34,796 matches
-
scriindu-și articolele săptămânale, probabil că nu a premeditat-o. Scrisul foiletonistic decupează numai secvența. Dincolo însă de ce a urmărit autorul în plan imediat, articolele sale, astfel cum le-a grupat în volum, ni se impun ca expresii ale unei viziuni armonizate. Nu-l voi urma pe autor în îndemnul pe care ni-l face, în "Argument", de a-i considera textele simple "exerciții jurnalistice". Cititor vechi al său, sunt avertizat că autominimalizarea este la C. Stănescu un procedeu al ironiei
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
lui Moise, în care, sunt reîntărite, expuse a doua oară legile și poruncile Patriarhului, vine din greacă, de la Deuce, care înseamnă doi, a doua oară" Deuteriul fizicii moderne fiind sub-particula fundamentală a atomului. Omonimie turburătoare. Clădirea, Facerea lumii, scoasă din viziunea ei metaforică, potrivită unei minți simple, mitice, începe să-i găsească temeiul adevărat. Povestea omenirii, așadar, merge frumos cu Isotopul constitutiv al hidrogenului, acel D doi O prezent în apa lumii peste ale cărei pustietăți Duhul rătăcea înainte de apariția vieții
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
profesorului Jean Paul Laurens (1924) și Amatorul de gravuri (Muzeul Național de Artă), iar în registrul spontan și alert, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory, Portret de bărbat (vezi reproducerea) și Portretul lui Stuart Steven Brody. Acestea sunt, de fapt, și extremele viziunii portretistice a lui Eustațiu Stoenescu, iar între ele se așază o plajă imensă de variațiuni. II. Corneliu Baba Identificarea și autoidentificarea lui Baba ca portretist, dar ca unul cu totul special, este cheia înțelegerii întregii sale opere și chiar calea
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
acest portret minuscul concentrează întreaga energie a observației și toată puterea de înțelegere a relației dintre trăsăturile aparente ale fizionomiei și cele inaparente ale fizionomiei morale. Exactitatea desenului, valorația subtilă a suprafețelor și sugerarea detaliilor fără mari eforturi descriptive trimit viziunea acestui desen către acuitatea stilistică și către laconismul expresiv ale lumii nordice. Dacă în Autoportretul din adolescență pictorul cultiva o oarecare ambiguitate și era mai receptiv la senzualitatea materiei cromatice, în Portretul mamei el este un observator precaut și sensibil
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
și Războiul Peloponeziac scris de istoricul atenian Tucidide în secolul al V-lea î.d.Cr.. în timpul campaniei, în clipele de răgaz, Thibaudet îl citea pe istoricul grec; demobilizat, el și-a scris într-o carte intitulată La campagne avec Thucidide viziunea sa asupra primei conflagrații mondiale văzute prin prisma analizei făcute de Tucidide conflictului îndelungat care a opus în secolul al V-lea î.d.Cr. cele două supraputeri ale lumii grecești din acea vreme, Atena și Sparta. Cartea a fost un
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
noastre folclorice, cu toată poliedrica ei putere sapiențială, mitopoetică, emoțională. Cele unsprezece pseudoelegii, tot atâtea autoportrete, amintind de eroinele lui Strindberg și de psihodramele în peisaj din poezia lui Ion Vinea, se adaugă stenogramelor metabolizării doliului din ciclul "Clepsidra" și viziunilor prozopoematice din "Șase poeme-vitralii"; zări și etape ale celebrării florii abia înflorite, secerată de moarte și adusă la viață printr-o inepuizabilă succesiune de secvențe poetice, a căror perceptiblă monotonie se destramă în suprafireasca lumină a alterității, devoțiunii și iubirii
Mater dolorosa by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12733_a_14058]
-
și cum. Pornind de la realitatea conform căreia literatura SF are un canon al ei, marginal și care nu interacționează cu canonul literaturii înalte, Radu Pavel Gheo enumeră elementele în baza cărora se produce judecata canonică a SF-ului: tema, cronotopii (viziuni, personaje tipice etc.), stilul și naratologia. Obiectiv și foarte critic, tânărul eseist consideră că, în lipsa ultimelor două elemente, SF-ul e fără valoare literară. Prin urmare, "folosirea temelor ca pretext se dovedește mai fertilă decât înscrierea într-un canon recunoscut
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
urmare, ca posibil cap de lance al celor care, sper, vor conduce România începând cu noiembrie 2004, o personalitate care să răspundă următoarelor exigențe: 1. să nu fi participat în nici un fel la dezastruoasa guvernare CDR; 2. să aibă o viziune clară privind drumul României spre civilizație; 3. să aibă suficient curaj pentru a începe curățenia în țară prin eliminarea miliardarilor de carton și a baronilor; 4. să posede capacitatea de a reforma serviciile de informații; 5. să nu cedeze șantajelor
