698 matches
-
sfoară. Peste halatul de un alb sclipitor, se purta încins cu sortul chirurgical de rigoare la „Caritatea". În fine, boneta ușurel trasă către o ureche, mustăcioara blondă, cu ochii săi jucăuși cărora nu le scăpa nimic, radia un aer de voioșie tinereasca. Totuși, el nu agreă glumele, nu fredona vreun crampei de melodie când Îi mergea bine operația (cum fac unii chirurgi), nici nu admonesta pe cel care, eventual, greșea cu ceva. În general, ne ținea la o distanță amabila și
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aliterați elaborate și antiteze - influențe ale eufuismului: "eu, altfel numit Caualiero Kemp, maestrul dansatorilor Morris, primarul orașului Heighs și singurul care face clopoțeii să zornăie și cel mai bun dansator dintre Sion și muntele Surrey, am început să dansez cu voioșie de la drepții și onorabilii lorzi ai Londrei la dreptcredincioșii (și bogații) primari ai orașului Norwich" (5). Dar odată cu derularea firului narativ, Kemp abandonează în mare parte eufuismul și vechea "realitate" retorică a unei lumi lingvistice și foarte simbolice, intrând în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
legendele fineze. Ea e mai mult un acompaniament monoton la recitarea versurilor din Kalevala sau altă poemă"152. Horia Oprișan specifică referitor la muzica populară că nu poate fi vorba de o muzică născută din nevoia de a-și manifesta voioșia, bucuria, pentru că finlandezii "nu au în sânge chemarea nervoasă a ritmului transpus în dans"153. În urma unei discuții cu directorul muzical al Radioului și dirijorul Toivo Haapanen, autorul articolului menționează faptul că, înainte de Primul Război Mondial, Helsinki a cunoscut personalități
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
spunem pe numele mic, prefer să nu-i spun nici Gabi, nici Kiki, ci Minunea Lumii ! Fiindcă este, într-adevăr, o minune a lumii! E un spirit surprinzător de juvenil: octogenara pare cu 25 de ani mai tânără. Vivacitate sănătoasă, voioșie inteligentă, curiozitate filozofică și - sub toate aspectele - frumusețe. Trăirea în spiritualitate și sensibilitatea la transcendent, care îi sunt proprii, le moștenește de la tatăl ei. Cum Tecuciul este înrudit cultural cu Bârladul, ba chiar au constituit, în răstimpuri, un continuum, fie
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
dar o dăm anonimă!” - Caragiale), ce exprimă, mai mult decât informare corectă și judecare la rece, refulări de tribuni, „învățători”, „militanți” și „patrioți” lipsiți de curajul și obiceiul minimei onestități: a-și declina identitatea și calitatea. Se 97 ignoră cu voioșie o regulă elementară, conform căreia integrarea în „concertul” cultural presupune apelul la surse autorizate, preluarea cu spirit critic a oricărei propoziții, delimitarea opiniilor proprii întrun limbaj civilizat. Din nefericire, „netul” oferă oricărui ageamiu posibilitatea de a „vorbi” de la egal la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dar o dăm anonimă!” - Caragiale), ce exprimă, mai mult decât informare corectă și judecare la rece, refulări de tribuni, „învățători”, „militanți” și „patrioți” lipsiți de curajul și obiceiul minimei onestități: a-și declina identitatea și calitatea. Se 97 ignoră cu voioșie o regulă elementară, conform căreia integrarea în „concertul” cultural presupune apelul la surse autorizate, preluarea cu spirit critic a oricărei propoziții, delimitarea opiniilor proprii întrun limbaj civilizat. Din nefericire, „netul” oferă oricărui ageamiu posibilitatea de a „vorbi” de la egal la
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
fost informator și așteaptă ca acest merit să cântărească să zicem, cât cărțile lui Adrian Marino, îmi e de mii de ori mai antipatic decât informatorii dovediți. Unui al treilea, moderator de televiziune, atât de bine dispus în permanență deh, voioșia pe care ți-o asigură o conștiință nepătată -, încât se veselește anunțând dispariția unui confrate, cum s-ar veseli unii, mai păcătoși, așa, ca noi, ajutându-l să sufle în lumânări la aniversare, i-l prefer, de departe, pe defunctul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
concepea humorul în semnificația pe care i-au dat-o romantismul și Kierkegaard. 26 Sully, Essay on laughter, pp. 289-293; 427-432, este îngrijorat de viitorul rîsului sănătos, spontan, pe motivul pesimismului, al oboselii și cinismului; rezervorul ce umplea altădată apele voioșiei naționale ascăzut și ar fi chiar amenințat să sece. Veselia vechii Anglii s-a dezvoltat după lupta comună împotriva Romei și a Spaniei. Acum însă, trec pe primul plan conflictele de clasă: Poate că luptele unor vremuri noi vor aduce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
