2,533 matches
-
o recunoască? Nici n-a fost primiți măcar la tratativele de pace și alții au dictat condițiile oneroase ale acestei independențe. Le-am da un sfat roșiilor, dar știm că nu-l vor urma, pentru că nu-i în folosul lor: Vorbiți ca oamenii și nu 'mbătați lumea cu apă rece. Spuneți ce aveți de spus concret și nu vindeți zilnic mîța-n sac cu vorbe goale. Dar negustoria de vorbe ce s-ar face atunci daca și ei ar vorbi ca lumea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și mai important din toate este unitatea de limbă, de datine juridice, religioase și de viață familiară. Miron Costin este cel dentăi care-n suta a șaptesprezecea constată această unitate vrednică a inspira mirare. El descrie curăția și frumusețea limbei vorbite în Maramureș și viața neatârnată a românilor de acolo, ne dă legenda fondării Moldovei și a Țării Românești, constată iden [ti ]tatea de origine și limbă a poporului. În același timp cărțile bisericești, tipărite în Ardeal, în Moldova, în Țara
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poate că nu au nevoie să fie unii lângă alții și comunică prin gânduri. Cine naiba poate ști? - Așa-i Zuul? vru să știe Bella. - Eu nu înțelege vorbe colonel 'otte. Nu pricepe. - Spune că n-ai vorbit cu părinții. - Vorbit, vorbit. Ei spus mine moarte... - Nu o să ajungeți la nici un rezultat, Sire. Două zile l-am întrebat de unde știe și n-am obținut nici un răspuns. Ori se preface, ori, într-adevăr, animalele astea au în ele un fel de comunicare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vorbirea naratorului și vorbirea personajelor. Studiile despre stilul indirect liber subliniază frecvent faptul că prezența acestuia este stimulată de un nivel stilistic care aproximează vorbirea colocvială 452. Prin folosirea stilului indirect liber "limbajul scris" se apropie "din nou de limbajul vorbit, care este mai simplu din punct de vedere sintactic"453. În conjuncție cu stilul indirect liber, o astfel de colocvializare are o funcție semiotică importantă în cadrul continuum-ului auctorial-personal: registrul limbajului vorbit indică mai mult un mediu personal, în timp ce registrul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
limbajul scris" se apropie "din nou de limbajul vorbit, care este mai simplu din punct de vedere sintactic"453. În conjuncție cu stilul indirect liber, o astfel de colocvializare are o funcție semiotică importantă în cadrul continuum-ului auctorial-personal: registrul limbajului vorbit indică mai mult un mediu personal, în timp ce registrul literar al limbajului mai mult un mediu auctorial. Cînd un autor precum Hemingway renunță intenționat la potențialul unei astfel de diferențieri stilistice, poate apărea un efect specific: maniera auctorială a percepției, a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
demers de relativizare a rolului gînditorilor și scriitorilor. Am învățat să distingem ideea de carte, cum recomandă Alphonse Dupront, care subliniază efervescența deseori determinantă a "acestui univers folicular și pamfletar, intermediar între universul cărții, al mecanismelor școlare și al cuvîntului vorbit, nu scris".32 Se vorbește de acum încolo mai mult despre tipărituri decît despre carte și mai mult despre gesturi cotidiene de apropriere decît de tipăriturile înseși (periodice, almanahuri, broșuri, manifeste, afișe, caricaturi etc.). În tematica originilor, cultural înlocuiește intelectual
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plutește, leagănă sau excită fără recul și mai ales fără a se eschiva. Să fi fost oare vederea noastră reeducată, ori mai degrabă dezeducată, de obiceiurile noastre sonore? Fax-ul ne obișnuiește, în mod delicios, cu un soi de scriitură vorbită, iar un telespectator urmărește postul său preferat așa cum altul ascultă un fond muzical vag, sau cum altul contemplă tablourile unei expoziții într-o zi de vernisaj, în trecere. Fără a întîrzia asupra lor. Ochiul contemporan survolează, adună, spicuiește informații. Copleșit
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să zicem, căci orice scriere este de stat, iar dictarea e un act represiv. Ceea ce este ecologic, fiindcă scrierea este artificială, pe cînd vocea naturală. Ceea ce este democratic, întrucît copii defavorizați sau imigranți vor stăpîni cu mai mare ușurință franceza vorbită decît franceza scrisă. Ceea ce este complet idiot (antiistoric, antirațional, antidemocratic etc.), dar înlocuirea "locului de trai" cu "locul de studii" sună potrivit în "contextul" sonor. E "modernă". Ca și reforma ortografică, ce-și propunea să fonetizeze pe cît posibil codul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de comunicare, cu o nuanțare specială atunci când se pune problema transferului de cunoștințe științifice. Fr. Bacon afirma: "Lectura face un om cultivat, conversația un om prompt, iar scrisul un om exact", iar M. Eminescu: "...alegerea și cursivitatea expresiunii și exprimarea vorbită sau scrisă este un element esențial, era chiar un criteriu al culturii". Dincolo de simpla comunicare a ideilor, cuvintele au misiunea de a ne permite să ne apropiem, să transformăm singurătatea în comunitate. În științele exacte, termenii experiență și experiment au