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
spirit sfidătoare, o rebeliune excentrică împotriva lumii în care trăia. Bunelor sentimente și bunelor maniere burgheze li se dă cu tifla atît prin expresia total neconvențională, șocantă, cît și prin atracția către aspectele sordide ale societății, către declasați. Marginalii populează viziunea rebelă a junelui bard. Cerșetorii, prostituatele, hoții, asasinii și sinucigașii apar drept victime ale unei ordini sociale inicve, urmăriți de polițiști și jandarmi, pe schema unei antiteze accentuate, melodramatice. Acest mizerabilism e nutrit pe de o parte de culoarea întunecat-însîngerată
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
devină o manieră. Dincolo de aceste trasee, un aspect anume m-a interesat: acela al unei particulare concepții asupra timpului muzical, problemă care i-a preocupat pe mai toți colegii de generație ai lui Vieru. Ar fi multe de spus despre viziunea sa asupra oscilării între continuu și discontinuu, generând noțiunea de "efemeridă" muzicală, despre "palparea" timpului și spațiului muzical prin așa-numitele sunete expulzate din timp și din spațiu, prin înghețarea blocurilor sonore în imobilitate, prin "ciuruirea" lor etc. Piese precum
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii sufocate sub propriile-i poveri pot fi găsite în reveriile artistice ale lui Mattis-Teutsch, în imaginarul său
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
cei care s-au pronunțat în grabă și categoric asupra cărții Marele șoc nici măcar nu au citit-o. Alții se plîng că nu merită să sacrifice atîția bani spre a o cumpăra, întrucît cartea nu ar face decît să redea viziunea lui Ion Iliescu despre istoria politică din ultimii 50 de ani. Din partea unor jurnaliști în căutare de revelații spctaculoase, asemenea atitudini nu mă miră și chiar le pot pricepe. Nu înțeleg însă cum pot scrie lucruri similare unii cercetători și
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
sale și despărțirea de miturile trecutului anchilozat; o face cu virulență aproape inconștientă și refuză să se lase intimidat de statuile venerate ale intelectualității care-l precede. De fapt, contrapune rigidității sistemului nostru cultural în general (și literar, în special) viziunea relaxată a vîrstei sale, pentru care lumea nu se-mparte în alb și negru, în "noi" și "ceilalți", ci se colorează în infinite nuanțe de gri. Și o face cu infinită ironie descompunînd strategiile comode ale criticii, chiar tinere, cu
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
mod de contracarare a dezgustului față de propria duplicitate, mediocritate și (sau) neîmplinire în planul vocației, într-o societate bazată pe minciună, falsitate, desfrîu și filistinism. Vulgaritatea comportamentului și limbajului erotic al personajelor n-ar face deci, decît să oglindească, în viziunea autorului, pe aceea a întregii societăți, o societate al cărei grotesc, în spusele uneia dintre protagonsite, "te face să vomiți". Ar fi greșit să se creadă că tabloul general astfel realizat, este unul schematic sau caricatural și maniheist. Dimpotrivă, nu
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
supune timpul și redefinește spațiul prin atributul deplasării, Maitec repertoriază doar acele forme care sunt egal distribuite în cele două orizonturi și a căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. Această perspectivă duală nu este, însă, doar o componentă a viziunii sale de ansamblu, a filosofiei sale implicite, ci și una a construcției propriu-zise și chiar a abordării tehnice. Așadar, dincolo de binomul fundamental agravitație/ascensiune, acela care ține de un anumit principiu mental, sculptorul supune unui partaj explicit fiecare obiect în
Ovidiu și Sultana Maitec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12817_a_14142]
-
pățea nimeni nimic? Or mai fi pățit..." Ideea că TVR a fost un soi de cloacă a regimului ceaușist în care toți au fost o apă și un pămînt e poate adevărată. Nu cred în ea. Dar să zicem că viziunea unui reprezentant al corpului tehnic al TVR ne poate ajuta să înțelegem rivalitățile redacționale. Nici acest om care m-a lăsat să-l citez, cu condiția să nu-i dau numele nu și-a permis să afirme că dacă te
Dosare care mai frig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12803_a_14128]
-
