808 matches
-
la prietena lui primăriță. După un timp a primit niște ore de sport la una din școli. CALUL NEGRU Acum îl aveam pe calul Negru. Șareta avea arcuri bune, roțile și podeaua schimbate de soțul meu, iar nenea Turuianu era vizitiu. Toate acestea erau acum în folosința mea pentru a mă deplasa pe teren. Uneori însă trebuia să merg singură pe teren la Ghiduleasa. Într-o dimineață atelajul era gata de drum. Am luat mapa cu acte și m-am urcat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
În anul acela, a fost repartizată o doctoriță din București, mutată disciplinar, și un medic ciudat, bolnav sau doar leneș, care, atunci când nu se încuia în camera de gardă, umbla în căruța plină cu fân a dispensarului. Acolo dormea, în timp ce vizitiul îl ducea prin toate satele. Într-o zi, doctorul a dispărut și nimeni nu i-a simțit lipsa. Doctorița venită din București era blondă, subțirică și părea o persoană cumsecade. Mai târziu aveam să aflu că amabilitatea ei nu era
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tot ce mai era pe masă, am pus într-o sacoșă pe care am încuiat-o într-un dulap, apoi am privit pe geam. Mașina tocmai pornise, iar în locul ei apăruse căruța de la dispensar plină cu fân. Știam că în afară de vizitiu în căruță mai este cineva. Ascuns în fân, era securistul care-i urmărea pe „nemți”. La ora aceea, întunericul era deplin peste sat. Noaptea venea devreme și odată cu ea se întrerupea curentul electric. În cele câteva ore de beznă mulți
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în jurul lor și se înmuiau și lumânările de atâta lumină caldă -, au schimbat inele de diamant, au sărutat mâna nașilor și s-au urcat în caleașcă. Atunci s-a împlinit minunea, când caleașca și caii cu harnașamentul de argint și vizitiii cu lampasuri de ghinărar s-au ridicat în văzul lumii la cer; încet, încet, ca un nor, s-au pierdut în cerul pe care apăruse luceafărul și luna. Acu, dacă ar fi fost de neam, încă ar mai fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bursierilor ei de la facultățile din Iași și București. Nu-i scăpa nici un spectacol când se ducea la București și ajuta mereu cu discreție câte o actriță mai săracă. Marea ei pasiune era însă dragostea de animale; devenise o sperietoare pentru vizitiii care brutalizau caii și visa să înființeze la Cenușa un dispensar pentru animale. În curte creștea trei măgari, animalele ei preferate. Personaj fermecător și capricios, mătușa Nadia mă răsfăța cu o atenție deosebită. Nu mai contenea să o mustre pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
greu. Nici un taximetrist nu ne-a ajutat să căutăm, cum a spus unul dintre ei, "potcoave de cai morți". * ...Dar, văzută numai de noi, a apărut o caleașca de abanos cu fir de argint, cu cai albi cu aripi. Un vizitiu solemn, cu uniformă de împărat în ziua întronării, ne-a invitat cu plecăciuni să ne ducă peste tot. "Sunt arii geografice inaccesibile, eu am ordin să vă duc peste tot unde ați fost sau ați visat." Spre seară, am cerut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în MEN și tendința etniei rome de a căpăta drepturi speciale în condițiile în care își menține în interiorul comunității proceduri normative parastatale și în care femeile din propria comunitate sunt puternic discriminate. Text publicat în Curentul, 13 martie 1998 Gheișa, vizitiul și ciobanul: noi „trenduri” ale calificărilor în România Precaritatea jenantă a finanțării este sursa ce mai importantă a înapoierii mediului universitar și mai ales a rezultatelor acestui mediu. Societățile care sunt în dialog cu prezentul și viitorul (numesc aici SUA
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Câmpulung, Vale Izei pentru limbi străine, construcții de webpagini pentru reclamă, cercetare calitativă ca să învețe să cunoască „eșantionul” reprezentativ de turiști, marketing, bune maniere comerciale (să nu se strâmbe la vegetarieni), condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii) și să pregătim, eventual la Academia de Teatru și Film, trupe de speriat turiștii de Halloween la puținele noastre castele și cetăți medievale. Eventual mai putem dezvolta învățământul artistic de produs portrete la comandă pentru turiști și icone pe sticlă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
căpăta. Feminismul de la Vest la Est Femeile și liberalismul yoghin Celebrii și celebruțe, români și româncuțe Etică publică, sau monopol pe morală? 1 Decembrie: examen moral Partea a VI-a Educația: reformă și donquijotism Riscul dilemei: asimilare sau segregare? Gheișa, vizitiul și ciobanul: noi „trenduri” ale calificărilor în România Cu Don Quijote înainte. Etica în universități Leagănul politic al clanurilor universitare Ofensivă și ofensă, sau: despre disputa între pedigriul universitar occidental și dreptul primului ocupant Revoluția universitară și agenții acesteia Patul academic
