate la limita legalității și-ar extinde activitatea în Occident și nu s-ar sfii să colaboreze cu firmele particulare de pază și protecție din Orient, pentru a-și extinde rețelele de crimă organizată și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și pe ultimul loc se afla Izot Soceanu. Tocmai se terminase războiul grecilor cu turcii, fuseseră evacuați armenii, unii ceruseră să vină în România, mai rămăseseră ceva neamuri risipite prin provincie și era nevoie de cineva care să dea o viză și o îndrumare celor care voiau să se strîngă în jurul celor ce-și găsiseră adăpost în România. Așa că domnul Izot Soceanu a primit un număr de pașapoarte Nansen, pe care să le elibereze celor ce aveau dreptul și își exprimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
luat? știam că te lăsaseși de fumat! Mick a zâmbit trăgând cu buzele strâmbate dintr-o Marlboro abia aprinsă. — M-am apucat din nou. Bill a socotit că ideea era bună, cel puțin pentru moment. El avea să aranjeze o viză pentru Adam. Puteau să plece la Singapore. Înainte de continuarea drumului, urmau să aștepte acolo o vreme, până când se afla ceva sigur despre Karl. Sau poate că ar fi fost mai bine să plece pur și simplu În State. El putea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bărbia În palme, asculta noutățile din Orientul Mijlociu pe care Cain le lua din scrisori și ziare sau le inventa pe loc spre bucuria copilăroasă ori țâfnoasă a celor ce nu știau nici măcar cum arată o frontieră sau un vameș. De vize, nu mai vorbim, chit că toți aveau acum pașaport. Cu pâinea În plasă se ducea la Ajan. Spre amiază trecea și Gheretă pe acolo. Cât timp Își bea poștașul cafeaua, el răsfoia ziarele. Pentru prieteni, Ajan avea oricând câteva boabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Mai sau 23 August, Îmbrăcați În sutane albe, un fel de salopete de sărbători și luminați de aura aceea a lor care Îi și deosebește de restul lumii și care, la o adică, Îi scutea de impozite și chiar de vize În caz că ar călători din Raiul Catolic ori Reformat În cel Ortodox, cum povestea Petru Cain. La asemenea defilări nu se aplaudă și nu se strigă lozinci. Nu există tribună oficială, ci doar un glob de aur spre care se mărșăluiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
U.R.S.S. în Republica Africa Centrală; R.D.G. în Chile ș.a.); statutul C.A.E.R.; cooperarea balcanică; tratate de asistență juridică; convenții consulare, culturale, aviație civilă, privind pescuitul în Marea Neagră, stingerea arieratelor financiare cu statele vestice (despăgubiri de război), desființarea de vize, mic trafic de frontieră, protecția mediului cu Bulgaria, convenții hidrotehnice cu Ungaria, Ucraina și altele, hidrocentrale Porțile de Fier și Stânca Costești, combaterea poluării în Marea Neagră, sanitar-veterinare, delimitarea și verificarea traseului frontierei de stat cu U.R.S.S., Ungaria; comisii mixte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
delimitarea și verificarea traseului frontierei de stat cu U.R.S.S., Ungaria; comisii mixte de frontieră ș.a.). 5. A semnat în numele României sau al Guvernului român: Convenția privind adopțiile internaționale (Haga, 1992), Convenția consulară cu Italia (1967), Convenția de suprimare a vizelor de călătorie cu Turcia, U.R.S.S., Ungaria ș.a., Convenția privind micul trafic de frontieră cu Ungaria, mai multe convenții și acorduri cu Cipru (transport aerian, asistență juridică, acord cultural ș.a.). 6. În calitate de director, a restructurat Direcția consulară (ca organizare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
trafic de frontieră cu Ungaria, mai multe convenții și acorduri cu Cipru (transport aerian, asistență juridică, acord cultural ș.a.). 6. În calitate de director, a restructurat Direcția consulară (ca organizare și funcții), punând accentul pe conținutul activităților acesteia, în locul serviciilor tehnice de vize (a realizat trecerea vizelor de călătorie de la Ministerul Afacerilor Externe la alte ministere, eliminând din balastul birocratic); a conceput și a realizat deschiderea României în domeniul relațiilor consulare (România nu avea convenții consulare cu nici un stat occidental în 1966, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ungaria, mai multe convenții și acorduri cu Cipru (transport aerian, asistență juridică, acord cultural ș.a.). 