648 matches
-
din lemn de la Boureni. Este greu de spus dacă el și-a stabilit reședința la Baia sau la Siret. În lumina faptelor obiective ajungem la concluzia că întronarea lui Dragoș a fost precedată de anumite înfăptuiri pe planul organizării formațiunilor voievodale locale. Transferul puterii politice din mâinile voievozilor autohtoni (est-carpatici) în cele ale feudalilor maramureșeni (cuceritori ?) nu este de imaginat fără împotrivirea celor înlocuiți sau destituiți, în vremea în care funcția voievodală devenise ereditară. El, Dragoș, a acționat ca împuternicit al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost precedată de anumite înfăptuiri pe planul organizării formațiunilor voievodale locale. Transferul puterii politice din mâinile voievozilor autohtoni (est-carpatici) în cele ale feudalilor maramureșeni (cuceritori ?) nu este de imaginat fără împotrivirea celor înlocuiți sau destituiți, în vremea în care funcția voievodală devenise ereditară. El, Dragoș, a acționat ca împuternicit al regelui Ungariei, într-un teritoriu cu o populație potrivnică ambițiilor dominatoare ale regatelor catolice vecine. Grupul politic și militar cuceritor maramureșean a avut de întâmpinat și alte adversități, dar nu cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este un străin. Este fratele meu. Este Biserica lui Hristos, ca și mine. Privește înapoi, prietene, și te cutremură! Privește înainte și te bucură!... Vino să construiești biserici alături de noi! Să reconstruim în suflet o Biserică a Enei, hristică și voievodală, vie și nemuritoare, până ce o vom vedea ridicată și aievea, pe locul ei mărturie strașnică a credinței noastre creștine și a afirmării noastre naționale! Fără biserici, fără mănăstiri, suntem [ca niște] venetici. Cine dărâmă biserici, dărâmă însuși argumentul dăinuirii noastre
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
literaturile germană, franceză, italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental și, uneori, stilistic cu Eugen Jebeleanu al începuturilor, D. se diferențiază de acesta prin dominanța autohtonului, ca motiv, și prin lipsa unui hermetism avansat, ca manieră tehnică. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
BIBESCU, Martha (15.I.1886, București - 28.XI.1973, Paris), prozatoare. Este fiica Smarandei Mavrocordat, descendentă din spiță voievodală, și a lui Ion Lahovary, om politic și diplomat în timpul domniei lui Carol I. Și-a petrecut, un timp, copilăria, la conacul părinților din Balotești, iar apoi în Franța. Aici va primi o educație aleasă, continuată într-o mănăstire din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
I. Urmează o secvență tipic propagandistică, pe care o vom întâlni adesea în imagini de-a lungul abia începutului secol XX : unitatea de „monolit” dintre conducerea țării și popor. Un bătrân cu plete, barbă și mustăți colilii, simbol al trecutului voievodal de glorioase lupte, vine agitând hârtia de la stăpânire. La auzul știrii, sar în aer și căciulile, și pălăriile. Volintirii dau năvală. Doar femeile - de, simțitoare - se iau cu mâinile de cap la auzul cuvântului război. Totuși, își dau și ele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
romantic, Eminescu, existențialism avant la lettre) și respinge influența Occidentului asupra spațiului românesc, mergând până la negarea latinității și augmentarea grotescă a componentei traco-dacice în istoria românilor. Pe 28 martie 1974, Ceaușescu se autoproclamă președinte al României, purtând și un sceptru „voievodal” la ceremonie. Posturi-cheie în instituțiile statului sunt ocupate de rudele lui Ceaușescu, începând cu soția, Elena, și continuând cu frații, fiul și cumnații. Virgil Trofin, Paul Niculescu- Mizil și Ion Iliescu sunt marginalizați. După 1974, descentralizarea începută de Maurer este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
seriei Istorie este LAURENȚIU VLAD GHEORGHE BICHICEAN este profesor univ. dr. și prorector al Universității "RomânoGermane" din Sibiu. A publicat numeroase articole, studii, cursuri universitare și volume cu caracter științific: Adunări de stări în Țările Române. Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Casa de Presă și Editură TRIBUNA, Sibiu (1998), Istoria în documente, Editura BURG Sibiu (2002), Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Editura CHBeck, București (2008), Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș (2008) etc. A participat la