auzite mai înainte la clarinet. Punându-l în legătură cu caracterul celorlalte părți ale simfoniei, acest allegretto ne apare ca o imagine a suferințelor trecute, în mijlocul bucuriei dezlănțuite și a setei de viață. Partea III (presto) este un scherzo de o nestăvilită voioșie: La începutul trio-ului, clarinetele expun o melodie ce va lua înfățișare de imn: Revine mișcarea presto de la început, apoi iarăși trio; ca și în simfoniile IV și și VI, avem aici de-a face cu un scherzo mare, după
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și cealaltă melodie mai importantă a mișcării: Virtuozitatea și coloritul orchestral, caracterul spumos al acestui final, amintesc pe alocuri verva muzicii lui Rossini. SIMFONIA IX-a, op. 125, în RE MINOR Cele opt simfonii anterioare, scrise de Beethoven, întruchipează fie voioșia, surâsul și speranțele tinerești, eroismul, încordările tragice, fie frumusețile naturii și poezia dragostei, fie vălmășagul bucuriei nestăpânite. Dar, Simfonia a IX-a, prin sfera conținutului ei emotiv atât de vast, prin construcția ei gigantică, de epopee, ne apare ca o
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
s-a intercalat el, profesorul universitar, reprezentantul intelectualității... Oare atât de penibili pot să fie intelectualii? Mi-e greu să redau discursul bietului ex-președinte. Nimic din ce spunea nu se lega. Vorbea dezlânat, lăsând propozițiile în suspans și încălcând cu voioșie regulile acordului gramatical. Sărea de la fostul președinte bulgar Jelio Jelev la animalele care simt cutremurele și la intelectualii care au devenit „ultrași“ de galerie ai unor politicieni. Vorbea despre importanța ce i se acordă lui în Europa și în întreaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
mai 2049, dată la care fostul redactor-șef, Ion Arieșanu, o să aibă 119 ani, actualul redactor-șef, Mircea Mihăieș - 95, Cornel Ungureanu - 106, Lucian Alexiu - 99, Gheo - 80, Robert - 79, juna Cristina - 71 și eu fix 100. Iar explozie de voioșie, iar pupături, iar concordie cosmică. Și ce? Și nimic. O sărbătoare normală. Toate ar fi rămas molcuțe și dulcuțe ca-ntr-un Biedermeier de provincie dacă peste doar trei zile Mircea Mihăieș nu și-ar fi răsfoit la București (zice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
totuna era, și-aveau pene la pălării, și degetele îngălbenite de tutun. Luna era semilună la Woodstock, albastru hippiot, Peace and Love, locuitorii îi percepeau ca pe o veselă armată invadatoare, erau și nu erau ciudați și își spuneau cu voioșie Freaks. Ce străvedeau maturii, indiferent de gusturile și de banii și de tabieturile și ticurile lor, era frumusețea. De necrezut, prin ochelarii oranj se vedea oranj, prin cei verzi se vedea verde, prin cei violacei se vedea violaceu. Parc-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
elvețian. În Franța, țară cu 6 milioane de musulmani, partidul lui Nicolas Sarkozy a lansat dezbateri despre identitatea națională franceză. S-a pus accent pe componenta creștină a identității naționale și europene culmea ipocriziei chiar de cei ce respingeau cu voioșie menționarea în Constituția UE a rădăcinilor creștine ale Europei. Președintele francez s-a declarat în favoarea construirii de minarete în Franța, dar fără provocări și manifestări ostentative ale religiei. Olanda și-a reactivat și ea spiritul național și oarecum ostil alterității
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
așa cred eu -, o întrebare, una singură îmi revine acum în minte: până când, până când, deasupra lor, atotputernicia protectoare a obișnuinței? Trandafirii galbeni Es ist Nichts Schrecklicker, als eine tätige Unwissenheit (Goethe) Primăvara sosise cu un soi de alai adus de voioșia necurmată a copiilor, deși vremea era când bună pentru plimbări și jocul de fotbal, când mai nestatornică, cu vânturi iuți și înnorări temporare. Bărbații mergeau uneori pe stadioane la meciurile de campionat sau admirau voleiul feminin în încăperi largi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu multă onoare într-un cadru în care el însuși pune în lumină transparența culorilor, făcute să trezească sentimentul unei bucurii, care vine ori cu vaporul pe sub o ciupercă uriașă, ori trimite rândunica, ce poartă-n plisc vorba bună și voioșia artistului. Distanța spirituală este cea care lămurește dacă între două arte, respectiv cea care folosește dalta, iar cealaltă penelul, duce de cele mai multe ori la același numitor comun, mai ales dacă autorul este același și are poftă pentru amândouă. Costel Iftinchi