6. În calitate de director, a restructurat Direcția consulară (ca organizare și funcții), punând accentul pe conținutul activităților acesteia, în locul serviciilor tehnice de vize (a realizat trecerea vizelor de călătorie de la Ministerul Afacerilor Externe la alte ministere, eliminând din balastul birocratic); a conceput și a realizat deschiderea României în domeniul relațiilor consulare (România nu avea convenții consulare cu nici un stat occidental în 1966, iar ieșirea din izolare s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Italia, Anglia, Franța, Austria, Belgia, S.U.A. Turcia ș.a.) au fost negociate/semnate de către acesta în calitate de reprezentant al României; a inițiat și realizat înființarea de consulate române în străinătate (Alexandria, Kiev, Berlinul de Vest, Milano ș.a.); a încheiat convenții pentru desființarea vizelor cu statele vecine, cu statele nordice și cu alte state, convenții privind micul trafic de frontieră ș.a. A fost deosebit de apreciat de conducerea Ministerului pentru calitățile sale de negociator și rezultatele avute. 7. Participări la conferințe internaționale: în cadrul O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din țările socialiste, cu o durată, atunci, de 5 ani, iar ulterior de 6 ani.). In ultima parte a anului 1957 și primăvara lui 1958, a făcut practică diplomatică la Ambasada României din Berna în loc de Paris (autoritățile franceze îi refuză viza pentru a lucra la Ambasada României de la Paris, iar în 1968, Președintele Franței, Generalul Chales de Gaulle, îi conferă titlul de "Comandor al Ordinului Național al Meritului Republicii Franceze") și la Misiunea României de la Geneva, când a fost secretar al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nou regulament de organizare și funcționare a Ministerului. S-a preocupat în mod deosebit de pregătirea serviciilor și dotărilor în domeniul consular, pentru a răspunde cerințelor integrării în Uniunea Europeană. A condus lucrările pentru instalarea și extinderea sistemului on-line de transmitere a vizelor, precum și negocierile cu diferite state, mai ales din zonă, pentru stabilirea noului regim de vize. A condus Comisia mixtă cu Ucraina privind minoritățile naționale, urmărind obținerea unor angajamente cât mai ferme pentru prezervarea identității culturale și lingvistice a românilor din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
serviciilor și dotărilor în domeniul consular, pentru a răspunde cerințelor integrării în Uniunea Europeană. A condus lucrările pentru instalarea și extinderea sistemului on-line de transmitere a vizelor, precum și negocierile cu diferite state, mai ales din zonă, pentru stabilirea noului regim de vize. A condus Comisia mixtă cu Ucraina privind minoritățile naționale, urmărind obținerea unor angajamente cât mai ferme pentru prezervarea identității culturale și lingvistice a românilor din țara vecină. De asemenea, a condus negocierile cu Serbia, pentru încheierea Convenției bilaterale privind protecția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
române drept o îndepărtare de ideologia comunistă și o apropiere de politica țărilor vest-europene, ceea ce a dus la înlăturarea sa din M.A.E., în decembrie 1982, după aproape un an de presiuni, amenințări și șantaj. I s-a interzis viza de ieșire din țară, contactele și relațiile cu străinii și angajarea într-o instituție centrală. In decembrie 1982, a fost transferat din M.A.E. la Comisia balneară a U.G.S.R., unde a organizat sejurul cu plată, în baza de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Montevideo și Universitatea Craiova. Pe linia dezvoltării și diversificării bazei juridice a relațiilor dintre România și Republica Orientală a Uruguayului, a negociat, la Montevideo, următoarele documente, semnate la Montevideo sau București: Acord de colaborare cultural-științifică; Acord de desființare reciprocă a vizelor pentru toate categoriile de pașapoarte; Acord de colaborare între Academiile diplomatice ale celor două ministere de externe; Acord de colaborare între întreprinderile mici și mijlocii din România și Uruguay. A participat la pregătirea și desfășurarea vizitelor în Brazilia a primului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de echipamente, asistență tehnică în domeniul minier, în contrapartidă cu fosfați și concentrate de metale neferoase; în domeniul cultural convenții de colaborare între radiodifuziunile, televiziunile și cinematografiile celor două țări, iar în domeniul relațiilor interumane un acord de desființare a vizelor de intrare și ieșire pentru cetățenii români și tunisieni. Această evoluție continuu ascendentă a relațiilor bilaterale a condus la numirea, în noiembrie 1969, a unui ambasador român rezident la Tunis. Rechemat în Centrală, în octombrie 1969, este numit director de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