Pentru că și pe Gide voiseră să-l cumpere, dar nu se lăsase - de unde scandalul iscat. Nu era cine știe ce merit să vezi... Se vedea de la o poștă. Meritul era să nu minți. (Cu Aragon fusese altceva). Contrar lui Rabelais, un robust, viziunea asupra corpului uman a lui Celine este maladivă. Traumatismul războiului, handicapul operației grele făcută după rana căpătată în Flandra, avea să pună pecete nu doar pe viață, dar și pe scrisul său. În Greața lui Celine, articol publicat succesiv în
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
însăși intră în delincvență". Corpul uman fiind proba acestei stări de culpabilitate, vinovăție. de justiție încălcată.( Nu ar mai fi mult, și am da de păcatul creștin, deturnat, la un ateu). Categorie de bază a lui Celine, a întregii sale viziuni și literaturi: Le debraille, - desmățul, desfrâul... Pe lângă greața, la nausee, pricinuită de pieiciunea, delnicuescența corpului omenesc, putrefacția întregei materii (vorbește un medic!) autorul are obsesia scatologică, mucozitățile, diareea, o greață mai extinsă, dominată în contradictoriu de "excreția aeriană" care este
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]
-
din Piața Tien an Men unde tineri inocenți și entuziaști cad în capcana ucigașă a politicii. Individul - cuvînt și realitate descoperită de chinezi cu fervoare în ultimii 25 de ani - este strivit sub talpa neglijentă a istoriei. Prin stil și viziune, Shan Sa este o scriitoare clasică. Serioasă, dar nu mai puțin autentică, romanciera este dotată cu simț tragic și pudoare cum doar la scriitoarele secolului XVII francez mai întîlnești. Aș putea să glosez mult pe marginea raportului dintre individ și
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
abia trecut... Diferența: două obsesii majore. La Francois Rabelais, obsesia constructivă, pozitivă-scientistă a gigantismului uman - croind reperele epocii moderne cu aventura spațială cu tot, sugerată în mod simbolic, lume reprezentată de uriașul Gargantua și de fiul său, Pantagruel, cu aceeași viziune, sensorial deosebită. Obsesia celuilalt scriitor, aparținând din plin secolului 20, Louis Ferdinand Celine, unul din marii romancieri ai veacului, fiind una negativă, efect, se spune, dereglare psihică survenită în urma unei trepanații făcută după o rană căpătată pe front în Flandra
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
dintre dionisiac și apolinic. Gigantismul fizic, corporal, al lui Gargantua se răsfrânge în gigantismul frazei rabelaisiene aglomerată de forme, de substanțe, culori, odorate, drojdii, excese, tot ce este și al naturii. Rabelais trăind printre senzații și idei, imită firea omenească, viziune mult mai apropiată de zilele noastre decât clasicismul francez de peste două-trei veacuri. Pe lângă masivul, necioplitul Gargantua, pe lângă feciorul său, Pantagruel, rafinat, decadent, îl vom avea, în final, pe Panurge, personaj coborât din poveștile, din basmele, legendele , miturile populare din care
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]
-
Editura Universității Suceava). Toate aceste dimensiuni dau doar o idee despre ce înseamnă traducătorul deplin și totuși în căutare perpetuă a centrului de aur al facerii creatoare, care este Irina Mavrodin. Trebuie să subliniem, de la bun început, că traducerea în viziunea Irinei Mavrodin nu este o teorie ce se cere aplicată, ci o practico-teorie, o reflecție izvorîtă dintr-o experiență care ținea seama de ea, modificînd-o în același timp, un întreg în care cele două componente se hrănesc reciproc. Vom încerca
Schiță de portret al traducătorului. by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12841_a_14166]
-
și administratorul (1983), împreună cu poemele din periodice (autume și postume) și cu ineditele ilustrează o linie poetică în continuă mișcare perfecționistă, al cărei punct maxim îl reprezintă Guillaume poetul și administratorul. Suprarealist numai prin imagistică, nu și prin atitudine sau viziune, ermetic doar prin elipsă, nu și prin coduri, Virgil Mazilescu a început să scrie sedus fiind de achizițiile avangardiste ale poeticii europene și autohtone și în răspăr cu lirismul vremii. Ruperile de ritm, incoerența în idee și limbaj (de aici
Fascinația legendei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12849_a_14174]
-
face stînga. Și o ținea una și bună cu vechea lui teorie: mai devreme sau mai tîrziu, omenirea va înțelege că le sauvage péruvien (sălbaticul peruan) era un artist mistic și că tabloul cel mai religios din timpurile moderne era Viziunea de după predică pe care el îl pictase acolo, în Pont-Aven, o mică localitate de la capătul pămîntului breton, la sfîrșitul verii lui 1888. Tabloul acela a reînviat în arta modernă neliniștea spirituală și religioasă, care nu se mai regăsise după splendoarea
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]