11,806 matches
-
a ființei”). Ființa are nevoie de Om pentru a se exprima, căci de fapt ea nu VORBEȘTE. De vorbit, nu poate vorbi decât ceva de ordinul ființării; ( oameni, zei). Între ființă și om nu există un dialog ( Schulz, 1967, 122). Vorbirea autentică este tocmai aceea În care omul nu se exprimă pe sine, ci dă glas „cuvântului tăcut” al ființei, după o prealabilă ascultare a lui. Dar nu toți oamenii sunt capabili de o asemenea ascultare și, deci, de o asemenea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
autentică este tocmai aceea În care omul nu se exprimă pe sine, ci dă glas „cuvântului tăcut” al ființei, după o prealabilă ascultare a lui. Dar nu toți oamenii sunt capabili de o asemenea ascultare și, deci, de o asemenea vorbire autentică. Singurii capabili să perceapă, În suita ascunderilor și dezvăluirilor ei ”glasul ființei” și să-i reproducă adresarea sunt gânditorii și poeții. Gândirea gânditorului care rostește ființa poartă În ea modestia esențială a celui care știe că În gândire el
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ei. Să știți că credința este temelia unei vieți liniștite și a păcii din familie. Două lucruri nu se pot face neavând credință: nu se pot crește copii înțelepți și nu se poate trece ușor peste necazuri. Feriți-vă de vorbirea de rău și de cei ce vorbesc rău de alții, căci cel ce vorbește permanent rău și urât despre alții, vorbește rău și despre voi cu alții. Vorbirea de rău vă va aduce cele mai multe probleme cu cei din jur și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înțelepți și nu se poate trece ușor peste necazuri. Feriți-vă de vorbirea de rău și de cei ce vorbesc rău de alții, căci cel ce vorbește permanent rău și urât despre alții, vorbește rău și despre voi cu alții. Vorbirea de rău vă va aduce cele mai multe probleme cu cei din jur și vă va face să pierdeți liniștea și pacea. Să nu duceți niciodată vorba de la unul la altul că, de cele mai multe ori, acest lucru se va întoarce împotriva voastră
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ei. Să știți că credința este temelia unei vieți liniștite și a păcii din familie. Două lucruri nu se pot face neavând credință: nu se pot crește copii înțelepți și nu se poate trece ușor peste necazuri. Feriți-vă de vorbirea de rău și de cei ce vorbesc rău de alții, căci cel ce vorbește permanent rău și urât despre alții, vorbește rău și despre voi cu alții. Vorbirea de rău vă va aduce cele mai multe probleme cu cei din jur și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
înțelepți și nu se poate trece ușor peste necazuri. Feriți-vă de vorbirea de rău și de cei ce vorbesc rău de alții, căci cel ce vorbește permanent rău și urât despre alții, vorbește rău și despre voi cu alții. Vorbirea de rău vă va aduce cele mai multe probleme cu cei din jur și vă va face să pierdeți liniștea și pacea. Să nu duceți niciodată vorba de la unul la altul că, de cele mai multe ori, acest lucru se va întoarce împotriva voastră
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
psihologic, adică acea unitate profundă și Înnăscută de gândire și sentimente care alcătuiește conștiința națională și implică credința Într-un destin comun, cimentată de isprăvile eroice din trecut și de vicisitudinile comune; 2. Exteriorizarea sensibilă a celui dintâi, limba. „Identitatea vorbirii - scrie filosoful italian - e proba unei seculare vieți comune trecute, și arată o potrivire și o apropiere dintre individ și individ; ea ușurează raporturile sociale și permite comunicarea ușoară de tradiții, care se perpetuează ca temei al culturii”. Odată stabilit
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vorbind natural, fără efort de memorie sau gândire, despre literatură, artă, psihologie, filozofie, medicină, psihanaliză, magie, sociologie, economie, teatru, politică, religie, teoria culturii etc. Trecea cu ușurință de la un subiect la altul și, în funcție de importanța lui, mărea sau micșora ritmul vorbirii, pe care o pigmenta cu tot felul de interjecții. Era un boem dublat de savant, trăind cu intensitate maximă atât în cafenea, cât și în bibliotecă. Numeroasele sale opere, schițe și povestiri în majoritate, sunt scrise sub semnul unei mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