înalt nivel (vizite la nivelul șefilor de stat), amplificarea fără precedent a relațiilor culturale, militare, universitare, sportive ș.a. dintre România și Elveția. Un remarcabil succes îl constituie, de asemenea, semnarea în 2004 a Acordului bilateral pentru suprimarea tuturor categoriilor de vize de călătorie între cele două țări, acțiune inițiată și realizată în exclusivitate de către Ambasadă. Activitățile desfășurate îndeosebi în planul diplomației multilaterale și performanțele atinse în cei 40 de ani de carieră i-au adus înalte aprecieri din partea celor cu care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Guatemalei. Problematica latino-americană zonală și sub-zonală a făcut, de asemenea, obiectul informărilor. Menționăm în acest sens evenimentele din Nicaragua, El Salvador, probleme referitoare la O.S.A., S.E.L.A. etc. Acordul semnat de ambasador cu ministrul de externe Roel, în 1978, pentru desființarea vizelor la pașapoartele simple a condus la o anumită scădere a numărului de vize la această categorie de documente. Printre inițiativele ambasadorului, mai amintim: tratativele cu ambasadorii statelor El Salvador și Haiti, care au condus în 1979 la stabilirea de relații diplomatice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în acest sens evenimentele din Nicaragua, El Salvador, probleme referitoare la O.S.A., S.E.L.A. etc. Acordul semnat de ambasador cu ministrul de externe Roel, în 1978, pentru desființarea vizelor la pașapoartele simple a condus la o anumită scădere a numărului de vize la această categorie de documente. Printre inițiativele ambasadorului, mai amintim: tratativele cu ambasadorii statelor El Salvador și Haiti, care au condus în 1979 la stabilirea de relații diplomatice între România și aceste țări. În timpul mandatului, ambasadorul a acordat o atenție deosebită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
economico-comerciale. Eugen Popa își aduce contribuția la adoptarea proiectului și a deciziei de construire a unei biserici românești la Caracas, prima biserică românească din America Latină. Ca ambasador la Kuala Lumpur, a negociat și încheiat Convenția româno-malaieziană de desființare reciprocă a vizelor pentru toate categoriile de pașapoarte, reprezentând un deosebit sprijin pentru lărgirea contactelor și schimburilor bilaterale. În timpul activității sale în Malaiezia, schimburile comerciale bilaterale au crescut de patru ori, printre altele autocamioanele românești intrând în dotarea armatei malaieziene. A stabilit și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și turistice, a contribuit la deschiderea, pentru prima dată, a unui Consulat al Australiei la București și stabilirea unor Consulate românești la Shanghai, Hong Kong, Osaka, precum și înlesnirea vizitelor de afaceri sau turistice ale cetățenilor români în țări asiatice și desființarea vizelor de intrare în România pentru turiștii japonezi. In decursul anilor de activitate în M.A.E., a asigurat, de asemenea, translația la nivelul cel mai înalt pentru limba chineză, cu prilejul unor întâlniri și vizite oficiale ale președinților României Nicolae
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fost plecat la post, întrucât activitatea o impunea, existând o emigrație românească numeroasă (economică din perioada interbelică, regalistă și politică din perioada postbelică). A fost necesar un program zilnic de audiențe (câte 4-5 ore) pentru a rezolva îndeosebi probleme de vize și succesiuni. În plus, se impunea legătura cu 2-3 avocați pe probleme punctuale legate de succesiuni, stabilirea de raporturi cu persoane influente din emigrație pentru promovarea intereselor românești. Pe plan cultural și în presă, dată fiind similitudinea de origine și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în activitatea diplomatică a constituit-o perioada 1986-1989, când a funcționat ca Ministru-consilier la Ambasada României din Costa Rica și celelalte țari centro-americane și caraibiene (Guatemala, El Salvador, Honduras, Republica Dominicană, Haiti, Panama). A fost o etapă deosebit de grea, marcată de incertitudine personală (viza românească pentru câte 1,2,3 luni sau perioade în care nu sosea la timp prelungirea). Întrucât nu a fost trimis, timp de trei ani, diplomatul din M.C.E. a rămas la post, ca diplomat și executant, fără familie. Alte activități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]