1,143 matches
-
Ferid Pașa îl însărcina pe Vali să-l spioneze pe noul înalt comisar, Hilmi Pașa, căruia i se încredințase aplicarea programului de reforme și a cărui favoare pe lîngă sultan, care îi conferise puteri discreționare, ce ieșeau de sub controlul Marelui Vizir, îl neliniștea pe acesta din urmă în privința viitorului apropiat... Alături de guvernator se afla Muhirul (Mareșalul) care comanda un corp de armată fantomă: figură blîndă, a turcului bătrîn, cinstit și copilăros. Purtător al turbanului verde, avînd titlul de hagi pentru că mersese
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vorbesc zilnic de atacuri asemănătoare pe care le dau apașii după miezul nopții...!". Abdul Hamid îi conferise puteri excepționale, care în realitate nu însemnau nimic, din dorința secretă de a nu vedea izbîndind reformele și ca urmare a intrigilor Marelui Vizir care nu voia să-l vadă pe acest rival reușind și întrecîndu-l. Trebuie să adăugăm că metodele de lucru ale lui Hilmi Pașa nu erau bine alese. Citea totul și răspundea la toate cu o meticulozitate ce se pierdea în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în anumite regiuni la care trăgeau cu ochiul Viena și Petersburgul, și care, pe de altă parte, erau lucrate din plin de intrigile turcești. Sultanul se străduia să anuleze ceea ce, de frică, acordase controlului Marilor Puteri, iar pe ascuns, Marele Vizir se băga în treburile locale ce-i reveneau lui Hilmi Pașa. În modesta mea sferă de activitate în problema cuțovalahilor îmi era dat să constat de multe ori divergențele dintre turcii din Salonic și cei din Constantinopol. Unul din exemplele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
București, mi-a fost oferit de deschiderea unei capele românești la Monastir. Acest succes, important pentru că-i scotea pe cuțovalahii din oraș și din împrejurimi din mîna clerului grec, fusese obținut la Constantinopol de Legația noastră și prin voința Marelui Vizir, iar cum el se datora consilierului însărcinat cu aceste afaceri în absența ministrului, acesta făcuse, natural, mare caz, trimițînd o depeșă triumfătoare la departamentul din București. Dar Hilmi Pașa, aflînd imediat despre deschiderea, din ordinul Marelui Vizir, a bisericii românești
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
prin voința Marelui Vizir, iar cum el se datora consilierului însărcinat cu aceste afaceri în absența ministrului, acesta făcuse, natural, mare caz, trimițînd o depeșă triumfătoare la departamentul din București. Dar Hilmi Pașa, aflînd imediat despre deschiderea, din ordinul Marelui Vizir, a bisericii românești din Monastir, se grăbi să contracareze măsura luată de Ferid, față de care nu avea nici o obligație. Chemat de urgență, am aflat direct de la el că va ordona închiderea imediată a capelei și, în primul val de mînie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ști unde erau prietenii cu care să se ralieze, sau cei ce trebuiau protejați, precum și ascunzătorile sigure? Din asemenea mici fapte se putea deduce că, în umbră, organizații camuflate se dedau la o treabă politică serioasă. Limbajul dezinvolt al Marelui Vizir, prezentat mai sus, referitor la sultan, era oarecum simptomatic în privința pierderii de prestigiu a Stăpînului și a precarității regimului. Este surprinzător că diplomația germană, atît de atentă în jucarea cărții turce pentru înaintarea sa în Asia Mică prin Bagdad Bahn60
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
exemplare portretul său foarte decoltat, ceea ce în rîndurile musulmanilor constituia ceva scandalos, diminuînd și mai mult prestigiul cuplului princiar. Prințul de Wied a sosit la Roma spre a se prezenta regelui. Era însoțit de primul ministru, Turkhan Pașa, fost Mare vizir, pe care îl cunoscusem în 1894 ambasador în Rusia, figură nobilă de bătrîn turc, cu limbaj învechit, plin de formule de politețe și de aforisme luate din înțelepciunea popoarelor. Originea sa albaneză îl desemnase ca mentor al tînărului Telemac de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din Mangop. În dorința de a se răzbuna pe genovezii de la Caffa, care, prin intrigile lor, îl debarcaseră pentru a doua oară, Eminek făcu apel din nou la turci. De această dată, Mahomed al II-lea, trimise chiar pe Marele Vizir Kediuk Ahmed pașa (1474-1477) care, în 6 iunie, după un scurt asediu, cucerește Caffa cu trupe turcești, tătarii lui Eminek și români munteni. Zeitah a fost prins și dus legat la Constantinopol, iar Mengli Ghirai a fost eliberat din temnița
