737 matches
-
processi storici di democratizzazione registrati nell' epoca modernă în Occidente, ci risulta impossibile separare îl risultato di quei processi - l'attuale democrazia inclusiva e pluralistă - dagli Stați nazionali nei quali essi și sono realizzati; mă lo Stato nazionale a sua volta è impensabile senza îl concetto di sovranità. E tuttavia, ad un'attenta riflessione, "è quasi impossibile conciliare le caratteristiche classiche della sovranità - un potere che è non solo fondativo e irrevocabile, mă anche duraturo e indivisibile, autorevole e capace di
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
immettendo progressivamente nelle sue prassi e nelle sue norme l'idea che la funzione di governo possa essere attribuita a diverse élite dirigenți che și alternano sulla base di una "scelta fra pari", e solo în un secondo tempo - una volta che la funzione di governo, ovvero quella che più di altre incarna la sovranità dello Stato, è stată messa al sicuro grazie alla comprovata capacità di élite che și alternano în "leale competizione" - și può procedere all'allargamento del suffragio
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
a mantenere în vită. Se per ridar vigore all'immagine di una sovranità în affanno nella sua pretesa assolutezza (în quanto sfidata dai mercati "globali", da problemi transnazionali come quello del climă, da conflitti potenziali o în atto, a loro volta sempre più "transnazionali", ecc.) gli Stați alimentano îl ricorso a barriere fisiche e visibili di protezione, come le frontiere blindate o i muri, i cittadini d'altro canto chiedono agli Stați di essere rassicurati e protetti: ovvero chiedono al Leviatano
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
protezione, come le frontiere blindate o i muri, i cittadini d'altro canto chiedono agli Stați di essere rassicurati e protetti: ovvero chiedono al Leviatano di manifestare ancoră la sua potenza în maniera visibile. Possono variare le modalità scelte di volta în volta dai governi per manifestare la presenza dello "Stato-protezione" (non tutti ricorreranno ai muri, ad es.), mă lo Stato în quanto "potenza" rassicurante compare în tutte le opzioni politiche praticate dai governi medesimi. Pur nella sua problematică complessità, e
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
le frontiere blindate o i muri, i cittadini d'altro canto chiedono agli Stați di essere rassicurati e protetti: ovvero chiedono al Leviatano di manifestare ancoră la sua potenza în maniera visibile. Possono variare le modalità scelte di volta în volta dai governi per manifestare la presenza dello "Stato-protezione" (non tutti ricorreranno ai muri, ad es.), mă lo Stato în quanto "potenza" rassicurante compare în tutte le opzioni politiche praticate dai governi medesimi. Pur nella sua problematică complessità, e con i
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
compensazione una crescita di rilevanza di altre frontiere: le cosiddette "frontiere esterne" oră și fanno carico di rappresentare l'equivalente di ciò che precedentemente era considerato îl "perimetro sacro" dei vari Stați europei. L'immaginario prodotto dagli Stati-nazione - a sua volta condizionato în parte da esperienze storico-politiche precedenți - non può essere, come già și accennava, cancellato per decreto; tuttavia l'esperimento dell'Unione Europea, depurato dei suoi aspetti più problematici, costituisce un tentativo inedito e promettente. Poiché i percorsi politici non
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
und Mannring [1942], cît. în C. Schmitt, Îl nomos della terra, cît., p. 65). Scrive inoltre Trier: "Ciò che îl nomos è, lo è all'interno della propria cerchia recintata" (Ibidem). E l'autore di Teologia politică aggiunge a sua volta: "L'anello di recinzione, la cinta formată da uomini, îl Mannring, sono forme originarie della comunità di culto, giuridica e politică" ( C. Schmitt, Îl nomos della terra, cît., p. 65). 13 Schmitt sottolinea l'importanza che, nella storia del nomos
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
origine storica della democrazia "dei moderni": la democrazia antică și pone al di fuori di questo discorso, poiché richiama un altro ordine di questioni (comunque non irrilevanti). 23 În quest'ottica, îl rifiuto dell'Unione Europea di farsi a sua volta Stato o super-Stato risulta motivato - anche se fonte di alcuni problemi, non ultimo dei quali îl cosiddetto "deficit di democraticità" riscontrabile nei suoi processi decisionali e nella distribuzione dei poteri fra le sue massime istituzioni. 24 E perciò viene svuotato
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