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
drum mocirla trecea de glezne. Invitații, între care mă aflam și eu cu Labiș, au coborât dimineața din teren la Vlădeni. Până la destinație mai erau vreo nouă kilometri, așa că în spatele gării ne așteptau niște căruțe. Gras și jovial, unul dintre vizitii era un mustăcios cu chef care vorbea în orații. Ne-am nimerit în căruța lui în care se cățărase și Traian Țanea, redactor șef la Lupta Moldovei. Făcând cu ochiul, ziaristul ne atrase atenția la surugiu: „E mijlocașul lui Ion
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
scuipînd aburi de peste tot, lăuda meritele unei case de încălțăminte "Au chat botté"8, ciocănind pavajul de granit cu roțile sale zgomotoase trase în șină de fier. De la Academia Franceză, în trapul măsurat al trăsurilor galbene aparținînd Societății Urbane, cu vizitiu purtînd pe cap un joben alb lucitor, roșii și verzi cele ale Companiei micilor atelaje trebuia să socotești că vei face peste o jumătate de oră. Două curse pe distanțe mai lungi luau o zi întreagă... Nici telefon, care să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu o treaptă mai jos, Marele Scutier, Șeful Grajdurilor, nu avea doar o sinecură, deoarece împăratul urînd mașinile și zgomotul motorului, refuza să se servească de ele; astfel caii, la mare cinste, erau conduși și îngrijiți de o armată de vizitii și grăjdari ce se învîrteau în jurul trăsurilor a căror caroserii de un verde închis erau conturate cu aur. Publicul mergea să vadă la "Manej" minunile înaltei școli "spaniole"77 săvîrșite de călăreți în ținută asemănătoare cu a Cadrului negru de la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de amprenta Vienei, oraș al copilăriei și tinereții sale. Aceasta se simțea după felul cum se desfășurau treburile la curte: trăsurile regale erau copia fidelă a celor de la curtea imperială, inclusiv "iegărul"102 cu pene albe cocoțat pe scaun lîngă vizitiu, demnitarii casei regale la început aleși în bună parte dintre gentilomii francezi: contele de Foras, de Grenaud, de Bourboulon, Clinchamp, Chèvremont respectau reguli de etichetă calchiate după cele de la Viena în măsura în care ele se adaptau la o democrație țărănească abia ieșită
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
despre comportamentul Andreei? * Ce înțelegi tu prin expresia “oamenii au timp și suflet” 2) Desparte propozițiile în cuvinte și cuvintele în silabe: * Gherghinaacumpăratcincitrandafirisuperbi. * Pecărareadingrădinăamdescoperitofamiliedearici. 3) Lucrează după modelul dat: (un) copil - (niste) copii - (toți) copiii (un) fiu (un) macaragiu (un) vizitiu (o) poezie - (niște) poezii - (toate) poeziile (o) jucărie (o) propoziție (un) exercițiu 4) Scrie câte două însușiri pentru cuvintele: elev vânt veveriță prieten carte apă 5) Alege unul din cuvintele de mai susă însoțit de cuvintele însușiri) și alcatuiește o
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
înțeleg să se bucure de caftanul agonisit. Toți aceștia sunt speriați de perspectiva revoluției democrate și formează clasa "tombaterelor", a bătrânilor mici slujbași cu parapon, îmbinișați și îngiubelați. E caracteristic că de înveșmîntarea europenească râd nu boierii mari, ci vătafii, vizitiii. Occidentalizanții sunt numiți la început "nemți", "capete stropșite", "franțuzi", ei înșiși considerîndu-se "tineri", apoi spre 1848 sunt porecliți bonjuriști, creîndu-se astfel mentalitatea antibonjuristă, care, ascunsă în felurite formule, se va regăsi până azi în literatura română. C. Faca e un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și tusluci, cu panglici tricolore la pălărie, patru dorobanți călări), altă sală reconstituie o reuniune la o damă de modă provincială. Mai departe, elegante române în epoca domnitorului Carol I ies la Șosea: " Caleașca de Viena cu cai ungurești, cu vizitiu cu cocardă, cu șireturi de fir la pălărie și la cusături este supremul fericirii elegantelor. Este nobil și de bun ton ca o damă să se învîrtească pe Șosea cel puțin de două ori, de la havuz până la rondul cel mare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să se scarpine." Pe nesimțite comparația simplă e părăsită pentru o asociație plastică, dând naștere la un univers nou, fantastic, creat după legi absurde din simplul plac al ochiului (maniera de mai târziu Urmuz și Arghezi). Doctorul, trăsura, caii și vizitiul sunt văzuți într-o compoziție sincretică, mâinile, ochii se tratează, monografic, ca piese scăpând din trup cu o viață proprie, se insinuează calitatea de obiect material a profesorului, descriptibil prin porțiuni, nu prin reducție la o notă morală dominantă. A