Prefaţă. In: Caravana naivilor by Augustin Lucici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1037]
-
în sălile de cinema), deși nu ascund nici cele mai naturaliste detalii, cele două capitole din Memoriile lui Negoițescu sunt atât de bine scrise, încât nu alunecă nici un moment în vulgaritate și obscen. Un amestec de basm, de naivitate, de voioșie, de umor, de mitologie și de eroism fac literatură pură din scenele cele mai brutale. Copilul este, încă din cele mai vechi amintiri, unul voluntar, rău, „turbat“, și comunicarea cu părinții nu se face. Tatăl prea sever, mama fără efuziuni
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
el însuși îndrăgostit de dumnea voastră, despre mine știți că sunt; este de altfel soarta celor din neamul Montmorency: Nu mu reau toți, dar toți erau răniți.“ Doamna Récamier era prima care povestea aceste lucruri: o făceau să zâmbească cu voioșie. A păstrat până aproape de sfârșit râsul acesta de copil, gestul tineresc care o făcea să-și ducă batista la gură ca pentru a nu izbucni în râs. Însă, cât a fost tânără, această copilărie a sentimentelor, îmbinată cu un grațios
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
facă să fie cu adevărat vesel, amabil, cu totul mulțumit, elocvent, atâtea lucruri care îi veneau atât de ușor atunci când voia! Prin blânda ei influență asupra lui îndreptățește pe deplin vorba lui Bernardin de Saint-Pierre: „Se găsește în femeie o voioșie ușoară care risipește tristețea bărbatului.“ Iar aici era vorba de o mare tristețe! Tristețe pe care René o adusese din pântecele mamei sale și care, cu anii, sporea! Niciodată Doamna de Maintenon nu s-a străduit atât să-l scoată
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
în excelenta monografie a lui Basarab Nicolescu, că limbajul lui Ion Barbu se află undeva, la granița dintre limbajul științific și limbajul poetic. Sînt enumerate formele poeziei leneșe, și astăzi etalîndu-se planturos nu doar în reviste și cărți, ci, cu voioșie mai ales pe ecranele plate ale Internetului: "Poezia leneșă e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stînga modernistă sau modernismul scurt. Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
universitarului bucureștean este o inspirată radiografie a inspirației dalbului poet: "Poezia apare, la Bolintineanu, dintr-o neobosită admirație față, întîi, de imaginile literare ale lucrurilor. Față de un cadavru și față de un apus de soare, poetul arată aceeași fervoare. O neprihănită voioșie trece prin poemele lui Bolintineanu, pline, totuși, de atîtea fapte sîngeroase. Judecata morală nu împiedică însă jubilațiile spiritului poetic. Căci numai de la o anumită treaptă de îmbătare își începe Bolintineanu cîntecul său". Încă din deschiderea capitolului dedicat poetului de la Mircești
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
farmecului feminin, însoțitoare ale Afroditei, fiice ale lui Zeus și ale nimfei Eurinome; numele avea semnificație clară, întrucât corespundeau unui adjectiv cu sensul "strălucitor, minunat"765. Euphrosyne exprimă etimologic bucuria (există adjectivele masculin euphrósynos, "vesel, voios, bucuros", și feminin euphrosyne, "voioșie, bucurie"), la origine un nume compus din eu- "bun" și phren- "minte, inteligență" (euphrosyne însemna la început "înțelepciune")766. Alternanța Euphrosyna/Frusinel traduce opoziția mitic/vs/profan; diminutivarea este aici expresia desacralizării și a căderii din mit. Deși folosește două
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
tinere și femei care proveneau, în cea mai mare parte a lor, din mediile înstărite sunt fără îndoială cele mai îndrăgite personaje feminine ale epocii. Pe front și în spatele frontului, ele le oferă răniților îngrijiri medicale, dar și blândețe, iubire, voioșie. Stând de strajă la căpătâiul soldaților ca lângă leagănul propriilor copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul Léon Abensour, grație lor soldații se bucură din nou de prezența
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
M-am gândit atunci că mă purtasem ca o fetiță. Nu era deloc dezgustător. Drept să spun, îmi pare rău că nu era englez. Pentru că era un băiat tare chipeș". Din afirmațiile fetei transpare o oarecare nepăsare, un soi de voioșie frivolă. Însă Micheline era pe atunci doar o adolescentă, iar Ocupația nu luase încă turnura opresivă pe care avea s-o capete în lunile și anii viitori. Începând din 1941, prezența ocupanților germani este din ce în ce mai greu de îndurat. Iar simplul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]