să se tipărească pe afi șe numele interpreților? Se poate numi interpret cel care se străduie să fie natură?[...]El nu ignoră că e un produs al artei teatrale. Acest nou stăpîn (s.n.) al scenei afirmă vioiciunea sufletului său prin vorbirea muzicală, prin suple țea trupească. Mișcările Îi impun o virtuozitate de acrobat. Cuvîntul Îl obligă pe actor să fie muzicant. Pauza Îi amin tește că trebuie să știe a calcula timpul, ca un poet. Atitu dinea față de muzică nu e
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
chestie nostimă : marelui plastician Horia Bernea nu-i plăcea teatrul fiindcă...se mișca! Curat deformație de pictor! Ce-ar fi ca lui Marcel Iureș, să zicem, să nu-i placă pictura deoarece e statică?! Hm... Ca fost profesor de arta vorbirii, rețin o exprimare a actorului Vasile Crețoiu (cu referire la G. Ciprian) :”Izbea cu sete În cuvinte, de parcă ar fi vrut să le-nzecească inte resul!”. Ar fi frumos ca totul să fie atît de simplu! Ca să pui vorba-n
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
-ți răspund, că era dupe fix", ripostează partenerul de afaceri. "Și ce dacă era dupe fix?", se miră portarul. "Păi, n-ai zis matale că să nu răspund la alea că a cerut directoru' dă la voi desfășurătoru' la co'vorbiri și dai dă belea", face șoferul. Se uită la mutra încruntată a nelămurire a lui Vasile și explică, gesticulând: "Că te pune la plată, bre, cum ar veni. N-ai zis chiar mata așa?" " Am zis, da' chestia asta nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tale - reia el discuția, parcă mai plin de elan-e mult mai solid decât îți închipui. Să nu-ți fie frică niciodată. Ordinea trebuia instaurată definitiv în principat, ca să se pună odată pentru totdeauna, capăt vremurilor tulburi parafrazează el modificând timpul vorbirii, adică pe trebuie cu trebuia. Nu-mi venea să-mi cred urechilor că omul cifrelor, cel cu care vorbeam, era capabil de asemenea citate. Eu care mă sculam și mă culcam cu nasul în carte, mă consideram mic în ultimă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aveai ocazia să devii castelan și cancelar și să lupți câinește și să răzbuni un neam luat în râs de toți nobilii aroganți și bădărani din alt neam? De toți troglodiții? Mi se părea că tovarășul contabil-șef începea, în ceea ce privește vorbirea în dodii, să sară calul sau că trebuia dus la un psihiatru. În capul lui, epocile fuzionau de-a binelea, de asemenea și numele personajelor nuvelei cu numele reale ale noastre. Simt amețeală și nevoia de a ieși undeva, la
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o gură cusută, nu-i așa? Pe semne ți-e frică de finalul piesei... Gândește-te totuși că, în ultimă instanță, va fi un accident de vânătoare, așa cum reiese și din acțiunea nuvelei. Henri, te rog nu bate câmpii. Lasă vorbirea în dodii. Știi foarte bine la ce mă refer. Noi suntem chemați, cum bine știi, să punem la cale un accident adevărat la sfârșitul spectacolului, tocmai când nimenea nu se așteaptă! Vorbește încet. Ziceai că aici suntem cu adevărat liberi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
curajul să spună la cine ne-am gândit. De aceea am s-o fac eu în locul lui. Ei, aflați voi că după multă târguială și gâlceavă am reușit să ne hotărâm... După cele câteva cuvinte, Pâcu s-a oprit din vorbire. A privit în jur și, pentru a se reculege, a pus alene mâna pe țoiul cu rachiu și a gustat din el cu religiozitate. Moș Dumitru, pricepând jocul lui Pâcu, a început să vorbească din nou. Cum bine ați auzit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Din sat cu Pâcu. Doar știți și voi asta... Știm. Cum să nu știm, că te-ai măritat cu o fată din sat de la noi - l-a luat la vale Gheorghe Amnar. După aceste vorbe, Cotman s-a oprit din vorbire, privind cam încruntat la Gheorghe Amnar. Spune, Ioane! Nu te opri! - l-a îndemnat Hliboceanu. Păi am să spun eu, dar dacă mă opriți... Așa pățea și Pâcu și nu se mai supăra - a apreciat Hliboceanu. Da! Dar el avea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Și în noaptea asta le-o venit la îndemână. Te-o pălit din spate, nemernicii! Din față n-o avut curaj, că le stăteai împotrivă și naveau nici un spor. Așa-i, băiete?” În cele din urmă, s-a oprit din vorbire. După felul cum îl privea pe Hliboceanu părea că așteaptă un răspuns. Dar în loc de răspuns a simțit cum mâinile lui Hliboceanu au devenit moi. Fără vlagă. „Ce-i cu tine, băiete? Ai leșinat din nou? Mai ai oleacă de răbdare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