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
întocmai cum decadenții parodiau și caricaturizau literatura baudelairiană. Țăranul pe care-l imitau ei era un țăran convențional, imaginat de ei - și de obicei nu unul idilic, ca al lui Alecsandri, ci unul bădăran, un fel de rândaș ori de vizitiu (atît de deosebit de țăranul care a creat doinele și Miorița). Aceasta se vede mai clar în unele poezii ale lor, în care cereau sânge și băutură. În proză, inventau subiecte țărănești imposibile, scrise într-o limbă forțat țărănească, inexistentă la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Telega, „civilizatorul” baron August Milbrey von Pfälzer-Gröner zu Holstrom, hotelierul Gaspar Gasparovici Nazarian, cu rol de gazetă de informații a capitalei și a provinciei întregi, donjuanul conte Przewicki, popa Vasile Cociorvă, lăutarul evreu Lemeș, cârciumarul Aizic, doica Irina, vechilul Alexandru, vizitiul Dumitru ș.a., dar și prin comentarii sociologice. Carențelor de acest fel li se adaugă altele, din sfera lexicului, unde sunt frecvente rusisme, neologisme tehnice, cu efect de prețiozitate, ca și cuvinte sau forme improprii, rămase în număr mare chiar și
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
la aceeași oră cu cea a prințului se mai nasc: 500 de negustori-șefi (kulika), 10 000 de fete, printre care și Yaśomatī sau Yaśodhară, viitoarea lui soție, Ănanda, viitorul său discipol, 800 de sclavi, printre care și Candaka, viitorul său vizitiu, 10 000 de mânji, printre care și Kaṇțhaka, calul său, 500 de elefanți și 5 000 de vaci bălțate. Śuddhodana poruncește să se înregistreze totul și le va da fiului său pentru a-l înveseli. În acest timp, în centrul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
una din ieșirile sale, pe poarta de est, Siddhărtha a văzut un bătrân neputincios, fără dinți, chel, încovoiat de vârstă, tușind foarte rău și care abia mai putea să meargă sprijinindu-se într-o cârjă. Întrebat cine este acel om, vizitiul îi răspunde: „Omul acesta este un bătrân și toți vom ajunge ca el dacă vom trăi atât”. După șase zile, la o nouă ieșire, de data aceasta pe poarta de sud, prințul întâlnește un om bolnav, acoperit de albeața leprei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
data aceasta pe poarta de sud, prințul întâlnește un om bolnav, acoperit de albeața leprei, cu fața descărnată, cu stomacul balonat și picioarele deformate, palid, acoperit de murdărie și muște, respirând foarte greu. El întreabă cine este omul acesta, iar vizitiul îi răspunde că este un bolnav și că toți vom ajunge așa dacă vom trăi ca el. Tot mai îngrijorat, prințul revine la palat, însă, după puțin timp, iese pentru a treia oară, prin poarta de vest, și întâlnește o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
iunie a Început procesul nostru. Era lotul Faliboga, În care-am fost atunci vreo optzeci și ceva. Și ce condamnări s-au primit? Eu am primit doișpe ani. Faliboga, tata și cu Vlad au primit moartea. Dup-aceea Șofron, Vlad, Vizitiu..., cinci inși, au primit muncă silnică pe viață. Vreo doișpe au primit douăzeci și cinci de ani..., da’ majoritatea au fost Între cinșpe și optișpe... Ăștia trei care-am tradus manifestul am primit doișpe, iar două doamne care-au fost și ele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
jumătate, doi și atinsese deja și hârtia aceea roșie: „Mă, fir-ar al dracu’”... Și-am dat-o și pe-aia jos, și cu asta am terminat povestea, ca omu’ care și-a făcut treaba ca lumea. Când colo, intră Vizitiu: „Ce faceți, dom’ doctor?” Zic: „Măi, Fănică, mă, fii atent, acuma o reparat de un an și ceva și, uite, deja unde o ajuns apa la perete. O murdărit toată hârtia asta”... Și, domne, am zis: „Ia-le și dă-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
126 Vășcan Augustin (gardian) 234 Vătășelu (deținut) 107 Vătășoiu Gheorghe 60, 239 Veleanu Constantin 329-330, 332, 335-336, 338-343 Vereșmortean Nichifor 32 Victor (plutonier) 116 Vintilescu (Constantin) 231 Viorel 224 Vișan (deținut) 115 Vișovan Aurel 161-162, 164, 170-171, 211, 214, 222-223 Vizitiu 201 Vizitiu Ștefan 207 Vlad Dinu 119 Vlad Mihai 162, 170 Vlad Vasile Mihai 42 Vlădescu Ovidiu 75 Voicescu Alexandru 307 Voicu (frații, deținuți) 100 Voicu Constantin 312 Voinea Octavian 230 Voloșniuc (deținut) 140 Vuia (doctor) 45, 48 Vulcănescu Mircea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]