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sub paza baionetelor făcea o foarte urâtă impresie și erea exploatat de opoziție. Îmi amintesc că am ieșit pe Calea Victoriei împreună cu Gheorghe Panu și, cu mare greutate, am putut circula între Bulevard și strada Sf. Ionică. Brătianu acum erea numai Vizirul. Din cauză că regele Carol păstrase pe Ion Brătianu 12 ani la putere ziarele din opoziție nu-l mai scoteau din această poreclă. Liberalii ereau numiți colectiviști, iar șeful lor Vizirul. Banchetul de la 14 martie părea că adeverește această calificare. Dar acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
circula între Bulevard și strada Sf. Ionică. Brătianu acum erea numai Vizirul. Din cauză că regele Carol păstrase pe Ion Brătianu 12 ani la putere ziarele din opoziție nu-l mai scoteau din această poreclă. Liberalii ereau numiți colectiviști, iar șeful lor Vizirul. Banchetul de la 14 martie părea că adeverește această calificare. Dar acest banchet erea un banchet de adio, fiindcă atât rezultatul alegerilor cât și excesele de la 14 și 15 martie grăbiră căderea regimului liberal. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 134 Urmează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
habsburgic cu Moldova și Țara Românească, pentru a nu risca un conflict militar cu habsburgii. Convenția întocmită în limba turcă, cu traduceri în italiană și franceză, încheiată la 7 mai 1775, la Constantinopol 38, de ambasadorul austriac Thugut și marele vizir Izet Mehmed, cuprindea patru articole. În articolul întâi al Convenției se consemna: "având în vedere reprezentările amicale ale Maiestăților Lor Imperiale și Cezaro-Crăiești Apostolice cu privire la necesitatea unei comunicații ușoare și a unei vecinătăți directe între Transilvania și provinciile Galiția și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
măsurat-o cu pasul: "are la bază șapte sute optzeci de pași - nota solul - și se ridică în sus în formă de culă, se poate deci aprecia înălțimea ei. La mijloc e săpată și are găuri adânci." Conform tradiției, "un anume vizir a stat acolo cu o oaste mare și ca amintire a trufiei lui a poruncit să o ridice, ca fiecare să poată vedea din acea muncă ce mulți oameni au fost acolo. Alții spun că în acel loc a fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
publica pe prima pagină o gravură a lui Krieger, ce înfățișa câmpul de luptă, cu titlul: Adevărata înfățișare a taberei rusești încercuite cu dibăcie de regele suedezilor și care s-a predat, per acord, în ziua de 15 iulie marelui vizir. Relatarea cuprinde și un raport amănunțit, intitulat Traseul adevărat și reproducerea întocmai a taberei moscovite împresurată de turci și tătari împreună cu harturile ce au avut loc acolo și în urma cărora oastea moschicească, după o mare foamete a fost nevoită să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la cele două colțuri ale mesei din spre M. S., apoi veneau generalii, generalii-locotenenți, generalii-maiori, brigadierii, coloneii”. Un alt prilej aniversar a fost la 29 iunie, când țarul a fost sărbătorit de ziua sa onomastică. Armatele otomane, sub comanda marelui vizir Baltadgi Mehmed-pașa, s-au pus în mișcare la 9 aprilie. De la Constantinopol s-au îndreaptat spre Adrianopol, iar de aici până la Dunăre, unde li s-au alăturat trupele venite din Asia și Egipt. La trecerea Dunării pe la Isaccea, armata otomană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de țar, gloriosul învingător de la Poltava: a fost trimis în tabăra turcească generalul-maior M. B. Șeremetev, fiul feldmareșalului B. P. Șeremetev, cu o basma în loc de funie în jurul gâtului, spre a cere pace. Petru I a hotărât să-i trimită marelui vizir Baltadgi Mehmed-pașa, în dar (!) (de fapt, mită) 200.000 de ducați, în afara sumelor pentru ofițerii superiorii. După negocieri, la 12 iulie 1711, s-a încheiat Tratatul de pace de la Vadul Hușilor. Țarul a comunicat Europei că a încheiat o „pace
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ea rămânând descoperită în fața pericolului tătarilor. Pacea îngăduia țarului să se retragă, lăsând Moldova, în continuare, sub stăpânirea Porții. Regele Suediei Carol al XII-lea, hanul Devlet Ghirai al II-lea și generalul Stanislaw Poniatowski l-au sfătuit pe marele vizir să nu încheie o pace atât de pripită și, prin reținerea țarului ca ostatic, să obțină un tratat mai favorabil, atât pentru Poartă, cât și pentru Suedia și Polonia. În pofida făgăduielilor făcute, marele vizir nu a ținut seama de aceste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Poniatowski l-au sfătuit pe marele vizir să nu încheie o pace atât de pripită și, prin reținerea țarului ca ostatic, să obțină un tratat mai favorabil, atât pentru Poartă, cât și pentru Suedia și Polonia. În pofida făgăduielilor făcute, marele vizir nu a ținut seama de aceste cereri, dimpotrivă, a renunțat la unele revendicări, printre care predarea lui Dimitrie Cantemir. Armatele ruse, sub comanda generalului Karl Edward von Rönne, au atacat Brăila, care va capitula la 14 iulie, dar la 17
