1,651 matches
-
poemului reiese chiar din versurile lui Pușkin, adnotate în volumașul poemului (1827), aparținând lui Viazemski: "După mulțimile lor leneșe,/ În pustietăți am hoinărit adesea,/Hrană lor simplă am împărțit/Și adormeam în fața focurilor lor;/ În mersul încet îmi plăcea/Sgomotul voios al cântecelor lor/Și îndelung, al Mariulei dragi,/ Repetăm numele gingaș." Poetul a reluat același motiv în Evghenii Oneghin (strafoa V, cap. VIII) și în poezia Țiganii (1830) arătată că o "traducere din englezește", ca să excludă apropieri personale." Facem precizarea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
înlesnesc Me khote sim te lokhiarau A ta petrecere aici, Kiro beshlimos athe, Cu parte după roduri mici, Rigiasa tsine phabaiango, A ostenelilor lenoase. Le khandine khinimatengo. Deprinde-te și tu cu noi, Sikio vi tu amentsa, Cu sărăcia cea voioasa, Le chorîmasa o asano, Și mâine dez-de-mânecate Thai theara bokhalimasa Într-o căruță amândoi Soldui ande'k hurdoneste Ne vom porni noi mai departe. Jeasa-amengă feder dureste. Vrun meșteșug trebui să știi; Kha'k bukiori mangliol te jeanes Fierar bun
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
plânge uneori, Când un cuțit de vorbe grele Îl răsucește până-mi dă fiori. Simt liniștea oceanului în adâcuri Și greutatea muntelui în rugăciune, Țin macii îmbujorați în palme Să nu-i strivească răul...de prin lume. Sunt trilul păsării voioase Ce a văzut seninul de cu zori, Și-n zborul ei a scuturat angoase... Pe aripi port lumini de visători! Sunt solul ce aduce pace, Razboiele în lanțuri le convoc, Sunt ziditor în sfere luminoase... Și mă înalt firav!...Pe
SUNT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343071_a_344400]
-
-ntorc la cei trăitori, Care mă fac să mă bucur de darul Domnului. Mama Ce e mama pentru mine Poate adesea vă-ntrebați, Și de n-ați găsit răspunsul Iată, acum o să aflați! Ghiocelul ce găsește Forța de-a - nflori voios Deși gerul stăpânește Iar soarele e sfios, Steaua care strălucește Marinarului pierdut În bărcuța ce plutește Fără vâsle, catarg rupt. Mâna care alină dulce O durere din senin Iar lacrimă ce curge Răsplătește pe deplin. Mama-i forța ce mă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
în curtea casei mele, Ziua zâmbea spre soare, iar noaptea - înspre stele. Creștea cum nimeni altul, vânjos și lat în spete, Și-ades copiii casei la umbră-i făceau cete. Pe brațele-i vânjoase ne legăna pe rând Și fremăta voios când ne vedea râzând, Iar în coroana lui noi depănam povești Ori făceam alte hazuri de pici..., copilărești. Avea magie nucul, de îngeri fiind plin În zile lungi de vară cu soare și senin, Iar toamnele, întruna, cu nuci el
NUCUL de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343147_a_344476]
-
facă trocul cu țăranii, dându-le cele necesare traiului ce lipseau din "prăvălia" sătească, contra produselor agricole de care avea nevoie. Se repezi până în grădinița bunicii din fața casei, de unde rupse câteva tufănele și cu buchetul de flori în mână, plecă voios spre biserică, la întâlnirea sa sufletească cu Dumnezeu. Locașul sfânt nu era așa departe de casa lui, doar la patru - cinci sute de metri depărtare. Când a ajuns, biserica era plină. Slujba începuse. Era mare sărbătoare, Sfântul Dumitru, praznicul când
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
nu mai avea rochițe și ce se gândi ea că trebuie făcut ca să repare acest neajuns. Doar începuse bunica s-o învețe să coasă diferite cârpe, așa că luase primele lecții de croitorie. Considerându-se de acum mare croitoreasă, se duse voioasă în șifonierul cu rochiile mamei sale și își alese vreo două mai colorate, așa cum i-ar fi plăcut să le aibă și păpușile sale. Era ferm hotărâtă să-și facă rost de materialul necesar, așa că tăie din două rochii câte
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]
-
văd cățelușa revenind în spatele căruței. Nu s-a mai întors. Seara am ajuns târziu și noi acasă. Când m-a văzut mama în căruță lângă tata, s-a făcut că nu-i supărată dar cum am coborât și am venit voios la ea, să-i povestesc ce am văzut la obor, m-a luat de o mână și cu o joardă găsită prin apropiere, m-a luat la încins de urlam ca din gură de șarpe de durere. O asemenea bătaie
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