o41. Pe chipul lui Isus apare inseparabil și chipul Tatălui așa cum descrie sfântul Ioan în dialogul dintre Cristos și Filip: Doamne arată‑ni‑l 38 aa vv, Icone, Milano 1997, 103. 39 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 40 Cf. aa vv., Icone, o.c., 104. 41 In 17, 22. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 29 pe Tatăl și ne este de ajuns. I‑a răspuns Isus: de atâta timp sunt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
jaCquin, Histoire de L’Eglise, L’ Antiquité Chretienne, vol I, Editions de la revue des jeunes, Paris 1928, 532. 61 Ch. von SChönborn., o.c., 89. 62 Ch. von SChönborn., o.c., 90. 63 D. rousseau, L’Icona Splendore del tuo volto, 90. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 36 pe chipul lui Cristos. Totuși sigiliul divin nu e natural: el consistă în puterea și gloria care se cuvine unui Dumnezeu, care strălucește în Cristos. Prin aceasta El a voit să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
să vină. Pentru sfântul Grigore din Nissa, prima crea‑ ție e aceea a întregii umanități. Iar sfântul Ciril din Alexandria adăugă că în 65 n. ozolin, Chipul lui Dumnezeu, Chipul omului, 31. 66 d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, 20. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 38 Cristos a fost revigorat, reînsuflețit, chipul comun al umanității prin Duhul Sfânt, pentru că, chipul lui Cristos constituie într‑adevăr înfă țișarea comună a umanității; și acest lucru a fost posibil după
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
neîn‑ cetat să contemple modelul divin ce‑1 poartă în sine așa cum se exprimă 67 Is 40.18. 68 Ps 49, 4‑8, 20. 69 Ex 33,11. 70 Ex 33,18. 71 D. Rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, 17. 72 Ibidem,17. 73 Ez 1,26. 74 Dan 7,13. 75 Gen 1,26. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 39 sfântul Grigore de Nissa: cel iubitor care arde de dorința frumuseții, privind continuu ceea ce îi apare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Magdalena, tipic pentru locuitorii din Florența, parcă contrastează cu capul Mariei, care este abia schițat. Iosif din Arimateea este autoportretul idealizat al lui Michelangelo: o glugă îi acoperă fruntea. De sub sprâncenele 32 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70. 33 Eboșate - schițate, care au o primă formă a unei opere de artă, cf. Noul DEX, Ed. Litera, București 2011. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 80 stufoase, doi ochi scrutează peste grupul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a arhitecturii elibe‑ 58 Leon Battista Alberti (1404‑1472) - scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian și umanist al Renașterii. Printre preocupările sale multiple, se pot enumera și lingvistica, muzi‑ ca, arheologia. 59 Cf. d. rousseau, L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990, 70‑75. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 93 rând‑o de unele caractere locale specifice arhitecturii florentine. Artistul va considera opera de arhitectură ca un organism estetic, unitar, în care niciun element nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
chipul omului, Ed. Anastasia, București 1998. PeTerCă v., Calea spre oameni, Ed. Sapientia, Iași 2011 pitra a., Spicilegium solesmense, Vol. I, Paris 1852. Rosenkranz K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984. rousseau d., L’icona, splendore del tuo volto, Ed. Paoline, Torino 1990. SChönborn von Ch., Die Christus‑Ikone. Eine theologische Hinführung, Ed. Novalis, Schaffhausen 1984. sesCu p., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iași 2001. sindona e., Michelangelo, Rizzoli Editore, Milano 1980. tatarkiewiCz W., Istoria celor șase noțiuni
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
noțiunea de efect direct a dispozițiilor Tratatului nu corespundea probabil cu intenția sau înțelegerea acestor state când au participat la Tratatul CEE (Craig și De Búrca, 1995). Un an mai târziu, în Italia, avocatul Flaminio Costa, acționar la firma Edison Volta, se consideră lezat de naționalizarea mijloacelor de producție și distribuție a energiei electrice efectuată în Italia și refuză plata unei facturi a noii firme naționalizate, ENEL. Citat în fața judecătorului conciliator din Milano, Costa susține că legea de naționalizare intră în
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în sensul unei capacități de a compune înrădăcinată într-un simt nativ al poetului 154, al unei abilități înnăscute. Iar la hotarul Renașterii, Petrarca, încredințat, de asemenea, pe baza propriei experiențe ("Ho letto Virgilio, Orazio, Severino, Tulio, e non una volta ho letto mă mille"155) că disponibilitatea creatoare se dezvoltă sub influența directă a operei marilor artiști, îi îndemna constant pe scriitorii tineri la lectură și la studiu. Tot în contextul sociabilității, introduce filosoful, implicit, și tema competitivității ca factor