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care trebuie preluați ca atare. Această preluare trebuie să fie precisă, pentru a nu afecta exactitatea în circulația cunoștințelor științifice. Importanța utilizării corecte a cuvintelor este deasupra oricărei discuții. Fără a se observa degringolada în care se zbate limba română vorbită actuală există probleme și în masa mare a medicilor privind limbajul medical. Exprimarea în scris, redactarea lucrărilor științifice, impun anumite calități fără a fi vorba de stil în primul rând. S-a putut constata că mulți medici au făcut dovada
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
metodelor de comunicare personală, făcând loc și unui nou mod de comunicare și de Învățare - Învățarea pe baza textului scris. Metodele livrești au adus, astfel, servicii considerabile Învățământului, dovadă că, de atunci și până astăzi, primatul cuvântului scris asupra limbajului vorbit a rămas adânc ancorat În cea mai mare parte a sistemelor de Învățământ (Faure, 1974, p. 47). Începând cu secolul al XIX-lea, odată cu accentuarea instruirii În domeniul științelor naturii și a orientării spre un Învățământ explicativ, Își găsesc o
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
urmă, cum ar fi hieroglifele egiptene sau caracterele chinezești sunt de origine ideogramatică (adică la care semnul scris copiază un lucru sau un desen mai mult sau mai puțin stilizat și nu reproduce doar prin semne convenționale, alfabetice, sunetele limbajului vorbit) amestecă în mod eficace semnele în imagini cu sintaxele abstracte”. (Poate că argumente importante în sprijinul acestei perspective pot fi aflate chiar în orizontul psihologiei contemporane. Paivio (1971) vorbește despre o dublă codare a informației vizuale. Codul imagistic este dublat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
capacitare politică a comunităților etnice românești, cu o insistență implicită asupra separării acestora față de alte grupuri etnice din România și, posibil, chiar a dizabilitării politice a comunităților diferite etnic. Dacă membrii „naturali” ai națiunii române erau, prin sânge, prin limba vorbită și prin tradiții, românii, atunci părea că, În mod automat, trebuiau excluși neromânii. În termeni practici, aceasta ar fi Însemnat că maghiarii, germanii, evreii, romii, bulgarii, uncrainenii, rușii, turcii și toate celelalte grupuri etnice, care reprezentau 30% din populația României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
că numai cuvintele care nu admit replică îl transformă pe un individ în valoare sau nonvaloare, că nimic nu ne permite să opunem un om altuia și, mai ales, să decidem superioritatea primului asupra celui de-al doilea în virtutea limbii vorbite, a locului de baștină sau a ascendenței sale ipotetice. După el, natura ne arată egalitatea absolută a tuturor: nevoile sunt aceleași pentru bărbat și pentru femeie, pentru cel bogat și cel sărac, pentru grec sau dalmat, pentru cetățean și venetic
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
noi, reguli noi, cere curaj, istețime (uneori viclenie), rezistență și poate și puțin spirit aventurier, în sensul că orice, rău sau bine, se pot întâmpla. Aproape înseamnă siguranța, existența unei comunități cu toate avantajele acesteia: familie, prieteni și cunoscuți, limbă vorbită, coeziune socială.<footnote Ibidem. footnote> O categorie de persoane, și anume oamenii de afaceri, elita intelectuală sau profesională, oamenii bogați etc. folosesc din plin liberalizarea pieței muncii, fiind favorizați de infrastructura de transport și comunicare, de mobilitatea fluxului de capital
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și indirecte se răsfrâng asupra familiei, bunurilor materiale mobile și imobile, relațiilor sociale, carierei profesionale etc. Acestea determină și dacă emigrarea este temporară sau definitivă. Pregătirea succesului emigrării/ imigrării presupune: cunoașterea realităților din țara aleasă drept gazdă și a limbii vorbite, culturii, istoriei, obiceiurilor, legislației; stabilirea profesiei care se oferă pe piața forței de muncă din țara-gazdă, concurența posibilă, nivelul venitului. În limbajul comun, românii care lucrează în Spania se numesc „căpșunari”, polonezii din Germania, Austria sunt denumiți „instalatori”. Acești termeni
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
transport). Din multitudinea de sfaturi, sugestii care există pentru îmbunătățirea comunicării verbale, ne vom opri la unele legate de ascultarea activă, care implică, pe lângă luarea la cunoștință, și înțelegerea celor comunicate de celălalt. Încetați să vorbiți! - Nu puteți asculta dacă vorbiți. Puneți vorbitorul în situație ușoară! - Ajutați persoana să se simtă liberă să vorbească. Spuneți-i vorbitorului că vreți să ascultați! - Arătați interes. Nu citiți, de pild,ă în timp ce altul vă vorbește. Îndepărtați perturbațiile! - Nu faceți zgomot cu diferite obiecte. Fiți