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vorba de încercare. O demonstrează, între altele, cărțile Monahia și Adunările de stări în Europa medievală, apărută deja în două ediții (Casa de Presă și Editură Tribuna, 1999 și Thausib, 2000) și Istorie europeană (Thausib, 2001), Congregațiile generale din Transilvania voievodală (CHBeck, 2008), Introducere în istoria modernă universală (Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș). În scrierea istoriei nu se fac încercări; se fac analize, generalizări, particularizări, abordări comparate, se prezintă critic evenimente care, de multe ori, au afectat evoluția unui popor
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. BICHICEAN, Gheorghe, BICHICEAN, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a, Ed. Burg, Sibiu, 2002. BICHICEAN, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Fortificațiile și războiul de poziție. Campania românească din vara anului 1917, în vol. "1917 pe Frontul de Est" (coord. Valeriu Florin
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
agresiune a feudalilor germani împotriva Răsăritului" (Istoria diplomației, I, p. 145.) 104 Th. Nägler, op. cit., pp. 20-21. 105 Ibidem, p. 21. Mary Fulbrook, op. cit., p. 26. 106 Th. Nägler, op. cit., pp. 42, 66. 107 Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, 2008, pp. 232-236. 108 Jacques Le Rider, op. cit., pp. 39. 109 Ch. Bémont, R. Doucet, op. cit., pp. 242-243. 110 Ibidem, p. 258. 111 De la 1256 până la 1504; a se vedea Quellen zur mittelalterlichen Reichsgeschichte, http://www.phil
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Principatum in casu defectus Stirpis masculine in Augustissima Domo Austriaca concluserant). Direcția Națională a Arhivelor Statului, Filiala Sibiu, Fond Magistratul orașului și scaunului Sibiu, Act nr.1/1722, fila 9; a se vedea și Gh. Bichicean, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, CHBeck, 2008, p. 121. 270 Gh. Bichicean, Introducere în istoria modernă universală, Ed. Universității "Petru Maior", Tg. Mureș, 2008, pp. 153-156. 271 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 111. 272 Kalevi J. Holsti, op. cit., p. 111. Istoria diplomației, I, p. 288
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
clipelor de lașitate care duseseră la o „imperceptibilă decădere din bărbat în bărbat” a unui neam. Personajul central pare a fi, astfel, ispitit să compenseze lipsa de demnitate a celor care își trimiseseră cândva nevestele în brațele unui fantomatic strămoș voievodal, ahtiat să își exercite, ca stăpân al locului, „dreptul primei nopți”. Interesantă în sine, explicația rămâne exterioară psihologiei personajului, prilejuind doar o reintrare redundantă în tema descendenței. Ea se va infiltra și în romanul cu caracter istoric Rodeo (1983). Decupând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
naștere, fecioară și după naștere; și este o adâncime nepricepută a bunătăților și o icoană însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care începeau cu un hronograf de la Facere ("Adam au născut pe Sith, Sith au născut pe Enos, Enos pe Cainan, Cainan pe Malelen..."), continuând tot atât de sec. Macarie, Eftimie și Azarie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vreme ce ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare comedie e vrednică de imaginația lui Lorenzo de Medici. Un pretendent la tron pică în mâinile Brîncoveanului, care are gustul de a da împricinatului savante onoruri voievodale. "Domnul" cu suita lui în fiare și cătuși, sprijinit de subțiori, e dus cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l mieros. O altă uimitoare scenă este aceea în care Brâncoveanu, iritat de jafurile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
din anul 1445, când magistrații polonezi au judecat „pricina” dintre „nobilul polon Mihail de Buczacz și domnul Moldovei Ilie, împreună cu soția sa <<ducesa>>, fiica ducelui Andrei de Kiev” -, cât și din statutul lor de „privilegiați”, de „parte egală” cu puterea voievodală în cadrul diferitelor documente cu caracter internațional, inclusiv în tratatul comercial din 6 octombrie 1408 - „certificatul de naștere” al Bacăului. Din contra, în cazul Bacăului, evoluția așezării a fost puternic marcată de voința celui ce purta „însemnele puterii”. Aria competențelor juridice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin de domeniul evidenței: pe de o parte, datorită faptului că singurele „înălțimi” acceptate au fost cele neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și, pe de altă parte, datorită lanțului inviolabil al moșiilor ce au încorsetat localitatea până în zorii Epocii Moderne. Adăugându-se acestui cadru socio-politic intern, factorii externi au îngreunat suplimentar procesul de urbanizare. Un bilanț minimal al distrugerilor suferite de Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ținutale din regiunea estică a Carpaților Orientali lasă impresia că au fost realizate pe același calapod. Fiecare dintre acestea își revendică începuturile din funcția lor de centre comerciale (târguri și locuri de vamă) cu care au fost înnobilate de puterea voievodală. Destinate a înlesni atât schimburile de pe piața internă cât și pe cele de pe piața externă, aceste nuclee administrative au fost, în fapt, principalele surse de venit ce alimentau trezoreria domnească (veniturile cele mai consistente proveneau din vama mare aplicată mărfurilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anumit „pretext” al dezvoltării, un „germene” specific de iradiere a spațiului urban. În cazul orașelor ce au scăpat de furia demolatoare a regimului comunist, aceste focare se lasă „citite” ușor - o biserică, un centru episcopal sau mitropolitan, o fostă curte voievodală (în jurul căreia s-a dezvoltat, de pildă, orașul Piatra Neamță ș.a. Bacăul de azi nu păstrează, însă, aceste suprapuneri armonioase ale „straturilor” istorice și, în consecință, evoluția sa nu poate fi citită „în secțiune”. Campaniile de sistematizare și urbanizare din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acolo, sub Cetatea Neamțului, l-ar fi creionat un pic mai finuț, mai lunecos, mai lipicios, în rest, l-ar fi lăsat așa. Avea, amicul ăsta al nostru, o priză nebună la dame. Dacă se ivea o trăpașă pe mozaicul voievodal din Piața Unirii una pe tiparul lui ne părăsea fulgerător. Stingîndu-și precipitat țigara, cum altfel!, se repezea la standul cu flori și, cu garoafa sîngerie între degete, fremătîndu-și nările de căpcăun, o ajungea pe urmărită și-o planta în locul ales
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
i se suprapune acum, anual, darea poalelor peste cap, de nu mai știi unde te afli: în Orientul Apropiat sau în îndepărtata Somalie (de-or fi existînd acolo poale...). Și tot feredeul ăsta nu e oriunde, e aici, în orașul voievodal și spiritual deopotrivă, care a știut dintotdeauna să nu-și păteze blazonul, să-l țină în compania celorlalte cîteva mari orașe ale țării, cele care, de fapt, au și definit/ definesc statul român modern. Culmea e că talciocul ăsta rău-mirositor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e că talciocul ăsta rău-mirositor se confundă cu străvechea sărbătoare a Sfintei. Dacă din veac, mult cucernica procesiune s-a consumat în taina credinței, oferindu-se sufletelor noastre ca o mereu reînnoită epifanie, șirurile nesfîrșite mișcîndu-se în tăcere pe lîngă voievodalele ziduri și portaluri, pînă în preajma sfintelor moaște, iată că, pe an ce trece, sărbătoarea își pierde sensul primar și devine inversul ei: prilej de vulgaritate și de blasfemie. Dacă pînă acum administrația a păstrat o minimă grijă în supravegherea situației
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce se apropia.) Apogeul profesionalismului teleast al momentului a aparținut, firește, crăinicuțelor-silfide care, la două-trei fraze ale desfășurării ceremoniei înhumării, nu uitau să ne asigure ca în răvășitorul "Iartă-mă!" cîți metri îl despart acum pe Regele așezat în cripta voievodală de aleasa inimii sale proclete. De unde și demna motivație inițială a Regelui Mihai, privindu-i absența: păstrarea intactă a memoriei Reginei mamă. Gest care ne dă speranțe într-o Românie nu întru totul alterată. 18 martie Intervenție în peisaj. Cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe trotuar. Băieți și fete, e adevărat, de-o eclatantă performanță biologică, vorbesc o limbă stranie, gesticulează straniu, mă strecor în muțenie și mă-nfior. Ei, nici chiar așa... Contact motor și, în cîteva minute, orașul rămîne departe, în pîclele lui voievodale, șoseaua începe să ia calea soarelui-apune, plasîndu-mă într-o altă ordine mentală. Trec prin încă adormitul Podu Iloaiei, evitînd, într-o ultimă secundă, coliziunea cu peticitul coviltir al unei căruțe parcate chiar pe dunga albă-continuă, se-arată Tîrgu Frumos, aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]