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
festa doppia. Vi venne tutto Firenze a vedere, per modo che venendo el Vescovo a vedere questa Vergine Maria, levò detto sterco da lei, în modo che non fu seră che vi fu appiccato molte libbre di cera e tutta volta crescendo la divozione. E în pochi dì vi venne tânte immagini come și vedrà col tempo. *** Și pe 21 iulie 1501 a fost arestat un om pe nume Rinaldo, un florentin, care era jucător de noroc. Acest bărbat, pentru că a
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
di luglio 1501 Fu uno che și chiamava îl Rinaldescho, havendo giucato e perduto, come huomo bestiali andò alla Vergine Maria, hoggi chiamata delli Alberighi 205, e gettolli nel viso una mânata di stercho di cavallo. E rimasele appiccato nell' volto, e per permessione de Dio, fu veduto, e gli Otto lo seppono. E saputo lui che gli Otto l'havevano presentito și fugge în villa sua, e lassu fu trovato da' famigli. E lui medesimo, ch[e]206 non poteva
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
del Quadro, condemnato în lire 200 et perforatione della lingua per havere detto "potta di Christo", come și contiene nella sua querela et confessione: di che la ex.tia del ducha, quando e' non fussi bestemmia d'alcuno sânto, qualche volta ha levato la pena corporale et fatto pagare la pecuniaria [...]. Et di questo caso proprio se n'è scripto a sua ex.tia et narrato a pieno la qualità della bestemmia, et come Piero è vechio, povero, et charicho di
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Este vorba de fapt de principiul electrolizei, al cărei scurt istoric îl prezentăm în rândurile următoare. Procesul galvanic sau chimic de producere a electricității a fost descoperit întâmplător de Luigi Galvani în 1789, în experimentele sale biologice. Datorită lui Alessandro Volta s-a stabilit că anumite contracții musculare ale unor mostre biologice nu sunt datorate unui fluid organic electric, ci curentului electric. Astfel, el construiește „bateria galvanică”, formată din două plăci metalice, una de cupru și una de zinc, cufundate într-
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
vezi "Piccolo Testamento", unde Lucifero este solul apocalipsei fasciste) în spiritul cărora cititorul italian instruit gândește și evaluează. Vom da în continuare o listă de versuri, expresii și cuvinte în italiană ce nu echivalează fericit corespondențele originalului: ci fu una volta sola pentru "a fost ca niciodată"; Unica in mezzo ai suoi parenti pentru "și era una la părinți"; le liquide strade pentru "mișcătoarele cărări"; gli occhi al cielo ogni giorno protesi pentru "Îl vede azi, îl vede mâni"; Quando sopra
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Lugoj - Micro V - blocurile 56-59, 61, 62, 64; Bulza, Cărpiniș (p), Jimbolia (p), Cenad (p), Fibiș + CRR, Satchinez (p) + Școală, Giroc (p) - străzile Trandafirilor, Bega; Livezile (p), Cruceni (p). JOI: Timișoara (străzile Elevului nr. 2, 4, Constantin cel Mare, Borzești, Volta, Cooperației, Holdelor, C. Torontalului (p)), Lugoj - Bd. Timișorii nr. 57, scările A, B, Spl. 1 Decembrie 1918, bl. 41-43; Bulza, Cărpiniș (p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Gh. Doja, A. Șaguna, E. Murgu; Cenad (p), Tomnatic (p), Fibiș (p), Uliuc (p
Agenda2005-07-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283397_a_284726]
-
p), Sânnicolau Mare (p) - străzile Gh. Doja, A. Șaguna, E. Murgu; Cenad (p), Tomnatic (p), Fibiș (p), Uliuc (p), Chișoda (p), Satchinez + Moară + Brutarie, Moravița (p), Cruceni (p). VINERI: Timișoara (străzile Cantului nr. 22, 24, C. Martirilor nr. 37A, Pomiculturii, Volta, C. Lipovei, Brazilor, Irlanda, Edison, Constantin cel Mare), Lugoj - Spl. 1 Decembrie 1918, blocurile 31-39, Centrala Termică; Bulza, Cărpiniș, Sânnicolau Mare (p) - Drumul Saravale; Tomnatic (p), Fibiș (p), Uliuc (p), Satchinez (p), Livezile (p), Ivanda (p). Citiri de regularizare în
Agenda2005-07-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283397_a_284726]
-
câteva luni de luptă cu cancerul. A fost așezat alături de iubiții săi părinții adoptivi, pe aleea artiștilor, la cimitirul deschis după cutremurul din '77, la Străulești. Ion Nicodim nu a plecat dintre noi bătrân, ci a fost retezat în plină voltă artistică pe care o deschisese din nou peste o Europă, mai ales de sensibilitate latină. Țărâna să-i fie ușoară! Țărâna a fost tema principală a ultimului deceniu din creația marelui artist. Un nucleu de lucrări dedicat țarinei a plecat
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]