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
circumspect cu critica și contra-argumentările! - Acestea pun interlocutorul în defensă. Puneți întrebări! - Acestea încurajează pe vorbitor și arată că Dv. ascultați. Încetați să vorbiți! - Este prima și ultima cerință pentru că toate celelalte depind de ea. Nu puteți efectiv asculta în timp ce vorbiți. CUVINTE CHEIE comunicare organizațională rețele de comunicare bariere comunicaționale informația - resursă conceptuală sistem informațional instrumentele comunicării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ: Bogáthy, Z. (1999). Negocierea în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Chirică, S. (1996). Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție. ClujNapoca: Casa
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Și celălalt prieten? — Care era celălalt? — Cel cu vocabularul structuralist... — Pe ăsta nu-l numesc pentru că nu e vorba de un text tipărit. — Cedez în fața argumentului. Dar credeți că poziția declarată, ori aparentă nu poate atinge până la urmă substanța operei? Vorbiți de Ezra Pound. Credeți că el poate fi admirat? — Ca poet? — Ca Ezra Pound. — Ca Ezra Pound s-a sancționat singur pentru grava lui abatere de la obligațiile profunde pe care le impune conștiința unui mare scriitor și a unui mare
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai ales relația cu „destinatarii” (cum și ce este destinatarul „subaltern” sau popular pentru un scriitor cult și cum și ce este destinatarul cult pentru un scriitor popular). De fapt, când un scriitor cult mimează prin intermediul vorbirii indirecte libere limba vorbită a unor personaje populare, arcul acestui mimesis este practic fără limite. În plus, sunt nenumărate limbajele claselor inferioare pe care el le poate mima. Dar și când un scriitor din clasele „inferioare” se hotărăște să „scrie” - printr-un „impuls” (după cum
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
este insuportabil de secole întregi, cel puțin în Italia. Contrareforma a fixat până în zilele noastre un astfel de stil insuportabil. Printre altele, s-a adăugat sentimentalismul odios al subculturii tradiționaliste ale secolelor al XIX-lea și XX. Limba italiană liturgică vorbită astăzi în cadrul Bisericii este aproape respingătoare. O asemenea lungă tradiție lingvistică - intrată profund în cultura specifică a Bisericii - poate să joace feste inclusiv oamenilor aflați, în linii mari, în afara sa. De exemplu, Jurnalele lui Ioan al XXIII-lea sunt foarte
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tineri”, în Actualitatea creștină, nr. 2, p. 6. Cioteanu, N. (2003), „Clonarea - Jocul de-a Dumnezeu”, în Renașterea, aprilie-iunie, p. 29. Cleopa, I. (2004), Ne vorbește Părintele Cleopa, Mănăstirea Sihăstria. Costa de Beauregard, M.A., Stăniloae, D. (2000), Mică dogmatică vorbită - Dialoguri la Cernica, Editura Deisis, Sibiu. Cuciuc, C. (1996), Religii noi în România, Editura Gnosis, București. David, P.I. (1987), Călăuza creștină, Editura Episcipiei Aradului, Arad. David, P.I. (1997), Invazia sectelor, Editura Crist-1, București. David, P.I. (1998), Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cu Anda Mareș); Wislawa Szymborska, Bucuria scrierii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Adam Mickiewicz, Versuri alese, pref. trad., București, 1978 (în colaborare cu Miron Radu Paraschivescu, Virgil Teodorescu și Vlaicu Bârna); Zece poeți polonezi contemporani, pref. Ion Petrică, București, 1978; Cântece vorbite, pref. Aurel Rău, postfața trad., Iași, 1979; Tadeusz Z.elenșki-Boy, Marysienka și Sobieski, Iași, 1980 (în colaborare cu Ion Tiba); Poezia poloneză contemporană, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1981; Aleksander Omiljanowicz, Fantoma din codrii Bialowiezei, pref. trad., Iași, 1982 (în colaborare
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
Viața românească”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”, „Boabe de grâu”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Este redactor la „Urzica” (1918), „Voința” (Cluj, 1920-1922), un timp, din 1931, la „Dimineața”, iar între 1930 și 1933 conduce programul vorbit al Societății Române de Radio. Atracția pentru teatru se materializează în mai multe adaptări (unele făcute împreună cu Scarlat Froda, Ion Pillat sau Al. O. Teodoreanu); în stagiunea 1926-1927 este angajat ca regizor la Teatrul Național din Craiova. În anii ’30
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
nu este prea egalitar: lingviștii, gramaticienii și profesorii - unii dintre ei susținuți de puterea statală - joacă un rol covârșitor. Însă nu este nici un proces care să poată căpăta accente dictatoriale. În pofida eforturilor de „planificare centralizată”, limba (mai ales În forma vorbită curentă) are tendința de a se Încăpățâna să evolueze În propria ei direcție și să fie bogată, polivalentă și colorată. La fel și orașul: În ciuda Încercărilor urbaniștilor de a-l planifica și stabiliza, el le scapă, fiind mereu reinventat și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]