de departe păcăniturile de la roțile căruței trase de cei doi cai tineri, Mircea și Cezar. Braica, cățelușa cea bălțată și cu picioarele scurte, era prima care îl auzea de departe pe tata și dădea semnalul prin lătrături vesele mișcându-și voioasă coada. Eu eram prea crud și bunica prea bătrână, ca tata să aibă încredere a ne lăsa singuri peste noapte. În capătul lotului de viță al bunicilor din partea mamei, era o movilă de pământ. Nu se știa cine a ridicat
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
rămas închis în arestul corpului de gardă la o unitate alăturată. Îl vedeam uneori când îl duceau la proces s-au prin curtea unității mereu acompaniat de un soldat înarmat. O schimbare se produsese în el numai era acel tânăr voios, pus pe glume, ci devenise foarte serios îmi dădea impresia că se maturizase brusc, începea să înțeleagă ceea ce făcuse și anume că dintr-o joacă irațională distrusese două vieți cea a lui Emanuel și a sa proprie. Timpul trecea, făceam
PORTRETUL UNUI SOLDAT de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343525_a_344854]
-
Nu mai are loc de ele... Cred că timpul a venit Să se-apuce de muncit Și cu ciocul ca un cui Să transforme ou-n...pui! Toc, toc, toc lovind de zor A ieșit un puișor Piuind cu glas voios... Doamne, cât e de frumos!!! Referință Bibliografică: Puișorul / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1661, Anul V, 19 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PUIŞORUL de MARIA LUCA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377378_a_378707]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > LUMEA GAIȚELOR Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2225 din 02 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Lumea gaițelor(satiră) Ana Podaru Colo-n brad s-au adunat gaițele obosite, unele voioase foc, altele mai fandosite, poposesc pentru o noapte printre ramuri, zgribulite, se aude larmă mare în poienile vestite. Azi se ceartă pentru locul care pare-a fi mai bun, ieri a fost un pic mai rece colo-n vale în
LUMEA GAIȚELOR de ANA PODARU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377548_a_378877]
-
văd cățelușa revenind în spatele căruței. Nu s-a mai întors. Seara am ajuns târziu și noi acasă. Când m-a văzut mama în căruță lângă tata, s-a făcut că nu-i supărată dar cum am coborât și am venit voios la ea, să-i povestesc ce am văzut la obor, m-a luat de o mână și cu o joardă găsită prin apropiere, m-a luat la încins de urlam ca din gură de șarpe de durere. O asemenea bătaie
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > CALU ȘI VIOARA Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1708 din 04 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CALU ȘI VIOARA Într-o seară de vară, Când venea spre casă Duduia Vioară, Îi cânta voioasă Chiar la poarte lui Neculai boierul... Că-l iubea în taină; Dar pe-atunci oierul Nu prinsese gustul Cântecului sfânt... Se-năsprise mustul Și servind cam mult, Somnul mi-l furase... Cum s-a-ntins în pat, Ca un plumb
CALU ȘI VIOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1708 din 04 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377629_a_378958]
-
spuse: - Hei, fraților! Faceți liniște, că a venit Tatăl nostru! - Dragii mei îngeri, am mare nevoie de voi, mai ales de tine, Cuvântule. - Tată, nu-i nevoie decât să îmi spui despre ce e vorba, și eu, repede fac! răspunse Cuvântul voios. - Și noi facem la fel, Doamne, și noi! exclamară și ceilalți îngeri în cor. - Dragii mei, am nevoie să mergeți pe Pământ. De curând am creat o viețuitoare superioară celorlalte care mai trăiesc acolo. Se numește Om, dar nu poate
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
trupul , Cu zorii de zi , Cu primele flori Inflorite-n grădină . Zâmbesc , mi-e sufletul cântec , În mine toate păsările Și-au găsit adăpost . O să cânt și eu cu ele , De azi înainte , Să se-nalte spre cer , Cântecul meu voios . Zâmbesc cu ochii senini , Spre cerul senin , Am trupul ușor , Ca de înger . Mă înalt către cer , Ca un dulce fior , Îmbătata de înalt , de dorința de zbor . Referință Bibliografica: Zâmbesc / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ZAMBESC de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378386_a_379715]
-
farmec îți dau în dar. Vine-mplinirea și îmi alintă visuri și gânduri, în timp ce-ascult săgeți albastre vibrând în țintă și promițându-mi un nou tumult. Vine dorința, mă ia de mână și dăm o raită prin zbor voios, ea preschimbată-n superbă zână, eu părând umbra lui Făt-Frumos. de Anatol Covali Referință Bibliografică: Vine... / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2006, Anul VI, 28 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