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
am aflat că nu erau departe de Prut și de locul unde altădată, țarul Petru I, încolțit din toate părțile de turci, a fost nevoit să-și răscumpere viața și libertatea printr-o pace rușinoasă și prin daruri bogate făcute vizirului”. O altă personalitate cunoscută în Europa a fost Charles Joseph de Ligne (1735-1814), ofițer în serviciul țarinei Ecaterina a II-a și „vestit fluture de saloane”. Belgian, dintr-o țară care în acel timp era o provincie austriacă, participase la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e: am zis. Și ai mei m-au încurajat, mai ales tata: știa că O mie și una de nopți e o carte. Am început, încă de la frizer, să o citesc: nu am mai lăsat-o din mînă. A urmat vizirul Giafar, Ali Ben Bekar și volumul cinci, poveștile lui Sindbad... Maestrul meu: sau, mai degrabă, Îndrumătorul pe cale (dacă avem un maestru, adevărat și singular, în Iisus Christos ni-l găsim), este pre numele său lumesc Dimitrie Lupu. Mentorul: Alex Ștefănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de noapte din 16-17 iunie 1462, menit să 38 demoralizeze și mai mult oastea otomană, atac despre care pomenesc toate izvoarele din 1462. Ținta atacului a fost Însuși sultanul, Însă acesta a scăpat, cortul său fiind confundat cu al unui vizir. Totuși efectul psihologic al atacului a fost important. Mulți turci au fost uciși, iar sultanul, conform relatărilor, "a părăsit În ascuns tabăra În chip rușinos"; văzând "marea pierdere suferită de ai săi" a dat ordin de retragere. În apropierea Târgoviștei
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Rusiei cadrul internațional pentru declanșarea ofensivei diplomatice, cu obiectivele amintite. Primele semnale au apărut În vara anului 1870. Potrivit unui raport al ambasadorului Angliei la Istanbul, Henry Elliot, din 17 august 1870, ambasadorul Rusiei la Istanbul Îl asigura pe marele vizir Aali pasă (Mehmed Emin) că Rusia nu numai că avea să adopte o atitudine de neutralitate față de războiul francoprusian, dar că dorea, În același timp, să mențină bunele relații cu Poartă. Cu o condiție, Însă, si anume ca Rusia să
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
1866, În sensul lărgirii prerogativelor domnitorului. Demersul lor a fost susținut de Carol I care a adresat o scrisoare sultanului. Manieră total nediplomatică În care a procedat, În sensul că a vrut să o Înmâneze sultanului Abdul-Aziz, nu prin intermediul marelui vizir, cum cerea protocolul, ci prin cea a ambasadorului Angliei la Istanbul, Henry Elliot, care l-a refuzat de altfel, a provocat Porții o „profundă emoție”. În plus, cum nu avea nici susținerea guvernului liberal, prezidat de Ion Ghica, care consideră
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de colonelul Gábor Medhyanszki), fusese pregătită în secret, în Ardeal, pentru "a întrerupe aprovizionarea și rutele de transport din spatele liniilor românești". Și pentru ca România să fie prinsă ca în clește, un general maghiar, György Klapka, încheiase un acord cu marele vizir Midhat Pașa, pentru ca turcii să distrugă calea ferată și să poată ocupa Bucureștiul, ungurii dându-le românilor lovitura de grație din spate. Viena consimțise la toate aceste mașinațiuni, promițându-i-se o "bonificație" în altă zonă din Balcani. Numai că
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Poartă. Rusia, Austria, Anglia, Prusia chiar protestează; ele îl îndeamnă pe sultan să trimită un corp de ocupație în Principate; se spune chiar că Rusia masează trupe aproape de frontieră; Austria procedează la fel. În acest timp, domnitorul Cuza și marele vizir schimbă o corespondență dintre cele mai violente. I se adresează mustrări la fel de aspre de la Petersburg. Prințul ține piept acestei furtuni; de data aceasta simte că e susținut de toată națiunea, boieri, popi și țărani. În plus, Franța veghează; faptul e
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Hrizea vistierul din Popești] rămâind în sărăcie iar nu i-au lăsat în odihnă, ci totdeauna în pază de slujitori se afla, zioa și noaptea și le cerea bani pen târg”; „ci pă Papa l-au iuzrtat [au den porunca vizirului, au den rugăciunea surorii lui, Mariea Filipeasca] și l-au lăsat viu...”). O singură excepție, așteptată, căci se află în paginile scrise - poate - de Stoica Ludescu, „sluga bătrână în casa Cantacuzinilor!” - Elina (cronicarul îi zice de multe ori Doamna), soția
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]