hîrtia suportă orice, dar în fapt lucrurile nu stăteau deloc astfel. Pe hîrtia imprimată nu răzbeau toți termenii folosiți în limbajul oral, iar restricțiile din dicționar erau, grosso modo, respectate și în literatură. Excepțiile se puteau ivi spre a contura vorbirea unor personaje, cîteodată cu iscusite ocoliri sau perifraze. Leanca văduva (I. L. Caragiale, Justiție) nu citează ad litteram ofensa ce i-a fost adusă, ci o drapează în straiele decenței: Onoarea mea, domn^ judecător, care m-a-njurat dumnealui, pardon facu-ți și
Puncte de suspensie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9175_a_10500]
-
acestui sens, a cărui orientare nu coincide cu debitul verbal. Putem parafraza un proverb, ca să putem spune: vorbele trec, sensul rămâne; iar dacă-l aplicăm la impostura verbală, vom vedea că atunci când vorbele rămân doar vorbe, sensul nu însămânțează solul vorbirii. Această perspectivă privește pe Nae Ionescu, nu ca pe un caz singular, ci ca pe un reprezentant, între alții, al unui procedeu care cochetează cu seriosul, fără să aibă însă înzestrarea să-l și ia în serios. Și nu puțini
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
de prost gust. Trebuie recunoscut că Nae Ionescu avea tact pedagogic. Prelegerile nu sunt complicate, sunt bine dozate, formularea este ușoară și vie, nelipsită de farmec. Nu sunt deloc îmbâcsite; nu cad nici pradă verbiajului, nici nu solicită pretenția unei vorbiri tehnice greoaie, tehnică în care se târâie de obicei sobrietatea sterilă a filozofilor. Nae Ionescu, profesorul, pare simplu și elastic, condus liber de gândul pe care-l expune virtuos, fără să-l încarce cu ezitări. Ai impresia că Nae Ionescu
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
așa ceva, fiindcă În rest acolo nu se Întîmplă mare lucru. — Ați raționat corect, dar răspunsul este greșit, spuse Împăratul. În realitate, e vorba de lobul temporal drept care, Într-adevăr, nu prea știm cu ce se ocupă. Lobul stîng găzduiește funcția vorbirii, a raționalității, a logicii, În vreme ce dreptul cam trage chiulul, cum s-ar spune... Ei bine, nu e deloc așa! Acolo Își au sediul intuiția, emoțiile și telepatia. De aceea Îmi permit să afirm că răspunsul dumneavoastră a fost gîndit cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
din cauza bătrâneții n-or să-l mai vadă. Trecuseră aproape doi ani și bunicul se Împuținase, șchiopăta și tremura din toate Încheieturile și nu mai cobora cu săptămânile din pat. Avea o formă gravă de Parkinson care-i afectase și vorbirea. O singură aripă mai fâlfâia: bunica. Într-o dimineață de martie, pe o ploaie măruntă și rece, bunicul a părăsit lumea asta, spunând cu foarte mare greutate ultimul cuvânt: Îndoială, În prezența preotului care-l spovedise. Preotul a interpretat cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
brațele-n șolduri, schimbând câteva vorbe cu vecina, care insinuase că se „ținea“ cu chiriașul. Pentru o clipă fu ea Însăși mama ei. Se detașă de propriile experiențe la fel de ușor ca de o rochie, de falsa Îngăduință din teatru, de vorbirea grijulie. — Cine te crezi dumneata? Cunoștea răspunsul: proprietari de dugheană ieșiți la distracție, mergând la Budapesta cu agenția Cook pentru că era totuși ceva mai departe decât Ostende și pentru că se puteau lăuda apoi acasă c-au călătorit și ca să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
învățământ Învățământul preșcolar În învățământul preșcolar sunt cuprinși copiii cu vârsta până la șase ani. În China, acesta este organizat, în principal, în grădinițe sau cursuri pentru preșcolari. Programa elaborată de Ministerul Învățământului cuprinde activități educative pentru dezvoltarea unor abilități de vorbire, deprinderi în a efectua calcule simple, formarea unui comportament civilizat și altele. În China, micuții cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani sunt trimiși la grădiniță. Unele instituții de învățământ preșcolar pot primi chiar și copii mai mici. La
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
că dl Năstase e un prost politician. Esența prizei sale actuale la mase constă în aparițiile spilcuite, în ștaiful afișat continuu, în cravata sa sugerând că e crescută din gât, de la naștere. Oamenii încă mai cred că artificialitatea înfățișării și vorbirii dlui Năstase înseamnă diplomație, politică înaltă, chiar machiavelism. De fapt, înseamnă artificial și atât, ca o fibră sintetică. România a mai avut doi politicieni perfect bidimensionali: Teodor Meleșcanu și Emil Constantinescu. Și unul, și celălalt s-au tolănit la un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]