VINE... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378913_a_380242]
-
stupidă, care ar fi făcut să crăpe de invidie pe orice măgar sau catâr ce se respectă. Cred că aveam vreo trei sau patru anișori. Era o zi frumoasă, cu soare blând și pomi înfloriți. Tinerii mei părinți, săraci, dar voioși și fericiți, doreau să se plimbe la Piatra, satul natal al mamei. Să viziteze rudele, pe care nu le mai văzuseră de când făcuseră nunta. De, voiau și ei să se laude, că au o căsnicie fericită, cu doi copii frumoși
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
pe acel tărâm de basm: căței, pisoi, mânji și iezi jucăuși, găini moțate și bibilici, ăhăă! Ascultam grav, cu ochii holbați. Nu văzusem niciodată bibilici și am întrebat-o cu vocea sugrumată: chiar și bibilici? Da, și bibilici! a răspuns voioasă mama, cu un licăr de speranță în ochi. Am răspuns calm și răspicat: nu merg! Neajutorată, a-nceput să plângă: nu ți-e milă de mine, mă? Cu un cinism, demn de cel mai sadic criminal, i-am răspuns nepăsător
MĂ IARTĂ, MAMĂ!.. de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379871_a_381200]
-
câștigi o avere de bănet!... Acuma baba pleacă, iar tu să nu întârzii... te du degrabă pe ulițele astea până vei vedea un conac nou, cel mai arătos de la margine de târg... Și baba plecă, privind din când în când voioasă la tabloul primit de la bietul tânăr. Nerun, privind lung în urma ei, nu știa ce să creadă. De bună seamă, baba ar fi putut să aibă dreptate. Ca să reușească ceva în viață trebuia să-și încerce norocul. După încă un ceas
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
din mintea stăpânei sale în capodopere de artă. Se înțelege, văzându-l așa de priceput, boieroaica își spori pretențiile în privința realizării tablourilor. Acum totul trebuia să fie măreț. Totul trebuia să impresioneze încă de la prima vedere. Nerun era nespus de voios că putea să-i îndeplinească toate dorințele acesteia. Își tot făcea socoteli, în minte, imaginându-și banii cei mulți care urma să-i primească la sfârșit de la stăpâna conacului. Dar, de la o vreme, când cele mai multe dintre saloanele mari ale conacului
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
templu infinit! Am străbătut poienile verzi, tăinuind căsuțe frumoase ici și colo, văile largi cu sate părând prospere, susurul odihnitor al câte unui pârâu de munte. Am simțit vântul plăcut răcorindu-mi fața și umflându-mi bluza. Iar eu îngânam voios o plăcută arie din "Tanhauser" de Wagner. După ce am călătorit vreo jumătate de oră cu camionul acela care claxona conștiincios la fiecare curbă, am ajuns în cele din urmă într-un sat situat în vecinătatea unor munți înalți. Am mai
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
ÎN STICLĂ/ מכתב בבקבוק/VERSIUNE BILINGVA ROMÂNĂ-EBRAICĂ, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 1910 din 24 martie 2016. Scrisoare în sticlă Tu, ce vei găsi scrisoarea asta-n sticlă, Povețele mi-ascultă; ai nevoie de ele! Atunci când ești voios, tu vieții îi surâde; Surâde-i lumii chiar când te irită orice! Florilor le surâde când ești descumpănit; Surâde-i plin de-ncredere omului iubit! Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit, Si cand în juru-ți totul se duce de
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
predate și cantate la o lecție de franceză. Versiunea originală a acestei poezii este în ebraică( mai jos). Citește mai mult Scrisoare în sticlăTu, ce vei găsi scrisoarea asta-n sticlă,Povețele mi-ascultă; ai nevoie de ele! Atunci când ești voios, tu vieții îi surâde;Surâde-i lumii chiar când te irită orice!Florilor le surâde când ești descumpănit;Surâde-i plin de-ncredere omului iubit!Păstrează-ți moralul chiar când ești istovit,Si cand în juru-ți totul se duce de
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
și estetic din vechile timpuri, ci viu ca ziua de azi, cu boiereasa dragă nouă prin cine este realmente și prin nobilele doamne ale salonului de altădată ce, prin rodul imaginației și al iluminării nostalgiei se identifică în frumoasa, eleganta, voioasa și bineprimitoarea doamnă Kera Calița, este, se poate zice, un tablou în cuvinte al emisiunii „Destine ca-n filme“, produse de Global Media Sat (Vlad Sterescu, Producător-General) și difuzate, de patru sezoane, în prime time, pe TVR2. Un sprijin în
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]